Actualitate
Gaura lui Klaus Iohannis

Caz fără precedent, Legea bugetului e atacată începând de vineri la Curtea Constituțională a României. Cu semnătura președintelui Klaus Iohannis. Adevărat sau nu, Guvernul pretinde că, din acest motiv, sunt zilnic compromise investiții de câte 20 de milioane de euro. Dar gaura neagră creată astfel prin înghețarea anului bugetar, dar și prin explicațiile care însoțesc acest gest radical, este mult mai mare. Și nu a fost calculată de nimeni.
Într-adevăr, conform legii bugetului, România și-a propus să aloce investițiilor fonduri suplimentare, pe care, dacă le împărțim pe zile calendaristice, reprezintă câte 20 de milioane. Nu vom ști niciodată dacă majoritatea PSD plus ALDE și Guvernul pe care îl susține chiar ar fi îndeplinit întocmai și la timp acești parametri, de natură să imprime o nouă viteză moriștei economice a statului. Și nu vom ști pentru că, în anii anteriori, am putut observa cum, la o serie întreagă de capitole, indicatorii privind investițiile nu au fost îndepliniți. Dar fără investiiții, cu un buget blocat în prima parte a anului, economia se duce literalmente de râpă.
De fapt, România supraviețuiește în absența unei legi adoptate a bugetului, înscriindu-se în parametri fără rectificări pozitive ai primei părți a anului trecut. Dacă ne gândim doar la administrațiile publice locale, e clar că acestea nu au cum să deruleze niciun fel de investiții. În niciun domeniu. Chiar în domenii vitale pentru cetățeni. Conform legii, nu pot fi cheltuiți decât banii care au fost alocați, repet, fără niciun fel de rectificare, în primele luni ale anului precendent. Între timp însă, au crescut salariile, a crescut și asistența socială în general, în unele domenii au crescut și costurile iar banii nu mai ajung nici măcar pentru cheltuieli curente.
În ceea ce priveșe investițiile, nu este suficient să ai alocate sumele necesare. Este obligatoriu să treacă un timp din momentul în care legea permite declanșarea unor licitații, până în clipa în care respectivele licitații sunt câștigate în ceva, iar investițiile propriu zise încep să se deruleze. Cerbicia lui Klaus Iohannis împinge acest proces căte a doua jumătate a anului.
De aceea, afirmația că se pierd 20 de milioane pe zi este falsă. Se pierde, dacă se pierde, mult mai mult. Pentru că cele mai multe investiții sunt purtătoare de valoare adăugată. Se pierde deci și ceea ce s-ar putea câștiga, dar nu se va mai câștiga. În esență, ritmul de dezvoltare a economiei românești în loc să crească, încetinește.
Dar tot ceea ce am consemnat mai sus reprezintă doar o simplă perspectivă din nenumăratele efecte negative ale poziției adoptate de președintele României în raport cu guvernul PSD plus ALDE. Ce efecte credeți că au într-un stat remarcile negative ale unui președinte referitoare la buget și la contraperformanțe guvernamentale? În principiu, când un președinte recurge la o măsură atât de extremă cum este atacarea bugetului la Curtea Constituțională, pe motiv că este atât de rău conceput, încât încalcă prevederi ale Legii Fundamentale, când guvernarea însăși este atacată și taxată drept o guvernare rea, când de la cel mai important microfon al statului întreaga lume este anunțată că Guvernul nu va mai avea bani pentru salarii și pensii, că politicile promovate de acestea sunt nesustenabile, că țara se va îngropa sub datorii pe care nu le va mai putea plăti, că nu va mai exista nici urmă de creștere economică, cum ar putea reacționa altfel investitorii, decât manifestându-se în cel mai bun caz cu o prudență maximă? Și refuzând în final să mai injecteze economia, pentru că asemenea investiții, după cum prevestește președintele republicii, ar fi mult prea riscante.
Dar creditorii? Toate statele se împrumută. Prin sistemul bancar. Sau de la cetățeni, prin intermediul unor obligațiuni. În condițiile în care prognozele lansate de o persoană cu autoritatea președintelui, care are în spate un aparat de analiză și se presupune că știe ce vorbește, sunt din ce în ce mai sumbre, nu care cumva prudența îi obligă și pe unii și pe alții, adică și pe cetățenii care împrumută statul și băncile creditoare, să nu o mai facă? Sau să o facă doar cu certitudinea unor dobânzi mereu în creștere?
Investițiile și creditarea, condiționate și încetinite astfel de președinte, au și ele costuri. Uriașe. Dacă Legea bugetului este blocată și dacă aceasta este o noutate cauzatoare de mari pierderi, dar o noutate de dată relativ recentă, semnalele de alarmă trase de președinte și care avertizează că economia României este prost condusă, durează deja de doi ani și, în ciuda unor rapoarte care le infirmă, produc zi de zi hemoragii în finanțele statului. Și deci pierderi pe care, spre deosebire de cele din investiții, nimeni nu le-a putut calcula. Una peste alta, se poate spune însă, fără a greși, că această gaură neagră, creată de președintele României statului pe care-l reprezintă, se ridică la câteva miliarde de euro pe an. Atât ne costă Klaus Iohannis. Atât ne costă neîncetata și iresponsabila campanie electorală a acestuia. Atât ne costă lașitatea unei majorități parlamentare, care nu și-a îndeplinit la timp obligațiile asumate față de statul român și nu a eliminat la timp un pericol atât de letal în plan economic și politic.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 6 ore
Circul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 19 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi