Actualitate
Administratia prezidentiala – o mare necunoscuta. Cu sefa Protocolului in frunte

COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO):
Dacă președintele Klaus Iohannis ține mai mereu afișul în materie de comentarii politice, nu același lucru se poate spune despre administrația prezidențială în ansamblu, deși este o instituție de prim rang a statului, parte a puterii executive și dotată cu ceea ce am putea numi un guvern propriu. Iar respectiva administrație pare să nu fie deloc în regulă, fie și la o analiză superficială. Doar faptul că responsabila cu ținute și cafele a ajuns cam cel mai greu personaj din cadrul ei – dovadă scenele de aseară, de la Ateneul Român – spune cam totul.
Președintele Iohannis a urcat aseară treptele Ateneului și a intrat în sală umăr la umăr sau chiar cu un ușor avans al acesteia – o încălcare clară a normelor – cu de acum celebra șefă de protocol, Delia Dinu, plasată fix pe locul Primei Doamne. Desigur, protocolul de la ceremonia de prim rang de aseară nu a prevăzut soțiile demnitarilor, dar asta nu explică nici pe departe apariția Deliei Dinu în dreapta președintelui.
De mai multă vreme, românii au remarcat această prezență neobișnuită pe lîngă șeful statului, bătînd-o la scor pe cea a soției sale. Indiferent unde merge Iohannis, umbra lui e Delia Dinu.
Intră asta în atribuțiile unui șef al protocolului?
Nici pe departe.
În SUA, șeful de protocol al președintelui, care e și premier, are cea mai importantă misiune dintre toți omologii la nivel mondial. Dacă un președinte american comite o gafă de protocol, mai în glumă, mai în serios putem vorbi de provocarea unui război. Ori, măcar al unui conflict diplomatic.
Și totuși, nici vorbă ca respectivii șefi ai protocolului (care răspund și de vicepreședinte și de secretarul de stat) să aibă greutatea Deliei Dinu. Rangul lor este de ambasador ori de adjunct de secretar de stat și în majoritatea zdrobitoare a cazurilor chiar sunt la origine diplomați de carieră. Cel mai mult se fac simțiți în vizitele externe ale președintelui, unde vorbim de un protocol al țării gazdă care trebuie respectat (ne amintim gafa Michellei Obama, care i-a pus mîna pe spate Reginei Angliei, contrar uzanțelor, dar nu s-a făcut gaură în cer). În rest, nu sunt chiar atît de importanți și mai niciodată nu sunt vizibili, pentru că postul lor e unul care reclamă maximă discreție.
Dovadă că nu sunt chiar atît de importanți e faptul că unii președinți au funcționat destulă vreme și în absența unui asemenea personaj, Donald Trump fiind printre aceștia.
La noi, în schimb, lucruri ciudate și neavenite s-au petrecut la nivelul administrației prezidențiale.
Acum trei ani, printr-o decizie șoc, Iohannis a ridicat-o pe șefa protocolului la nivel de consilier prezidențial – în premieră post-decembristă absolută -, ceea ce înseamnă rang de ministru plin. Asta, după ce transformase compartimentul de protocol, cum se numea în mandatele anterioare, în departament de sine stătător.
Demn de menționat că Dudu Ionescu, fost ministru al apărării și al internelor, responsabil cu Departamentul Securității Naționale ori Ligia Deca, consilierul pe Educație și Învățămînt și responsabila de marele proiect prezidențial ”România educată”, au doar rangul de consilieri de stat.
Ceea ce înseamnă că Delia Dinu participă automat la ședințele informale, în timp ce sus numiții, doar dacă sunt chemați.
De ce a fost nevoie de asemenea avansare a rămas pînă azi un mister.
În același an, mai asistam la o decizie stupefiantă: Iohannis a desființat cancelaria prezidențială, România devenind, probabil, singura țară din lume fără așa ceva. De atunci, de cabinet răspund două consiliere cvasi-anonime, deși postul respectiv a fost deținut, după revoluție, de nume sonore, precum Vasile Ionel, Ioan Talpeș, Dorin Marian, Cristian Diaconescu, Elena Udrea ori Cătălin Avramescu.
Interesant de punctat, în mandatul lui Băsescu, șeful de protocol se subordona Cancelariei Prezidențiale.
La Cotroceni, tot în 2016, a fost desemnată o purtătoare de cuvînt, Mădălina Dobrovolschi – post extrem de important peste tot în lume – care la scurtă vreme a rămas însărcinată și a dispărut aproape total din peisaj.
Administrația Prezidențială a devenit un loc închis opiniei publice. Nu se știe niciodată dacă președintele e la slujbă sau plecat prin țară, consilierii prezidențiali, indiferent de rang, sunt figuri șterse sau cu activități netransparente, se vine și se pleacă din funcții fără prea multe explicații, ceea ce lasă loc pentru nenumărate explicații.
În toate celelalte mandate prezidențiale, între consilierii președintelui se numărau figuri de mare greutate și extrem de activi în viața politico-socială, de la Zoe Petre și Andrei Pleșu la Victor Opaschi, Cătălin Harnagea, Teodor Baconschi, Valer Dorneanu, Rodica Stănoiu, Renate Weber, Corina Crețu, Dacian Cioloș, Mișu Negrițoiu, Petre Ninosu, Eugen Mihăescu, Teodor Stolojan și alții asemenea.
În mandatul lui Iohannis e liniște, iar singurele figuri de consilieri mai cunoscute sunt cele moștenite de la președinții anteriori.
O liniște care a permis ascensiunea responsabilei cu cafele, apăplată, ținute și invitații la recepții să ajungă umbra președintelui, lucru pe care presa îl remarcă din ce în ce mai des.
O umbră care provine dintr-un serviciu secret, SPP, e fiica unui general, are 43 de ani, e necăsătorită și e concitadină cu președintele.
O umbră care, potrivit unor informații neoficiale, a ajuns să dețină cea mai mare influență la Cotroceni. Între altele, a luat locul SPP, care în mandatele lui Băsescu gestiona organizarea și invitațiile la Ziua Națională și Ziua Europei, iar acum nu mai are niciun cuvînt de spus. Nimeni nu intră și nu iese din Palatul Cotroceni fără știrea și acordul ei, iar după fiecare eveniment cotrocenist, urmărește atent înregistrările video pentru a verifica dacă nu cumva cineva a intrat peste capul ei. Niciun consilier, indiferent de rang, nu îndrăznește să aducă vreun invitat în instituție fără a-i cere acordul în prealabil. La desărțirea de Băsescu, Delia Dinu plîngea în fața Cotrocenilor, dar alți consilieri ai acestuia își aminteau că, în perioada suspendării din 2012, cînd mulți dintre ei îl urmaseră pe președinte în ”exil”, la garaj, ea se lipise fără probleme de interimarul Crin Antonescu.
Dincolo de asta, se naște întrebarea dacă nu cumva Iohannis a desființat Cancelaria Prezidențială cu totul tocmai pentru a o ”elibera” pe Dinu din chingi.
De ce este Delia Dinu nelipsită de lîngă președinte, la un pas de a-l lua și de braț la un moment dat, la cum evoluează lucrurile? Asta, în condițiile în care niciun alt demnitar, indiferent de rang, nu merge cu șeful protocolului după el.
Nu se știe.
Ne amintim însă o poveste cu iz de veridicitate care a circulat cu niște ani în urmă.
Anume că plecarea Elenei Udrea de la Cotroceni, din funcția de consilier de stat (și nu prezidențial, precum Dinu) s-ar fi produs în urma unor aranjamente ale sistemului, care realizase că un personaj care ajunge să dețină o prea mare influență asupra președintelui poate prezenta un potențial pericol pentru servicii.
Chiar Udrea a spus de nenumărate ori că devenise o sursă alternativă importantă de informații pentru Traian Băsescu, ceea ce a deranjat serviciile secrete.
În acest caz, se pune întrebarea cum de prezența Deliei Dinu pe lîngă actualul președinte nu deranjează serviciile secrete?
Și care să fie, oare, adevăratul ei rol pe lîngă Klaus Iohannis?
Acela de a-l ține atent și pas cu pas sub control, știute fiind unele ieșiri cam neortodoxe ale șefului statului, sau altul? (Bogdan Tiberiu Iacob)
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 15 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!