Inalta Curte, care trebuie sa fie un exemplu pentru toate instantele, nu se poate ascunde sub pretextul ca legea nu prevede, in conditiile in care exista Decizia CCR nr. 685/2018, care stabileste ca tragerea la sorti a componentei unui complet este o garantie pentru respectarea dreptului la un proces echitabil

Redactia Lumea Justitiei solicita public Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii si Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa ia masuri pentru respectarea Deciziei nr. 685/2018 a Curtii Constitutionale, in cuprinsul careia s-a stipulat ca o garantie a unui proces echitabil nu este doar repartizarea aleatorie a dosarelor, ci mai ales, tragerea la sorti a judecatorilor care compun completele de judecata, indiferent, daca sunt de 5, de 3, de 2 sau de 1. In prezent, ne aflam in situatia in care Inalta Curte, condusa cu o incapatanare de neinteles a Cristinei Tarcea (foto), refuza sa traga la sorti completele de 3, de 2 si de 1, continuand practicile din anii trecuti, cand acestea erau pritocite, nu pe lege, ci la cheremul sefilor de sectii, care puneau cu mana lor pe cine voiau, unde voiau.

Intrucat Decizia nr. 685 a CCR este general obligatorie, iar Legea nr. 304/2004, precum si articolul 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului prevad ca o instanta independenta si impartiala (compunerea acesteia) se asigura numai prin lege, solicitam renuntarea la aplicarea unui regulament intern al ICCJ, care este inferior legii, si adauga la ea, si organizarea imediata de trageri la sorti a completelor de 3, de 2 si 1 pentru anul 2019.

Nu se poate accepta, intr-un stat democratic, ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa traga la sorti Completele de 5, precum si supleantii la Completele de 3, in situatia unui numar insuficient de judecatori, dar sa continue practicile mult agreate de SRI, ca sefii de sectii sa intocmeasca listele cu alcatuirea completelor, dupa cum au cheful.

Nu se poate accepta nici ca Inalta Curte sa aiba judecatori constituiti in complete „pe bisericute”, si judecatori precum Ionut Matei, Horia Selaru si alti sa faca complete comune, astfel incat sa se creeze in justitiabili teama ca in fata unor asemenea personaje, acuzate in spatiul public ca au cochetat cu serviciile, nu au nicio sansa la o judecata dreapta. Din cauza acestor bisericute, la Inalta Curte s-a impamantenit expresia „completele mortii”. Sunt acele complete care au facut posibil ca justitiabilii care ajung la Inalta Curte sa priveasca cu groaza atunci cand constata ca dosarele lor au fost repartizate aleatoriu la un complet al mortii, din care fac parte judecatori care au facut pe plac sistemului. Asemenea unei loterii, repartizarea aleatorie a unui dosar la un complet sanatos din Inalta Curte este speranta care ii mai tine pe justitiabili in viata, pana la pronuntarea unei solutii definitive.

Deloc de neglijat sunt informatiile care au circulat de-a lungul ultimilor ani in sistemul judiciar, potrivit carora completele de 3, de 2 si de 1 sunt formate de presedintii de sectii in functie de prieteniile, antipatiile, ori simpatiile dintre judecatori, alegandu-se ca cei care nu se agreaza sa fie pusi in complete diferite.

Fata de aceasta situatie amintim ca judecatorii constitutionali au retinut in Decizia nr. 685/2018 ca nu poate fi lasat la discretia autoritatilor judiciare modul de organizare a sistemului judiciar, intelegandu-se in acest fel ca Justitia nu se poate realiza prin complete intocmite cu mana de sefii de sectii. Argumentele chiar ale unor reprezentatii ai Inaltei Curti potrivit carora Decizia nr. 685/2018 este valabila doar pentru Completele de 5 judecatori, nu si pentru completele de 3, de 2 si de 1, nu sta in picioare si arata, in opinia noastra, amatorismul ori chiar reaua-vointa a unora de a infaptui justitia cu respectarea garantiilor de independenta si impartialitatea pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil.

Prezentam in continuarea argumentele Curtii Constitutionale retinute in Decizia nr. 685/2018 privitoare la modul de alcatuire a completelor de judecata de la Inalta Curte de Casatie si Justitie:

„188. In considerarea celor de mai sus, textul art.32 din Legea nr.304/2004 reprezinta o garantie aferenta impartialitatii obiective a instantei, parte a dreptului la un proces echitabil. Intre aceste garantii se inscrie caracterul aleatoriu atat al distribuirii cauzelor in sistem informatic, cat si al compunerii completului de judecata instituit prin lege. Astfel, repartizarea cauzelor in mod aleatoriu, fiind o norma de organizare judiciara cu rang de principiu, a fost instituita prin art.11 si art.53 din Legea nr.304/2004, cu scopul de a conferi o garantie in plus independentei functionale a judecatorului si impartialitatii actului de justitie, principala modalitate de repartizare aleatorie fiind cea informatica [a se vedea si Decizia nr.5103 din 1 noiembrie 2011, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal]. Prin urmare, si in privinta compunerii aleatorii a completului de judecata, hotararile Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – de la momentul aplicarii prevederilor art.32 din Legea nr.304/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.255/2013 si Legea nr.207/2018 (respectiv din 1 februarie 2014 pana in prezent) – trebuiau sa fie o expresie a acestei garantii si sa inlature orice posibilitate de a nu fi trasi la sorti toti membrii completului, evitand, astfel, instituirea introducerii „de drept” a unui judecator cu functie de conducere din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ca membru al Completului de 5 judecatori, care, pe aceasta cale, devine si presedinte al Completului. O asemenea obligatie incumba Inaltei Curti de Casatie si Justitie in virtutea loialitatii pe care aceasta trebuia sa o manifeste fata de principiile constitutionale si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

189. Alegand o atitudine contrara celor anterior mentionate, Colegiul de conducere a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a dat prevalenta aspectelor de conducere a Completului de 5 judecatori, precum si altor aspecte de organizare, fata de necesitatea respectarii compunerii aleatorii a acestor completuri, prin tragere la sorti – ca garantie a exigentelor obiective ce asigura impartialitatea completurilor si, prin aceasta, dreptul la un proces echitabil. In acest context, Curtea retine ca, prin impunerea unor membri de drept in componenta Completurilor de 5 judecatori, pe calea unor acte administrative, se pot crea presiuni latente asupra membrilor completului, constand in supunerea judecatorilor superiorilor lor judiciari sau, cel putin, constand intr-o ezitare/ lipsa de dorinta a judecatorilor de a-i contrazice pe acestia [a se vedea, cu privire la acest parametru de analiza, Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 22 decembrie 2009, pronuntata in cauza Parlov-Tkalčić impotriva Croatiei, par.91].
190. Totodata, Curtea retine ca preluarea de catre Colegiul de conducere a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a unei atributiuni ce vizeaza ideea de iuris dictio a transformat aceasta entitate administrativa intr-una jurisdictionala, din moment ce Colegiul de conducere a decis legala compunere a instantei, ceea ce a afectat dreptul la un proces echitabil, in componenta sa esentiala ce priveste impartialitatea completului de judecata.
191. Nu in ultimul rand, trebuie mentionat ca folosirea notiunii de tribunal stabilit prin lege, o alta conditie ce se subsumeaza dreptului la un proces echitabil, pe langa caracterul independent si impartial al acesteia, este de natura a asigura ca organizarea judiciara intr-o societate democratica nu depinde de bunul plac al executivului si ca ea este reglementata printr-o lege adoptata de Parlament. Nici in statele unde dreptul este codificat, organizarea sistemului judiciar nu poate fi lasata la discretia autoritatilor judiciare, fara ca acest lucru sa insemne ca instantele nu ar avea o anumita marja in interpretarea legislatiei nationale relevante. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca, in principiu, o incalcare de care o instanta a prevederilor legale nationale referitoare la stabilirea si competenta organelor judiciare este contrara art.6 par.1 din Conventie [a se vedea, Hotararea din 5 octombrie 2010, pronuntata in cauza DMD GROUP, A.S. impotriva Slovaciei, par.60 si 61].
192. Prin urmare, maniera in care sunt desemnati membrii Completurilor de 5 judecatori, si anume printr-un mecanism care eludeaza legea, cu stabilirea unor „membri de drept” – inexistenti in corpul legii – coroborata cu refuzul de a aplica noua lege demonstreaza ca, in prezent, instanta nu este compusa potrivit legii si pune in discutie independenta si impartialitatea obiectiva a acestor completuri.
193. Curtea constata ca, in acest mod, a fost incalcat art.21 alin.(3) din Constitutie, prin prisma exigentelor de independenta si impartialitate obiectiva care trebuie sa caracterizeze orice instanta judecatoreasca. Totodata, Curtea retine ca instanta judecatoreasca nu poate fi calificata ca fiind prevazuta de lege in compunerea realizata pe cale interpretativa si, prin urmare, se incalca si aceasta garantie a dreptului la un proces echitabil, respectiv instanta prevazuta de lege.”

*Cititi aici mai multe despre Decizia CCR nr. 685/2018