Actualitate
EXCLUSIV/Siguranța națională pe mâna unor agiamii/S.R.I a pus in pericol sistemul național de protecție a informațiilor clasificate/DOCUMENTE
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a fost sesizat la începutul anului de către avertizorul de integritate Lavinia-Nicoleta Coțofană, în temeiul art. 1 din Legea nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea și funcționarea CSAT, cu privire la încălcarea prevederilor imperative ale Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate de către Serviciul Român de Informații, Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Justiției.
În ce constă sesizarea Laviniei Coțofană? Aceasta a demonstrat CSAT
încălcarea Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate de către Serviciul Român de Informații, Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Justiției având în vedere faptul că cele patru instituții din domeniul Justiției anterior menționate nu dețin listele prevăzute de art. 22 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Potrivit art. 22 alin. 1) din Legea nr. 182/2002 autoritățile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informații secrete de stat în domeniile lor de activitate, iar în conformitate cu alin. 2) al aceluiaș articol listele cuprinzând informațiile secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de autoritățile ori de instituțiile publice, se aprobă și se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
Deși au beneficiat de informații transmise de Serviciul Român de Informații, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Justiției, încheiind chiar Protocoale secrete cu SRI, nu au întocmit listele cuprinzând categoriile de informații secrete de stat în domeniile lor de activitate și, în consecință, nu le-au supus aprobării Guvernului, încălcând dispozițiile imperative ale Legii nr. 182/2002.
În privința Consiliului Superior al Magistraturii și Inspecției Judiciare inexistența listelor prevăzute de art. 22 din Legea nr. 182/2002, a arătat Lavinia-Nicoleta Coțofană este o certitudine, care rezultă din adresa Guvernului nr. 15C/427/rp/22.11.2018 și adresa Inspecției Judiciare nr. 8676/IJ/300P/CIPRMM/2018 din data de 10 decembrie 2018.
Ceea ce este cu adevărat șocant este ceea ce transpare din sesizarea lui Coțofană, respectiv faptul ca garantul independenței Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, a ales inducerea în eroare prin adresa nr. 2/23250/19.11.2018 încercând să ascundă încălcarea legii.
Avertizorul de integritate Lavinia-Nicoleta Coțofană subliniază: vinovat de încălcarea legii se face și Serviciul Român de Informații prin transmiterea informațiilor către cele cele patru instituții din domeniul Justiției altfel decât în interiorul cadrului legal.
În privința Înaltei Curți de Casație și Justiție Coțofană a sesizat și un alt aspect de nelegalitate, respectiv faptul că șef al Structurii de Securitate a fost desemnată/s-a desemnat doamna judecător Tarcea Iulia Cristina, fapt care contravine dispozițiilor exprese ale art. 29 alin. 4) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 potrivit cărora șeful Structurii de Securitate, respectiv funcționarul de Securitate, este un adjunct al conducătorului persoanei juridice sau un membru al consiliului de administrație al unității.
Coțofană a cerut CSAT să declanșeze cercetări cu privire verificările de Securitate în cazul doamnei Tarcea și a celor patru vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, dacă au existat motive pentru care niciunul dintre adjuncți nu a putut să îndeplinească cerințele minime, dacă aceastea au fost concretizate într-un rezultat urmare a verificărilor de Securitate, respectiv dacă celor patru adjuncți – vicepreședinții Î.C.C.J. li s-a retras autorizația de acces la documente clasificate și dacă da, care au fost consecințele, dintre cele stipulate de art. 39 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și evident dacă ați fost sesizați în acest sens.
”Având în vedere prevederile art. 25 alin. 2) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate potrivit cărora Ministerul Justiției stabilește pentru domeniul său de activitate și responsabilitate, structuri și măsuri proprii privind coordonarea și controlul activităților referitoare la protecția informațiilor secrete de stat se impunea sesizarea CSAT de către Minister având în vedere inclusiv faptul că subsemnata le-am învederat aceste încălcări ale legii la data de 15.11.2018”, conchide avertizorul de integritate.
Bomba este însă următoarea: ”conform dispozițiilor legale, CSAT trebuia să fie sesizat de SRI. La data de 10 decembrie 2018 le-am adus la cunoștință admiterea de către Inspecția Judiciară a faptului că nu dețin listele prevăzute de lege”, conchide Coțofană.
Trebuie să admitem și noi, având în vedere situația expusă precum și dispozițiile legale incidente rezultă încălcarea de către Serviciul Român de Informații, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Justiției a prevederilor exprese ale Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Cele patru instituții din domeniul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Justiției au încălcat legea, neîntocmind listele prevăzute de art. 22 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și nesolicitând aprobarea Guvernului României.
Serviciul Român de Informații a încălcat legea, transmițând informații în afara cadrului legal și unor instituții neîndreptățite. Fiecare din cele patru instituții ar fi avut dreptul doar la acele informații care se regăseau în lista întocmită și aprobată de către Guvern.
Serviciul Român de Informații nu și-a îndeplinit obligațiile prevăziute de lege, punând în pericol chiar sistemul național de protecție a informațiilor clasificate.
Noi ne întrebăm, ca jurnaliști, dacă urmare a sesizării Laviniei Coțofană referitoare la admiterea chiar de către Inspecția Judiciară a faptului că nu a întocmit listele prevăzute de lege, sesizare adresată Serviciului Român de Informații la data de 10.12.2018, în conformitate cu art. 35 din Legea nr. 182/2002 acesta a sesizat CSAT. Căci conform legii așa trebuia.
În ceea ce privește Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, având în vedere prevederile art. 21 alin. 2) din Legea nr. 182/2002 și dispozițiile art. 1) alin. 1), 2) și 4) și art. 2) din Ordonanța de urgență nr. 153/2002 privind organizarea și funcționarea Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat potrivit cărora ORNISS exercită atribuții de reglementare, autorizare, evidență și control în conformitate cu prevederile Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, ale Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România și faptul că în vederea îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin ORNISS este abilitat să solicite informațiile necesare de la conducătorii autorităților și ai instituțiilor publice este evidentă culpa acestei instituții, care a permis nerespectarea legii de către instituțiile din domeniul Justiției cu privire la care v-am sesizat și de către Serviciul Român de Informații.

Dar cu adevărat spectaculos este ceea ce transpare dintr-o adresă transmisă astăzi de Inspecția Judiciară Laviniei Coțofană și pe care o prezentăm în continuare.

Lavinia Coțofană, un singur om, mazilit de Sistem tocmai datorită corectitudinii și intransigenței acesteia, a îngenunchiat SRI și conducerea tuturor institutuțiilor din justiție, care urmare a demersurilor susținute ale acesteia pentru respectarea legii, au fost nevoite să admită că sunt în ilegalitate și să ceară Guvernului adoptarea respectivelor liste de informații clasificate din domeniul lor de activitate.
Inspecția Judiciară a informat-o ieri pe Coțofană că Guvernul a aprobat aceste liste, probabil tot ieri, întrucât susțin cei de la Inspecția Judiciară, acestea urmează să fie publicate în Monitorul Oficial.
Ce rezultă dincolo de orice dubiu. Că până acum SRI, CSM, MJ, ÎCCJ și Inspecția Judiciară au încălcat legea iar intrarea de astăzi în legalitate nu are cum să acopere ilegalitatea de până acum. Care sunt consecințele. Păi tot ce a transmis SRI instituțiilor din domeniul Justiției, inclusiv Parchetelor, este nul absolut întrucât s-a făcut cu încălcarea legii.
Iar urmare a faptului că Guvernul a aprobat abia acum listele prevăzute de Legea nr. 182/2002 pentru instituțiile din domeniul Justiției CSAT este obligat să constate temeinicia sesizării lui Coțofană, să ia măsurile care se impun, inclusiv sesizarea Parchetului cu privire la încălcările legii constatate. (Cristina T.).
Compartimentul de informare publică şi relaţii internaţionale
Doamnei Lavinia Coţofană
Email: judlaviniacotofana@yahoo.com
Nr. : 8818/IJ/303P/CIPRMM/2018
Stimată doamnă, Ca urmare a solicitării dumneavoastră din 10 decembrie 2018 vă comunicăm următoarele:
În temeiul art.108 din Constituţia României şi al art.22 din Legea nr.182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României a adoptat mai multe acte normative pentru aprobarea Listelor cuprinzând categoriile de informaţii clasificate secrete de stat pe niveluri de secretizare, din domeniul de activitate al unor ministere sau autorităţi administrative autonome, fiind publicate în Monitorul Oficial, însoţite de Lista cuprinzând categoriile de informaţii clasificate secrete de stat pe niveluri de secretizare.
Prin urmare, Lista cuprinzând categoriile de informaţii clasificate secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau deţinute de Inspecţia Judiciară, având caracter public, va fi publicată spre informare în Monitorul Oficial, împreună cu actul normativ de aprobare.
Demersurile prin care această procedură este dusă la îndeplinire nu au caracter public, fiind acte administrative cu caracter intern.
Cu stima,
Alin Bogdan ALEXANDRU
Purtător de cuvânt
Nr. ieşire:309/09.01.2019
Actualitate
DIA publică un cadru de analiză pentru evaluarea „voinței de a lupta”
Agenția de Informații a Apărării din SUA (DIA) a făcut publică metodologia prin care încearcă să evalueze unul dintre cele mai greu de anticipat aspecte ale capacității unei armate străine: disponibilitatea de a continua lupta atunci când izbucnește un conflict.
„Voința de a lupta” este dificil de analizat tocmai pentru că ține de factori intangibili. Spre deosebire de numărul tancurilor sau de starea avioanelor, multe dintre elementele care o determină nu pot fi măsurate direct și nici observate cu ușurință.
DIA precizează că documentul, actualizat ultima dată în septembrie 2024, este destinat sprijinirii analizelor comunității de informații. Totodată, face parte dintr-o serie de materiale publice menite să explice provocări relevante pentru securitatea națională a SUA. Agenția a anunțat publicarea în contextul împlinirii a cinci ani de la retragerea americană din Afganistan, încheiată la 30 august 2021.
Lecțiile Afganistanului și Ucrainei
Prăbușirea rapidă a forțelor afgane în fața ofensivei talibane, în 2021, a luat prin surprindere atât comunitatea de informații americană, cât și Casa Albă. Mai multe zone strategice au fost abandonate fără luptă, iar președintele de atunci, Ashraf Ghani, a fugit din țară pe 15 august, în timp ce talibanii se apropiau de Kabul.
În cazul Ucrainei, evaluările inițiale au greșit în direcția opusă. După invazia rusă din februarie 2022, Kievul era așteptat să cadă în câteva zile. În schimb, armata ucraineană a respins înaintarea forțelor ruse și a continuat să lupte, până la instalarea unui impas sângeros în estul țării.
În 2024, fostul director al DIA, general-locotenentul Jeffrey Kruse, a recunoscut că agenția a subestimat hotărârea ucrainenilor de a-și apăra țara. Aceștia au manifestat o voință de luptă mult mai puternică decât anticipaseră analiștii, a spus el la un eveniment organizat de Alianța pentru Informații și Securitate Națională.
De la conducerea statului la moralul soldaților
Noul cadru își propune să structureze evaluarea unor factori care nu pot fi reduși la cifre. Analiștii sunt îndrumați să examineze dinamici de la nivelul conducerii naționale — inclusiv autoritatea și integritatea acesteia — până la spiritul de corp al militarilor.
Metodologia include și evaluarea mizelor conflictului: analiștii trebuie să stabilească dacă victoria sau înfrângerea ar reprezenta o amenințare existențială pentru stat, organizație ori regim. Sprijinul perceput din partea aliaților este, de asemenea, un factor relevant.
În acest sens, documentul ar fi putut evidenția hotărârea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a rămâne la Kiev în primele zile ale invaziei, în timp ce forțele ruse se apropiau de capitală. Refuzând oferta de evacuare, Zelenski i-ar fi transmis atunci președintelui american Joe Biden că avea nevoie de muniție, nu de o mașină pentru a pleca.
O evaluare care trebuie revizuită pe parcurs
DIA avertizează că voința de a lupta nu este fixă. Ea se poate schimba rapid și radical pe parcursul unui conflict, pentru fiecare dintre părțile implicate. O schimbare ulterioară nu înseamnă neapărat că evaluarea inițială a fost greșită; analiștii trebuie să identifice evenimentele și condițiile care au produs-o.
Kruse a declarat în 2024 că DIA folosise deja metodologia pentru a evalua China, considerată principala prioritate strategică a SUA. Agenția nu a precizat ce alte armate au fost analizate și nici ce concluzii au rezultat.
Voința de a lupta reprezintă doar unul dintre factorii intangibili luați în calcul în evaluarea capacităților militare. Imaginea de ansamblu include și pregătirea trupelor, structura demografică a personalului activ și a rezerviștilor, bugetele de apărare și doctrina militară.
DIA susține că o analiză sistematică a acestor factori poate ajuta la orientarea culegerii de informații și la identificarea elementelor care contează cel mai mult în diferite etape ale unui conflict. Miza este reducerea riscului unor erori de anticipare precum cele din Afganistan, în 2021, și Ucraina, în 2022.
Actualitate
Boeing câștigă contractul pentru avionul naval de generația a șasea, dar adevărata probă abia începe
Boeing a fost desemnat câștigătorul competiției pentru construirea avionului de luptă naval de generația a șasea F/A-XX, devansând Northrop Grumman. Aeronava va înlocui treptat avioanele F/A-18 Super Hornet și EA-18G Growler, aflate în ultimele etape ale ciclului lor operațional.
Contractul, evaluat la peste 20 de miliarde de dolari, consolidează poziția Boeing ca principal producător american al avioanelor de luptă de generația a șasea. Totuși, analiștii avertizează că succesul comercial nu garantează automat și o execuție fără probleme.
De la risc de retragere la controlul viitorului aviației de luptă
Victoria reprezintă o schimbare spectaculoasă pentru divizia de apărare a Boeing. Compania s-a confruntat în ultimii ani cu dificultăți în derularea unor programe majore, printre care avionul-cisternă KC-46 și aeronava de antrenament T-7.
În martie 2025, Boeing a obținut însă contractul pentru avionul de luptă F-47 al Forțelor Aeriene, iar câștigarea programului F/A-XX marchează o nouă etapă în revenirea companiei.
„Pentru Boeing, acesta este un pas uriaș într-o redresare extraordinară: de la un producător al unor programe de avioane de luptă aflate la final, la compania care controlează viitorul aviației de vânătoare americane”, a apreciat Richard Aboulafia, director general al AeroDynamic Advisory.
Stacie Pettyjohn, analistă în cadrul Center for a New American Security, a descris situația drept o schimbare radicală pentru Boeing. Compania a trecut de la perspectiva închiderii liniilor de producție pentru avioane de luptă la deținerea ambelor contracte americane majore pentru aeronave de generația a șasea.
Poate Boeing să construiască simultan două avioane de generație nouă?
Principala întrebare privește viteza cu care Boeing va putea dezvolta un F/A-XX operațional. Răspunsul depinde, în parte, de gradul de similitudine dintre noul avion naval și F-47.
Jeremiah Gertler, consilier principal la AeroDynamic Advisory și fost analist pentru aviația militară în cadrul Congressional Research Service, a explicat că, dacă cele două proiecte folosesc tehnologii și soluții comune sau au fost dezvoltate parțial în paralel, F/A-XX ar putea ajunge să zboare mai devreme decât se estimează.
În schimb, o platformă navală complet distinctă ar presupune un calendar mai lung și riscuri tehnologice suplimentare.
Forța de muncă, următorul punct vulnerabil
Capacitatea Boeing de a mobiliza suficient personal reprezintă o altă problemă. În complexul industrial din St. Louis, compania ar urma să lucreze simultan la programele F/A-XX, F-47 și T-7A Red Hawk, în timp ce pregătește și o creștere semnificativă a ritmului de producție pentru F-15EX.
„Întrebarea este dacă Boeing are deja oamenii necesari — și dacă îi poate recruta — pentru a menține toate aceste linii la un nivel ridicat de producție în același timp”, a spus Gertler.
Doug Birkey, directorul executiv al Mitchell Institute for Aerospace Studies, a subliniat că necesarul de personal pentru primele etape ale programelor F-47 și F/A-XX va trebui gestionat atent. Compania va trebui să evite ca cele două proiecte să intre în competiție pentru aceiași ingineri, tehnicieni și specialiști.
Investitorii vor urmări costurile și structura contractului
După atribuirea contractului, Roman Schweizer, analist la TD Cowen, a afirmat că investitorii vor examina cu atenție prețul propus de Boeing și modul în care este construit acordul. Ambele aspecte au creat probleme în trecut pentru unele programe ale companiei.
Potrivit lui Schweizer, decizia Marinei sugerează că oficialii au acordat o importanță deosebită capacității industriale a Boeing și posibilității de a livra aeronave la scară largă.
În ultimii ani, Boeing a investit masiv în infrastructura din St. Louis și în instrumente de proiectare digitală. Aceste investiții ar fi contribuit la convingerea Marinei că producătorul poate gestiona simultan mai multe programe complexe.
Boeing a respins anterior îndoielile privind capacitatea sa de a construi avioane pentru Marină și Forțele Aeriene în paralel. Steve Parker, șeful diviziei de apărare, a declarat că dezvoltarea simultană a celor două avioane avansate a fost prevăzută încă de la început, iar investițiile companiei au fost planificate în consecință.
Northrop Grumman pierde competiția, dar nu rămâne fără proiecte strategice
Pentru Northrop Grumman, înfrângerea în competiția F/A-XX reprezintă o lovitură importantă. Compania încerca să redevină producător principal al unui avion de luptă pentru prima dată după celebrul F-14 Tomcat.
Totuși, analiștii consideră că pierderea contractului nu pune în pericol viitorul companiei. Northrop are deja programe majore în portofoliu, inclusiv bombardierul B-21 Raider, racheta balistică intercontinentală Sentinel și componente pentru avioanele F-35 produse sub coordonarea Lockheed Martin.
Richard Aboulafia a apreciat că impactul asupra companiei va fi limitat, în timp ce Gertler a subliniat că nici Boeing, nici Northrop nu depind de acest singur contract pentru supraviețuirea diviziilor lor de apărare sau aeronautică.
Northrop este așteptată să analizeze posibilitatea contestării deciziei. Totuși, procedurile de protest în cazul competițiilor pentru aeronave militare clasificate au, în mod tradițional, o rată redusă de succes.
Boeing va închide liniile Super Hornet și Growler
Într-o ironie a tranziției tehnologice, în aceeași perioadă în care a fost selectată pentru dezvoltarea F/A-XX, Boeing a primit și un contract pentru sprijinirea închiderii liniilor de producție ale F/A-18E/F Super Hornet și EA-18G Growler.
Compania a fabricat timp de decenii avioane de luptă pentru Marina SUA, însă aceste programe se apropie acum de final. F/A-XX va prelua treptat rolul lor în viitoarea structură aeriană a grupărilor navale.
Contractul finanțează testarea mai multor prototipuri
Anunțul Pentagonului precizează că acordul acoperă faza de dezvoltare la scară completă și include fabricarea mai multor aeronave de testare.
Acestea vor fi utilizate pentru verificări la sol, evaluarea navigabilității, testarea sistemelor și integrarea armamentului. Marina nu a prezentat încă detalii despre configurația avionului, dar oficialii au indicat că F/A-XX va avea o rază de acțiune superioară celei oferite de actualele avioane de luptă.
F/A-XX, în centrul aripii aeriene navale a viitorului
Noul avion va trebui să opereze alături de viitoarele Collaborative Combat Aircraft, drone de luptă concepute pentru a executa misiuni împreună cu aeronave pilotate.
Marina SUA dezvoltă acest concept ca parte a unei noi arhitecturi pentru gruparea aeriană de pe portavion. Amiralul Daryl Caudle, șeful operațiunilor navale, a confirmat că programul dronelor și F/A-XX sunt elemente interdependente ale acestei strategii.
Stacie Pettyjohn a subliniat că echilibrul dintre avioanele pilotate și cele autonome va fi esențial pentru capacitatea Marinei de a proiecta forță. În opinia sa, un avion de luptă pilotat trebuie să rămână nucleul aripii aeriene, în jurul căruia vor fi integrate sistemele fără pilot.
Numărul de aeronave care vor fi comandate, proporția dintre avioanele cu echipaj și drone, precum și tipul de arme instalate pe F/A-XX vor indica prioritățile operaționale ale Marinei. Aceste decizii vor fi decisive mai ales în Pacific, unde distanțele sunt foarte mari, iar forțele chineze dispun de arme cu rază lungă de acțiune capabile să pună presiune asupra navelor americane.
Actualitate
AEVEX preia BlackSea Technologies într-o tranzacție de până la 650 de milioane de dolari
Compania își consolidează poziția pe piața vehiculelor maritime autonome
AEVEX, companie specializată în tehnologii de apărare, a anunțat achiziția firmei BlackSea Technologies, producător de sisteme navale autonome. Valoarea tranzacției ar putea ajunge la 650 de milioane de dolari, iar operațiunea este programată să fie finalizată în luna septembrie.
Prin această preluare, AEVEX urmărește să-și extindă prezența în domeniul vehiculelor de suprafață și subacvatice fără echipaj. Totodată, compania vizează un acces mai larg la contracte și programe derulate de Marina americană, Comandamentul pentru Operații Speciale al Statelor Unite și partenerii aliați.
Tehnologii reunite pentru operațiuni aeriene, maritime și subacvatice
Integrarea celor două companii va permite combinarea unor tehnologii complementare destinate platformelor aeriene, de suprafață și subacvatice.
„BlackSea aduce capabilități maritime excepționale și perfect aliniate din punct de vedere strategic. La fel de important este însă faptul că firma are o cultură axată pe misiune și pe inovație, valori care se află la originea AEVEX”, a declarat Brian Raduenz, fondatorul și președintele executiv al companiei.
BlackSea dezvoltă o navă autonomă testată de Marina SUA
BlackSea Technologies produce Global Autonomous Reconnaissance Craft, cunoscută sub acronimul GARC. Este vorba despre o navă autonomă de mici dimensiuni, cu o lungime de aproximativ 4,9 metri, testată de Marina americană la Naval Base Coronado.
Sistemul este operat de Unmanned Surface Vessel Squadron 3, unitate înființată de Marina SUA în 2024 pentru exploatarea și evaluarea vehiculelor maritime fără echipaj.
GARC face parte din eforturile Statelor Unite de a dezvolta flote autonome capabile să execute misiuni de recunoaștere, supraveghere și sprijin operațional în medii maritime complexe.
AEVEX aduce în portofoliu platforma Mako
AEVEX, cu sediul în Solana Beach, California, dezvoltă la rândul său mai multe sisteme autonome. Printre acestea se numără Mako, un vehicul maritim fără echipaj conceput pentru misiuni de informații, supraveghere și recunoaștere, dar și pentru operațiuni cu efecte cinetice.
Achiziția va reuni portofoliile celor două companii și ar putea accelera dezvoltarea unor soluții autonome pentru misiuni maritime desfășurate în zone contestate sau cu acces limitat.
Tranzacția combină plata în numerar cu acțiuni
Acordul prevede plata a 250 de milioane de dolari în numerar și transferul unor acțiuni ordinare de clasă A ale AEVEX, evaluate la aproximativ 350 de milioane de dolari.
În funcție de îndeplinirea anumitor obiective de performanță, BlackSea ar putea primi suplimentar până la 50 de milioane de dolari.
BlackSea își păstrează obiectivele, dar câștigă capacitate de producție
Directorul executiv al BlackSea Technologies, Bob Pudney, a descris preluarea drept o etapă firească pentru companie. El a subliniat că firma a acumulat experiență în dezvoltarea și utilizarea sistemelor maritime autonome în condiții operaționale reale.
Aceste aplicații au inclus operarea unor flote mixte și misiuni logistice în medii contestate. Potrivit conducerii BlackSea, sprijinul oferit de AEVEX prin capacitatea de producție, infrastructura industrială și ecosistemul de tehnologii autonome va permite extinderea rapidă a soluțiilor deja dezvoltate.
„Misiunea noastră rămâne aceeași, însă capacitatea de a o îndeplini va crește”, a declarat Pudney.
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova: Agentul‑vopsitor Editoiu Alin – maestru în gropi urbane, fum de esapament și, la final, fum de arhivă
-
Exclusivacum 5 zileM.A.I. – PIXUL LUI BOSS: UNIVERSITATEA DE PROȘTI A POLIȚIEI ROMÂNE
-
Uncategorizedacum 5 zileRâde Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, plătește Ploieștiul: comedia neagră de la TCE Ploiești
-
Exclusivacum 4 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti: Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, „autobuzul sabotor” – Traseul 39, motoare turate în gol și POS-uri moarte la TCE Ploiești!
-
Exclusivacum 2 zileÎn Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta
-
Exclusivacum 3 zile„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
-
Administratieacum 3 zileDumitru Dragoș, polițist de penitenciare și mentor pentru copiii din Vărbilău
-
Exclusivacum 5 zileDosarul Antigrindină – Partea a V‑a – Prahova, aleasă „unitate‑pilot” prin mister de stat. Norocul rachetelor sau blestemul fermierilor?



