Actualitate
O Românie a interimatelor

Rând pe rând, instituții dintre cele mai importante ale statului sunt blocate la vârf. Autorul acestor blocaje din Parchete, din Guvern, din Armată, din ambasadele României, este președintele Klaus Iohannis. De ce procedează astfel? Ce urmărește? Care este prejudiciul adus României?
Cu chiu cu vai și abia după insistențele cât se poate de explicite și imperioase ale Curții Constituționale ale României, președintele Klaus Iohannis a catadicsit să dea curs solicitării motivate a ministrului Justiției de a o revoca din funcție pe doamna Laura Codruța Kovesi. În esență, motivele au constat în încălcări repetate ale Constituției și în alte derapaje grave de la legile pe care trebuia să le slujească, și nu să le siluiască. În pasul doi, urma ca, în locul Laurei Codruța Kovesi, să fie numită o altă persoană și, cu acest prilej, firește, trebuia schimbată garnitura de conducere la vârf. Astfel încât, în total, ministrul Justiției a formulat cinci propuneri, toate respinse de președintele Klaus Iohannis, pe motiv că ar contraveni legii. Ori legea se referă explicit la o interdicție privind ocuparea acestor funcții de către persoane care au colaborat cu fosta Securitate. Implicit, candidații avansați de ministrul Justiției sunt acuzați de către Klaus Iohannis nu numai că au colaborat cu fosta Securitate, ci și că au dat declarații în fals și au săvârșit operațiuni de uz de fals. Cu această anatemă, de o gravitate excepțională, ne aflăm astăzi în situația blocajului despre care am vorbit, un blocaj de natură să afecteze grav funcționarea Parchetelor.
Tot la același capitol se joacă și cartea conducerii Parchetului General. Ne aflăm într-o procedură în oglindă cu cea desfășurată la DNA. Tot pentru încălcări repetate ale Constituției și pentru intrepretări eronate sau chiar abuzive ale legilor statului, ministul Justiției, în calitatea pe care o deține, a crezut de cuviință că se impune revocarea procurorului general al României, Augustin Lazăr. În acest sens, a depus toate diligențele necesare. Din nou însă, procesul s-a lovit de cerbicia președintelui Klaus Iohannis. Care pur și simplu refuză să-l revoce. Până când, din nou, va fi forțat de către Curtea Constituțională să procedeze conform Legii Fundamentale a statului, situația la vârful Parchetului General rămâne incertă. Un procuror general dezavuat de Guvern și care, astfel, nu mai are autoritatea necesară în interiorul instituției, este menținut în mod artificial de către președintele Românie. Când, în cele din urmă, va fi obligat de Curtea Constituțională să se conformeze, Klaus Iohannis o va face, dar din nou veți vedea că va refuza să-l numească pe succesor. Un succesor care încă nici măcar nu a fost desemnat.
La Guvern, lucrurile decurg din pespectiva lui Klaus Iohannis după același model. A refuzat revocarea a doi miniștri. Ambii, demisionați. A făcut-o împotriva oricărei rațiuni și, în orice caz, împotriva legii. Într-un târziu, Curtea Constituțională l-a obligat să se conformeze. A făcut-o pe jumătate. A semnat decretele de revocare ale celor doi, în schimb nu a motivat refuzul numiri a doi miniștri și respinge și următoarele două propuneri, anunțând că va face motivările spre sfârșitul acestei săptămâni. Iar Guvernul, oficial, a preluat președinția Uniunii Europene. Practic, miniștrii, cei numiți și cei interimari, trebuie să negocieze – și au început deja de astăzi – marile dosare europene cu omologii lor din celelalte state. Și aici se manifestă un relativ blocaj, întrucât Klaus Iohannis se așează țanțos în capul mesei Consiliului European, unde nu prea știe ce are de spus și de făcut, dat fiind că toate deciziile aparțin Executivului. Este singura situație de acest fel din întreaga Uniune Europeană.
Un alt blocaj a creat același Klaus Iohannis și la cel mai înalt nivel de conducere executivă a Armatei Române. Refuzând retragerea din post după încheierea mandatului legal al șefului Marelui Stat Major și, implicit, numirea unui succesor al acestuia, Klaus Iohannis a introdus o stare de vraiște la vârful oștirii. Pe care o menține și o amplifică cu obstinație.
Iar bomboana pe colivă o identificăm în politica externă a României. Un capitol important al acestei politici externe este reprezentat de activitatea diplomaților, care ne reprezintă în cele mai importante capitale ale lumii. Dar ne reprezintă? Sub președinția lui Klaus Iohannis avem un număr impresionant de mare de ambasade fără ambasadori. Spre finalul anului trecut, Guvernul Dăncilă i-a formulat nu mai puțin de cinci propuneri, toate agreate și de partenerii noștri externi. La care pur și simplu Klaus Iohannis nu a răspuns. Cu titlu de exemplu, un exemplu pe care l-am mai dat, de peste trei ani, România nu are un ambasador în Israel, și asta în ciuda faptului că Israelul se numără printre partenerii noștri strategici.
Exemplele de blocaj sunt însă mult mai numeroase. Din această perspectivă, Klaus Iohannis a devenit specialistul numărul unu din istoria noastră recentă. Pur și simplu, statul român se împiedică de propriul președinte în încercarea de a funcționa în mod corespunzător. În timp ce Iohannis se răsfață, se alintă, gândindu-se că nu poate fi nici demis pentru înaltă trădare, nici suspendat pentru încălcarea repetată a Constituției și nici pentru refuzul deliberat și repetat de a-și îndeplini obligațiile constituționale. Pentru că, având în vedere Președinția exercitată la nivelul Uniunii Europene de către Guvernul României, dar și circumstanțele anului electoral, care tocmai a debutat și va fi urmat de un nou an electoral, o asemeena măsură dramatică nu ar fi oportună.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 15 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!