Actualitate
Noi suspiciuni de blat Dragnea-Iohannis
Moțiunea de cenzură a PNL, introdusă și susținută tembel, nu face decât să-i ridice majorității PSD plus ALDE mingea la fileu. În același timp, președintelui Klaus Iohannis i s-au oferit de către Guvernul majorității o nouă șansă de a-și arăta mușchii, provocând amânarea pentru anul viitor a Legii bugetului. Iar la Marrakech, Dăncilă și Iohannis se țin strâns de mână, aplaudând migrația. Aceste mișcări pe tabla de șah stabilizează PSD prin stingerea conflictelor interne și-l consolidează pe Klaus Iohannis în poziția de lider absolut al opoziției.
Ce își dorește cel mai mult în plan politic Liviu Dragnea? În timp ce toată lumea aleargă după fentă, imaginându-și că liderul PSD este obsedat de libertatea sa și de pericolul pierderii acesteia, în realitate el este amenințat de posibilitatea de a scăpa de sub control mișcarea violentă a plăcilor tectonice din interiorul partidului. Unitatea PSD, evident în jurul său, îl interesează în cel mai înalt grad. Obiectiv pentru care, pe tabla de șah politic, poate face unele sacrificii în favoarea adversarului său. Cu cât PSD primește mai multe lovituri din afară, cu atât se consolidează mai serios în interior. Per a contrario, în situația în care PSD ar fi abandonat de către opoziție și de către Klaus Iohannis, fiind lăsat să zburde, în interior ar reizbucni valul de contestații iar luptele interne ar pune în pericol grav atât unitatea partidului, cât și stabilitatea actualei conduceri a acesteia.
În celălalt colț al ringului de box, pentru moment, cel mai mare pericol pentru președintele Klaus Iohannis nu sunt PSD sau Dragnea, așa cum aparent se conturează lucrurile. Pericolul este tot intern și el vine pe de-o parte din posibilitatea apariției unui nou lider, mai viguros, al frontului anti-PSD iar, pe de altă parte, din fragmentarea acestui front și imposibilitatea identificării unui numitor comun. Orice lovitură primește Klaus Iohannis din direcția PSD, nu face decât să-i consolideze rolul de lider al opoziției, să atragă de partea lui din ce în ce mai mult electorat din zona #Rezist și, în același timp, să mențină pe cât se poate intact electoratul PNL, lipsit de orice alternativă.
Iar rezultatul celor două interese reprezintă ceea ce uzual este numit un blat politic. Este neimportant dacă acest blat politic este rezultatul unui contact și a unei înțelegeri directe între cei doi lideri sau este de la sine înțeles și practicat ca reflex al unui instinct politic.
Un semnal extrem de concludent că un asemenea blat se întâmplă l-am avut cu ocazia remanierii Guvernului. O remaniere amplă, care, însoțită fiind și de o restructurare prea puțin semnificativă, ar fi putut muta scena schimbărilor din Executiv la Parlament. Fără a mai fi nevoie de președinte. Un vot în Parlament ar fi fost suficient. În timp ce ducând această temă la Cotroceni, se știa sută la sută că președintele va refuza unii miniștri. Iar el a făcut ai mult decât atât. A refuzat chiar și revocările. Dacă remanierea s-ar fi făcut prin Parlament, probabil nu ar fi existat nici moțiunea de cenzură. Pentru că ar fi fost absolut ridicol ca, la numai câteva zile după ce majoritatea și-ar fi arătat mușchii votând remanierea, PNL să se încordeze încercând să dea jos Guvernul. Utilizând aceleași voturi. Dar dacă se întâmpla astfel, erau ratate două ocazii de blat.
Și Legea bugetului reprezintă o probă a unei combinații de tip ocult între cei doi poli ai puterii. Întrucât existau antecendente, PSD în mod normal ar fi fost precaut. Guvernul ar fi finalizat proiectul Legii bugetului nu la mijlocul lunii decembrie, ci cu o lună mai devreme. Așa cum de altfel este normal, pentru a permite o dezbatere temeinică a acestuia atât în Parlamemnt, cât și în societatea civilă. Se știa de la bugetul anterior că președintele Klaus Iohannis va face tot ce-i stă în putință pentru a-l amâna. Pentru a-l arunca în anul următor în maniera brutală în care și-a aruncat paltonul în cursul unei vizite oficiale. Se știa și mijlocul. Inevitabil, orice buget ajunge la CSAT pentru a primi acolo un aviz negativ sau pozitiv, deci un aviz consultativ indispensabil supunerii proiectului de lege dezbaterii și votului din Parlament. Se știa de acum un an, deci dintr-o istorie foarte recentă, că preșeidintele va găsi un tertip pentru a amâna acest aviz și implicit pentru a provoca o amânare pentru anul viitor a punerii acestuia în dezbatere parlamentară. Liviu Dragnea a procedat ca și când ar fi dorit această tergiversare. Aparent i-a făcut un hatâr președintelui. I-a mai creat un teren de joacă. L-a mai consolidat puțin ca lider al opoziției. Dar amânarea bugetului supune majoritatea PSD plus ALDE unei noi traume. Îi demonstrează acestei majorități că este în permanent pericol. Că nu poate rezista decât dacă strânge rândurile. Îi plimbă prin față un dușman, a cărui imagine este mai periculoasă decât realitatea. Iar Iohannis are încă un motiv să se îmbățoșeze în fața alegătorilor săi.
Acordul de la Marrakech este încă un exemplu. Deși majoritatea PSD plus ALDE își asumă principii care vizează consolidarea statului național și a suveranității în raport cu marile centre de putere ale lumii, deși aparent în politica externă ne apropiem de polltica statelor de la Vișegrad, iată că, în materie de migrație, premierul Viorica Dăncilă și implicit Liviu Dragnea transmit lumii întregi un semnal de aliniere. De aliniere la politica nucleului dur al Uniunii Europene. Și de disociere față de Statele Unite. Statele Unite au refuzat să semneze Pactul pentru Migrație de la Marrakech. Un număr consistent de state ale Uniunii Europene, mai puțin cele din nucleul dur, au procedat la fel. În mod surprinzător, Guvernul Românie a decis să se afilieze, susținând în mod eronat că acest Pact nu creează consecințe juridice. La acest capitol Dragnea e în barcă cu Iohannis. Și amândoi ignoră Constituția. Constituția României interzice primirea de migranți sub orice altă formă decât cea individuală. Nu avem dreptul, conform Constituției, să primim migranți în masă sau în grup și nici sub forma unor cote. Oare de ce și-a asumat majoritatea PSD și ALDE acest risc? Din această direcție, singurul semnal de alarmă vine din partea lui Călin Popescu Tăriceanu, care a cam ridicat din sprânceană la această mutare.
Și apropo de Tăriceanu. Și pe seama lui s-a făcut un blat. La scurt timp după ce acesta a anunțat că ar putea candida la prezidențiale, un val DNA venit de niciunde l-a lovit cu forța unui tsunami. Iar Senatul, unde majoritatea PSD plus ALDE este clară, a fost pus în situația de a decide. Îl oferă pe Tăriceanu jertfă dându-l pe mâna DNA sau decide că nu există suficente elemente pentru a fi aprobată anchetarea sa. Decizia lui Dragnea reprezintă însă o a treia cale. O amânare a deciziei. Până cândva în prima sesiune parlamentară din 2019. Această amânare îl ține legat în lanț pe Tăriceanu. Amenințat de DNA în continuare, el rămâne la mâna PSD. Sub spectrul unei posibile anchetări, cu uriașul impact mediatic generat de aceasta, Tăriceanu este parțial sos din joc în competiția sa cu Dragnea din perspectiva alegerilor prezidențiale, dar și cu Klaus Iohannis, pentru care un adversar ca Tăriceanu ar fi mult mai incomod decât Liviu Dragnea. Așadar încă un blat.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Ambiții aeriene: Brazilia suplimentează comanda de avioane Gripen pentru a-și securiza suveranitatea
Într-o mișcare strategică menită să consolideze controlul asupra propriului spațiu aerian, Ministerul Apărării din Brazilia a anunțat intenția de a achiziționa încă 20 de avioane de vânătoare Gripen E. Această decizie va ridica flota totală la 56 de aparate, reflectând o reevaluare profundă a necesităților de securitate ale celei mai mari națiuni din America Latină.
Extinderea flotei către un prag strategic de 56 de aparate
Decizia de a suplimenta comanda inițială de 36 de aeronave vine în urma unor studii tehnice riguroase efectuate de Statul Major al Forțelor Aeriene Braziliene. Conform oficialilor militari, menținerea suveranității naționale necesită o forță operațională cuprinsă între 50 și 60 de avioane de vânătoare moderne. Deși contractul semnat în 2014 prevedea o opțiune de creștere cu 25%, negocierile actuale dintre Stockholm și Brasilia vizează o extindere mult mai ambițioasă, pentru a atinge ținta de 56 de unități Gripen.
Parteneriatul strategic dintre Saab și Embraer prinde aripi în Brazilia
Un punct central al acestui acord rămâne producția locală. Facilitatea Embraer din São Paulo găzduiește singura linie de asamblare pentru Gripen E din afara Suediei, un simbol al transferului tehnologic de succes. Prima unitate asamblată integral pe sol brazilian a fost prezentată oficial în martie 2026, iar așteptările sunt ca noile aparate comandate să fie construite tot local. Această abordare nu doar că sprijină industria de apărare a Braziliei, dar oferă și Suediei capacitatea de a gestiona comenzile internaționale aflate într-o creștere record.
Consolidarea prezenței globale a sistemului Gripen într-un context de reînarmare
Succesul modelului Gripen pe piața internațională este vizibil printr-o serie de contracte și intenții de achiziție recente, de la Ucraina și Thailanda, până la Columbia și Canada. Interesul global pentru acest sistem este alimentat de capacitățile avansate de război electronic, costurile reduse de întreținere și integrarea inteligenței artificiale. Pentru Suedia, extinderea „clubului utilizatorilor de Gripen” reprezintă un avantaj strategic, facilitând tranziția propriei forțe aeriene către varianta modernizată E, pe măsură ce contextul geopolitic actual forțează statele să investească masiv în capacități de apărare de ultimă generație.
Actualitate
Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România
Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.
Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări
Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.
Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.
Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall
Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.
Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.
Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare
Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.
Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.
Actualitate
Scutul orbital prinde contur: Northrop Grumman și Apex Space accelerează programul de interceptoare spațiale pentru 2027
Într-o mișcare strategică menită să revoluționeze apărarea antirachetă a Statelor Unite, gigantul Northrop Grumman a anunțat un parteneriat cu firma comercială Apex Space. Obiectivul central al acestei alianțe este demonstrarea capacităților interceptoarelor bazate în spațiu (SBI) în cadrul inițiativei de apărare „Golden Dome”, un pilon al strategiei de securitate a administrației Trump, cu termen de implementare în anul 2027.
Un parteneriat pentru viteză și scară industrială
Colaborarea dintre cele două entități vizează transformarea rapidă a conceptelor teoretice în realități operaționale. Northrop Grumman a finalizat deja teste critice la sol în cursul acestui an, poziționându-se, alături de Apex, pentru a accelera producția de serie a acestor sisteme de apărare. Miza este clară: protejarea teritoriului național prin soluții tehnologice accesibile și ușor de multiplicat la scară industrială.
Proiectul este susținut printr-o modalitate inedită de finanțare. Northrop Grumman își autofinanțează demonstrația planificată, participând astfel la competiția de tip „premiu” lansată de Space Force. Acest program mai larg a atras deja investiții masive, serviciul militar acordând anterior contracte în valoare totală de 3,2 miliarde de dolari către diverse firme din domeniu.
Investiții masive și baze tehnologice solide
Efortul Northrop Grumman nu pleacă de la zero. Demonstrația programată pentru 2027 se bazează pe o investiție proprie de un miliard de dolari în tehnologii de apărare antirachetă. Succesul testelor la sol din acest an confirmă faptul că gigantul aerospațial este în grafic pentru a livra capacități orbitale funcționale în mai puțin de trei ani.
Rolul vital al startup-urilor în noua cursă spațială
Apex Space, un startup din Los Angeles fondat în 2022, aduce în ecuație agilitatea și specializarea în construcția de platforme satelitare (buses) modularizate. Acestea sunt concepute special pentru a susține constelații vaste pe orbita joasă a Pământului (LEO), fiind infrastructura ideală pentru proiectul „Golden Dome”.
Conducerea Apex subliniază că parteneriatul va permite o apărare antirachetă la scară de constelație, răspunzând unei nevoi urgente de securitate. Deși Apex anunțase anterior un proiect propriu, denumit „Project Shadow”, care viza testarea unui interceptor până la finele anului 2026, rămâne de văzut cum va fi integrată acea inițiativă în noua arhitectură comună cu Northrop Grumman.
-
Exclusivacum o ziDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 9 orePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 9 orePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 4 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 4 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum o ziMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție



