Actualitate
EXCLUSIV/Judecatoarea Lavinia Cotofana solicita DIRECTORULUI S.R.I identificarea persoanele care au colaborat pe “Protocol” cu C,S.M. si INSPECTIA JUDICIARA si au savarsit infractiuni care au dus la eliminarea sa din sistem
Judecatorul Nicoleta Lavinia Cotofana este singurul magistrat exclus din magistratura pentru faptul ca a aplicat legea in integralitatea ei si a sesizat organelor de cercetare penala, conform legii, suspiciunile de deturnare de fonduri publice facute de avocati cu sprijinul unor magistrati de la Judecatoria Arad, fapte/indicii pe care le-a constatat in exercitarea functiei publice de judecator.
Va precizam in articolele anterioare ca, la baza executarii ilegale a magistratului au stat la baza “informari” ale SRI Arad (structura implicate in musamalizarea ilegalitatilor sesizate de magistrat) catre CSM, informari pe care SRI Central, SRI-ul condus acum de Eduard Hellvig si le-au asumat printr-o adresa catre judecatoarea Lavinia Cotofana.
De aici, triunghiul „Bermudelor” s-a instalat la CSM si la Cristina Tarcea, presedinta ICCJ.
Va prezentam in numerele trecute ca, judecatoarea Lavinia Cotofana i-a da sah mat Presedintei ICCJ, Cristina Iulia Tarcea.
Astfel, intr-o adresa inaintata de judecatoare conducerii ICCJ, judecatoarea o acuza cu subiect si predicat pe Crsitina Tarcea ca a incalcat din nou flagrant legea si atrage atentia unei posibile vulnerabilitati de securitate la varful acestei institutii, respectiv la cei patru adjuncți – vicepreședinții ai Î.C.C.J.
In fapt, judecatoarea Lavinia Cotofana revine cu o solicitare pertinenta catre Directorul S.R.I pentru a se identifica persoanele din ICCJ, Inspectia Judiciara si CSM care au colaborat pe “Protocol” cu SRI si incalcand flagrant legea au savarsit infractiuni si abuzuri care au dus la eliminarea magistratului din sistem si acoperirea mafiotilor. (Irinel I.).
Atasat alaturam adresa (solicitarea) catre Directorul S.R.I.:
Către
Serviciul Român de Informații
Domnule Director,
Subsemnata Lavinia-Nicoleta Coțofană, domiciliată în orașul____, vă solicit următoarele:
Cu titlu preliminar vă solicit ca răspunsul la solicitarea subsemnatei să fie însușit prin semnătură de reprezentantul legal al instituției, respective directorul acesteia.
Tot cu titlu preliminar, precizez că prezenta cerere este întemeiată atât pe art. 24 din Constituția României, art. 13 din Codul de procedură civilă, art. 3, art. 20 și art. 33 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, având în vedere litigiile civile în care sunt implicată generate de utilizarea în procedura disciplinară derulată împotriva subsemnatei a unor informații clasificate (fapt admis atât de către Serviciul Român de Informații cât și de Inspecția Judiciară) cât și pe Legea nr. 544/2001 privind liberal acces la informațiile de interes public.
Vă învederez, Domnule Director, prevederile exprese ale art. 3 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate potrivit cărora ”nicio prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretată în sensul limitării accesului la informațiile de interes public sau al ignorării Constituției, a Declarației Universale a Drepturilor Omului, a pactelor și a celorlalte tratate la care România este parte, referitoare la dreptul de a primi și răspândi informații” și ale art. 33 din aceeași lege, conform cărora ”este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției”.
Subsemnata am în vedere, prin prezenta cerere, în special dreptul la apărare, prevăzut inclusiv de legea fundamentală în art. 24 și dreptul subsemnatei la a cunoaște conținutul informărilor SRI privind încălcarea legii în materia asistenței judiciare din oficiu la Judecătoria Arad, Tribunalul Arad și Baroul Arad, deturnarea de fonduri aparținând Ministerului Justiției, sesizată de subsemnata Ministerului Public, fapte penale în care sunt implicate inclusive surse ale SRI, informările transmise de SRI cu privire la pretinse vulnerabilități pe care le-aș prezenta, toate clasificate și transmise, susțin pentru a favoriza
niște infractori, încălcând chiar și dispozițiile exprese ale art. 33 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Ținând cont de dispozițiile exprese ale art. 17 din Legea nr. 182/2002, care enumeră limitativ categoria informațiilor secrete de stat, printre care nu se regăsesc cele din domeniul Justiției, vă solicit să clarificați rațiunea existenței protocoalelor secrete încheiate de către Serviciul Român de Informații cu Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public. Solicitarea vă este adresată dumneavoastră având în vedere prevederile art. 25 alin. 2) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor.
Totodată, subliniez că nici în Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României sau Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații nu sunt prevăzute atribuții ale Serviciului în domeniul Justiției.
Vă solicit să precizați numărul Hotărârii Guvernului prin care s-a dispus declasificarea, în conformitate cu art. 24 alin. 4) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, a Protocolului încheiat între Serviciul
Român de Informații și Consiliul Superior al Magistraturii.
Totodată, vă solicit să-mi comunicați numerele hotărârilor Guvernului prin care s-a dispus declasificarea, în conformitate cu art. 24 alin. 4) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, a Protocolului încheiat între Serviciul Român de Informații și Inspecția Judiciară și a celui încheiat între Serviciul Român de Informații, Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Vă solicit să clarificați modalitatea în care doamna judecător Tarcea Iulia Cristina a fost desemnată/s-a desemnat Șefă a Structurii de Securitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție date fiind prevederile exprese ale art. 29 alin. 4) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 potrivit cărora șeful Structurii de
Securitate, respectiv funcționarul de Securitate, este un adjunct al conducătorului persoanei juridice sau un membru al consiliului de administrație al unității.
Totodată, vă solicit să precizați cine a făcut verificările de Securitate în cazul doamnei Tarcea și a celor patru vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, dacă au existat motive pentru care niciunul dintre adjuncți nu a
putut să îndeplinească cerințele minime – vulnerabilitățile prezentate, dacă aceastea au fost concretizate într-un rezultat urmare a verificărilor de Securitate, respectiv dacă celor patru adjuncți – vicepreședinții Î.C.C.J. li s-a retras autorizația de acces la documente clasificate și dacă da, care au fost consecințele, dintre cele stipulate de art. 39 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Vă solicit să-mi remiteți câte o copie a Ghidurilor întocmite în conformitate cu art. 24 alin. 7) din Legea nr. 182/2002 de către Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și să precizați care sunt persoanele care le-au aprobat conform alin. 8) al art. 24 din legea anterior menționată. Solicitarea subsemnatei se întemeiază pe art. 25 alin. 1) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Vă solicit să-mi comunicați numerele Hotărârilor de Guvern privind aprobarea listelor cuprinzând informațiile secrete de stat întocmite de șefii
Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, Inspecției Judiciare și Înaltei Curți de Casație și Justiție conform art. 86 alin. 1) lit. e) și f) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din
13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 și comunicate, conform art. 22 alin. 3) din Legea nr. 182/2002 Serviciului Român de Informații.
Vă solicit să-mi comunicați măsurile concrete luate de dumneavoastră pentru clarificarea modului în care au funcționat Protocoalele încheiate între Serviciul Român de Informații și instituțiile din domeniul justiției, inclusiv în legătură cu fluxul de informații care a avut loc între instituțiile anterior menționate (Ministerul Justiției, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară).
Vă solicit să efectuați verificări pentru a stabili care sunt persoanele care au avut acces la informațiile transmise de Serviciul
Român de Informații Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ministerului Justiției care au orice legătură directă sau indirectă cu subsemnata întrucât doresc să mă îndrept împotriva acestora.
Solicitarea subsemnatei are în vedere prevederile art. 10 alin. 1) din Legea nr. 182/2002 potrivit cărora instituțiile care dețin sau utilizează informații clasificate vor ține un registru de evidență a autorizațiilor acordate
personalului și art. 41 din Legea nr. 182/2002 conform cărora compartimentele speciale pentru evidența, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea și multiplicarea acestora din cadrul autorităților, instituțiilor publice care dețin informații clasificate se subordonează conducătorului autorității sau instituției publice, deci președinților ÎCCJ, CSM,
inspectorului șef al Inpecției Judiciare și Ministrului Justiției și evident directorul SRI.
Vă solicit să-mi aduceți la cunoștință identitatea persoanelor din cadrul Ministrului Justiției, Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție care au asigurat relația cu Serviciul Român
de Informații conform art. 29 alin. 1) și art. 31 alin. 1) lit. d) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002.
Având în vedere prevederile art. 58 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 vă solicit să efectuați demersuri pentru a fi în măsură să precizați unde se găsesc informațiile clasificate transmise deServiciul Român de Informații care au orice legătură directă sau indirectă cu subsemnata.
Totodată, vă solicit să mă informați când mi-a fost retrasă autorizația de acces la documente clasificate de care dispuneam în temeiul art. 7 alin. 4) lit. f) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor. Solicitarea mea survine ca urmare a faptului că deși în procedura disciplinară derulată împotriva subsemnatei au fost utilizate informații clasificate, acestea nu mi-au fost puse la dispoziție, fiindu-mi încălcat dreptul constitutional la apărare.
Vă solicit să precizați dacă subsemnata am făcut obiectul verificărilor prevăzute de art. 7 alin. 4) lit. f) și alin. 5) din Legea nr. 182/2002 și dacă au fost comunicate pretinse vulnerabilități pe care le-aș prezenta vreunei instituții
din domeniul Justiției, în special Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistrurii, Ministerului Justiției sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În temeiul art. 20 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate vă solicit să dispuneți verificări dacă informațiile transmise de SRI instituțiilor din domeniul justiției, informații care au au orice legătură directă
sau indirectă cu subsemnata sunt conforme cu prevederile art. 11, art. 12 alin. 1), art. 13, art. 16, art. 17 alin. 1) și 2) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002.
În referire la art. 16 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 vă solicit să aveți în vedere prevederile art. 33 din Legea nr. 182/2002 potrivit cărora ”este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau
personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției”.
În temeiul temeiul art. 20 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate coroborat cu art. 19 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 vă adresez rugămintea să solicitați Guvernului României declasificarea informațiilor care au au orice legătură directă sau indirectă cu subsemnata transmise de SRI instituțiilor din domeniul Justiției, în special Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistrurii, Ministerului Justiției sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În temeiul art. 21 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 vă solicit să vă precizați punctul de vedere în legătură cu posibilitatea declasificării nformațiilor care au au orice legătură direct sau indirectă cu subsemnata transmise de SRI instituțiilor din domeniul Justiției, în special Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistrurii, Ministerului Justiției sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Vă solicit să mă informați dacă în legătură cu subsemnata au fost semnalate SRI, în temeiul ar. 28 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 de către președintele Judecătoriei Arad din anul 2016, Bradin Flavius-Virgiliu ”indicia din care pot rezulta premise de insecuritate pentru informațiile clasificate” gestionate.
Totodată, vă solicit să precizați dacă SRI a primit în legătură cu subsemnata informații în temeiul art. 140 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002.
Fac precizarea Domnule Director că subsemnata am lucrat în Direcția ”A” – Apărarea Constituției peste peste 11 ani.
Vă solicit, Domnule Director, să dispuneți soluționarea de îndată a cererii mele legitime și totodată să analizați necesitatea de a da eficiență art. 267 Cod penal și art. 291 Cod procedură penală în legătura cu incidența art. 297 Cod penal în cazul șefilor insituțiilor din domeniul justiției și a celor din cadrul Serviciului Român de Informații.
Solicit comunicarea răspunsului la adresa de e-mail
____________________________
Vă mulțumesc!
19.11.2018 Lavinia-Nicoleta Coțofană
Avertizor de integritate
Conform Hotărârii unanime din 24.11.2017 a Comisiei pentru
cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Senatului
României
Actualitate
NGA alocă 708 milioane de dolari Startup-ului Enabled Intelligence: Viziunea artificială, cheia noii generații de informații geospațiale!
Agenția Națională de Informații Geospațiale (NGA) a acordat startup-ului Enabled Intelligence un contract masiv, evaluat la până la 708 milioane de dolari pe o perioadă de maxim șapte ani. Parteneriatul strategic vizează antrenarea sistemelor de viziune computerizată bazate pe inteligență artificială, un pilon esențial pentru viitorul informațiilor geospațiale americane.
Programul Sequoia: Etichetarea datelor pentru ochiul AI din spațiu
Sub umbrela programului Sequoia, Enabled Intelligence va furniza servicii de etichetare a datelor. Această sarcină fundamentală permite sistemelor de inteligență artificială (AI) și învățare automată (ML) să discrimineze cu precizie între diverse obiecte în imagini. Concret, efortul implică învățarea sistemelor să proceseze imagini satelitare complexe și să identifice ținte de interes specifice, o capacitate crucială pentru monitorizarea globală.
O investiție record: Cel mai mare proiect de etichetare AI al Guvernului SUA
Efortul de etichetare a datelor reprezintă o capacitate fundamentală, în special pentru vastul program Maven al NGA. Oficialii NGA confirmă că acest contract reprezintă cel mai mare proiect de etichetare a datelor AI al guvernului american până în prezent. NGA a preluat gestionarea programului Maven de la Departamentul Apărării în 2022, integrând astfel această componentă vitală în strategia sa.
Contribuția NGA și parteneriatele strategice
„Contractul SEQUOIA va sprijini activitățile de etichetare a datelor pentru capabilitățile de AI și învățare automată (AI/ML) în domeniul informațiilor geospațiale (GEOINT) în cadrul mai multor programe și direcții din cadrul NGA și al membrilor comunității mai largi a Departamentului de Război (DoW) și a Comunității de Informații,” se arată într-un comunicat de presă emis luni de Enabled Intelligence. NGA, responsabilă cu colectarea și analiza imaginilor satelitare și aeriene, diseminează produse GEOINT, precum hărți 3D, către utilizatori din întregul guvern american, inclusiv lideri ai DoD și comandanți militari.
Un Startup specializat, in miezul securității naționale
Fondată în 2020 și finanțată prin capital de risc, Enabled Intelligence, cu sediul în Virginia, este specializată în etichetarea datelor AI pentru sistemele clasificate. Pentru programul Sequoia, firma a încheiat parteneriate strategice cu giganți precum BAE Systems, Vantor (fostul Maxar Intelligence), Whiteboard Federal și alți jucători importanți din industrie, consolidându-și astfel rolul esențial în modernizarea infrastructurii de informații a Statelor Unite.
Actualitate
Alertă de la supraveghetori: Programul naval de miliarde al Gărzii de Coastă, riscă blocaje și costuri exorbitante
Un organism de supraveghere guvernamental trage un semnal de alarmă serios cu privire la programul de construcție navală al Gărzii de Coastă, destinat să livreze o nouă clasă de nave esențiale pentru misiuni de aplicare a legii și de căutare-salvare. Biroul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO) avertizează că decizia Gărzii de Coastă de a începe construcția înainte de a avea un design stabil al navelor Offshore Patrol Cutter (OPC) amenință cu „reparări costisitoare” și „întârzieri de program”.
Programul în cauză vizează înlocuirea vaselor învechite cu o nouă clasă de nave OPC, vitale pentru operațiunile de patrulare și siguranță maritimă. Pentru realizarea acestora, Garda de Coastă a contractat două companii: Eastern Shipbuilding Group din Florida pentru faza 1 și Austal USA din Alabama pentru faza 2.
Faza 2: Început sub amenințarea instabilității designului
Conform raportului GAO publicat marți, constructorul din faza 2, Austal USA, și Garda de Coastă au adoptat unele „bune practici” în timpul dezvoltării designului pentru faza a doua, inclusiv revizuiri colaborative care au facilitat decizii rapide. Însă, avertismentul principal al GAO este că „construcția OPC 5 a început în august 2024 fără un design stabil”. Continuarea construcției altor nave OPC din faza a doua înainte de stabilizarea designului, așa cum intenționează Garda de Coastă, „mărește riscul ca și faza a doua să se confrunte cu reparații costisitoare și întârzieri de program”.
Miliarde de dolari și intârzieri cronice
Programul de construcție navală, care prevede achiziționarea a 25 de nave OPC, va costa Departamentul de Securitate Internă (DHS) peste 17 miliarde de dolari. Raportul GAO a fost elaborat la solicitarea Comitetului pentru Transport și Infrastructură al Camerei Reprezentanților.
Anterior, în acest an, Garda de Coastă a oprit construcția a două dintre cele patru nave OPC pe care Eastern Shipbuilding le avea contractate ca parte a primei faze. Mai mult, programul pentru prima navă este întârziat cu cinci ani, conform GAO, semne îngrijorătoare ale problemelor structurale din program.
Faza 3: Decizii premature și lipsa de testare
Serviciul maritim plănuiește un contract pentru o a treia fază „după testarea dacă designurile existente îndeplinesc obiectivele de performanță ale OPC, ceea ce este în concordanță cu politica Departamentului de Securitate Internă”, se arată în raport.
Cu toate acestea, „este puțin probabil ca programul să aibă rezultatele testelor înainte de a începe activitățile de achiziție pentru faza 3, cum ar fi dezvoltarea cererii de propuneri”, se subliniază în noul raport. GAO sugerează că „încorporarea cunoștințelor dobândite din testare – precum și alte practici de vârf în construcția navală – în procesul de achiziție pentru faza 3 ar putea ajuta Garda de Coastă să ia decizii de investiții mai bune și ar putea îmbunătăți punctualitatea livrărilor viitoare de OPC.”
Reacția DHS: Respingere și flexibilitate asumată
Jeffrey Bobich, directorul de management financiar al DHS, a apărat decizia agenției de a autoriza construcția în faza a doua înainte de atingerea parametrilor de stabilitate a designului sugerați de GAO. El a susținut că Garda de Coastă a stabilit „cerințe minime suficiente pentru maturitatea designului înainte de construcție”.
De asemenea, Bobich nu a fost de acord cu o recomandare GAO de a stabili un acord formal privind modul în care atât Marina, cât și Garda de Coastă vor supraveghea activitățile de construcție ale Austal pe viitor. „Garda de Coastă menține că coordonarea existentă cu supraveghetorul de construcție, conversie și reparații este suficientă și prezintă un front unit contractorului”, conform unui răspuns scris inclus în raportul GAO.
Totuși, Bobich a fost de acord cu două recomandări separate: revizuirea obiectivelor de cost de bază ale programului și evaluarea planurilor pentru un contract de faza a treia, ținând cont de problemele apărute până în prezent. „Ca parte a acestei evaluări, orice planuri dezvoltate pentru Faza 3 trebuie să rămână flexibile pentru a ține cont de condițiile în evoluție ale programului”, a scris el.
Actualitate
Planul de pace Trump pentru Ucraina: Garanțiile de securitate, piatra de incercare a unui acord secret
Zvonurile privind un acord preliminar între Ucraina și Statele Unite pentru a pune capăt războiului cu Rusia au agitat scena internațională marți, însă marea întrebare rămâne forma viitoarelor garanții de securitate, potrivit analiștilor de la Atlantic Council. Săptămâna trecută, administrația Trump a șocat lumea, prezentând Kievului un „plan de pace” în 28 de puncte. Acesta includea cereri controversate, considerate de unii parlamentari americani drept o „listă de dorințe” a Rusiei, cum ar fi cedarea de către Ucraina a unor teritorii pe care Moscova nu le controlează în prezent și interdicția de a adera la NATO.
Haosul inițial și rafinarea diplomatică
O serie de activități diplomatice intense au urmat, culminând cu întâlniri la nivel înalt la Geneva și Abu Dhabi. Oficiali americani și ucraineni au semnalat că au depășit unele dintre cele mai spinoase puncte de divergență. Cu toate acestea, alte aspecte rămân de rezolvat, iar acest lucru se întâmplă înainte ca Moscova să-și exprime oficial punctul de vedere. Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, a declarat pe platforma X că „există câteva detalii delicate, dar nu insurmontabile, care trebuie soluționate și vor necesita discuții suplimentare între Ucraina, Rusia și Statele Unite.”
În timp ce negocierile continuă, experți de la Atlantic Council au oferit o actualizare a situației. Deși nimeni nu a văzut planul actual, redus la 19 puncte, în totalitate, există sentimentul că acesta ar putea reprezenta un moment de cotitură în război. Daniel Fried, fost ambasador american în Polonia și Asistent al Secretarului de Stat pentru Europa, a rezumat reacția inițială la plan: „Proiectul inițial a fost un haos total.” Totuși, el și-a exprimat speranța că „conturul unui acord sustenabil există. Haosul, graba, titlurile sunt distracții… nu este prima dată când o administrație americană se angajează într-o diplomație grăbită.”
Scepticismul Kievului și lipsa angajamentului Rusiei
Desigur, în ciuda modului în care s-au desfășurat negocierile, acesta nu este un plan de pace între SUA și Ucraina, ci unul între Ucraina și Rusia. În acest sens, a existat un scepticism generalizat că Moscova va accepta altceva decât capitularea totală la cererile sale. „Din perspectiva ucraineană, ei nu văd acest plan în 19 puncte ca pe ceva pe care Rusia îl va accepta,” a declarat Myroslava Gongadze, cercetător asociat în Ucraina, menționând că a petrecut noaptea într-un adăpost antiaerian din cauza atacurilor rusești. „Cu toate acestea, scopul acestui exercițiu nu a fost exact de a ajunge la un acord, ci de a respinge acel plan în 28 de puncte și de a include unele interese ucrainene într-o posibilă negociere și de a arăta că Ucraina este cu adevărat dispusă să discute pacea.”
Garanțiile de securitate: Nodul gordian al păcii
Cea mai mare întrebare, au convenit experții, a fost cum ar arăta o garanție de securitate dacă Ucraina nu poate adera la NATO. Este esențial ca aceasta să asigure o siguranță reală pentru Kiev, atât din partea SUA, cât și a Europei. Planul inițial de 28 de puncte discuta garanțiile de securitate pentru Ucraina, dar într-un mod vag. „Din perspectiva mea, întrebarea esențială pe care trebuie să o punem aici este cea a garanțiilor de securitate. Cine va oferi aceste garanții? Cine va fi responsabil?” a spus Gongadze. „Deci, dacă răspunsurile sunt slabe și nu clare, atunci Ucraina este pregătită pentru o nouă criză.”
Fried a subliniat că orice garanție de securitate trebuie să includă atât SUA, cât și Europa. „Indiferent dacă SUA lucrează cu Coaliția Celor Dispuși sau cu NATO, sau cu ambele, garanțiile de securitate vor trebui să fie definite într-un mod credibil,” a declarat Fried. „Putin le va urî. Va încerca să ia acest acord ostatic pentru a le elimina. Așadar, în cele din urmă, Trump va trebui să-l înfrunte pe Putin pentru a obține acordul său într-o formă decentă.”
Leslie Shedd, cercetător asociat al Consiliului, a menționat că, în funcție de modul în care este formulată o garanție de securitate, aceasta ar putea necesita ratificarea Senatului SUA. Chiar dacă nu este o cerință legală, ar trimite un semnal important dacă Congresul și-ar arăta sprijinul. „Implicarea atât a Camerei Reprezentanților, cât și a Senatului ar putea fi un mesaj chiar mai puternic decât simpla ratificare a unui tratat prin Senat. Cred că acesta este un pas crucial. Cred, de asemenea, că ar trece cu un sprijin bipartizan semnificativ în ambele camere,” a spus ea. „Rămâne o mare parte a oamenilor de ambele părți ale spectrului politic care sunt foarte frustrați de Rusia, care nu cred că Rusia este prietenul nostru, și, prin urmare, cred că ar exista sprijin pentru asta.” Potrivit Financial Times, acordul va plafona forțele militare ale Ucrainei la 800.000 de soldați. Deși un plafon al forțelor ar părea o victorie pentru Rusia, există întrebări serioase dacă Ucraina ar putea menține oricum o forță atât de mare pentru o perioadă lungă de timp în afara războiului activ.
Ascensiunea lui Dan Driscoll: Secretarul Armatei, jucător cheie neașteptat
De-a lungul acestui proces, Secretarul Armatei, Dan Driscoll, a apărut ca un interlocutor cheie, o apariție rară pentru un secretar de ramură. Driscoll a livrat planul Ucrainei, s-a deplasat la Geneva pentru negocieri cu națiunile europene, iar apoi a călătorit la Abu Dhabi pentru consultări directe cu rușii și ucrainenii. Rolul lui Driscoll în această negociere este puțin probabil să liniștească zvonurile din Washington care îl indică drept viitor secretar al apărării, dacă Pete Hegseth ar părăsi Pentagonul.
Shedd l-a numit pe Driscoll „o stea în ascensiune a administrației,” care a „câștigat încrederea președintelui” până la punctul în care este lăsat să participe la negocieri. „Sunt de acord că este cu siguranță neconvențional, dar Președintele Trump tinde să conducă un cabinet neconvențional, o administrație neconvențională. Și, știți, cred că adesea există părți foarte bune în asta,” a spus Shedd. „Nu vrei să trimiți aceiași oameni în mod repetat dacă simți că a existat un blocaj în negociere.” Fried a fost de acord că Driscoll pare să aibă influență în cadrul administrației și a declarat că, în cele din urmă, este un lucru bun că se află acolo. Cu toate acestea, „aș adăuga că ai nevoie de cineva ca Driscoll, care înțelege detaliile, deoarece rușii se pot aștepta să arunce diverse șiretlicuri deghizate în oferte tentante. Ai nevoie de cineva care să detecteze bombele mirositoare în ambalajul frumos.”
-
Exclusivacum 5 zileSINAIA, MONARHIA ABSOLUTĂ MARCA OPREA: Sora „impăratului” cade în cap, Prefectul se „trezește” la Parchet, iar PNL Prahova fierbe în suc propriu!
-
Exclusivacum 2 zileCircul macabru al absurdității la Poliția Capitalei: SAS-ul bâjbâie, sefii manelizează, iar adevărul e declarat „delict”! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum 5 zileLegea pumnului în gură la SAS: Cum a devenit „vagabond” un delict de 20% din salariu, sub privirea ironică a manualului de Mobbing al MAI! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum 12 oreIPJ Prahova: Circul ielelor, trompeților și „ofițerilor” reciclați! Balul mascat al incompetenței atinge noi culmi de patos!
-
Exclusivacum 3 zilePrahova, tărâmul reîncarnării: „Metoda Portocală” revine, dar acum e sub licență politică!
-
Featuredacum 5 zileScandal de proporții la vârful Poliției Române: Sindicatul Diamantul cere DNA să ancheteze o mușamalizare de patru ani
-
Exclusivacum 5 zileCIRCUL JUSTIȚIEI ROMÂNE: Dosarul POP IONUȚ-COSTIN, RECLASAT LA CATEGORIA „PROBLEME REZOLVATE… DE NOI” – CHIAR ȘI CU INSTANȚA LA UȘĂ!
-
Exclusivacum 5 zileJustiția Română: Spectacolul absurd continuă! Procuratura clasează, justificând incălcări flagrante! moștenitorii, nu morții, plătesc biletul!



