Actualitate
EXCLUSIV/Judecatoarea Lavinia Cotofana solicita DIRECTORULUI S.R.I identificarea persoanele care au colaborat pe “Protocol” cu C,S.M. si INSPECTIA JUDICIARA si au savarsit infractiuni care au dus la eliminarea sa din sistem
Judecatorul Nicoleta Lavinia Cotofana este singurul magistrat exclus din magistratura pentru faptul ca a aplicat legea in integralitatea ei si a sesizat organelor de cercetare penala, conform legii, suspiciunile de deturnare de fonduri publice facute de avocati cu sprijinul unor magistrati de la Judecatoria Arad, fapte/indicii pe care le-a constatat in exercitarea functiei publice de judecator.
Va precizam in articolele anterioare ca, la baza executarii ilegale a magistratului au stat la baza “informari” ale SRI Arad (structura implicate in musamalizarea ilegalitatilor sesizate de magistrat) catre CSM, informari pe care SRI Central, SRI-ul condus acum de Eduard Hellvig si le-au asumat printr-o adresa catre judecatoarea Lavinia Cotofana.
De aici, triunghiul „Bermudelor” s-a instalat la CSM si la Cristina Tarcea, presedinta ICCJ.
Va prezentam in numerele trecute ca, judecatoarea Lavinia Cotofana i-a da sah mat Presedintei ICCJ, Cristina Iulia Tarcea.
Astfel, intr-o adresa inaintata de judecatoare conducerii ICCJ, judecatoarea o acuza cu subiect si predicat pe Crsitina Tarcea ca a incalcat din nou flagrant legea si atrage atentia unei posibile vulnerabilitati de securitate la varful acestei institutii, respectiv la cei patru adjuncți – vicepreședinții ai Î.C.C.J.
In fapt, judecatoarea Lavinia Cotofana revine cu o solicitare pertinenta catre Directorul S.R.I pentru a se identifica persoanele din ICCJ, Inspectia Judiciara si CSM care au colaborat pe “Protocol” cu SRI si incalcand flagrant legea au savarsit infractiuni si abuzuri care au dus la eliminarea magistratului din sistem si acoperirea mafiotilor. (Irinel I.).
Atasat alaturam adresa (solicitarea) catre Directorul S.R.I.:
Către
Serviciul Român de Informații
Domnule Director,
Subsemnata Lavinia-Nicoleta Coțofană, domiciliată în orașul____, vă solicit următoarele:
Cu titlu preliminar vă solicit ca răspunsul la solicitarea subsemnatei să fie însușit prin semnătură de reprezentantul legal al instituției, respective directorul acesteia.
Tot cu titlu preliminar, precizez că prezenta cerere este întemeiată atât pe art. 24 din Constituția României, art. 13 din Codul de procedură civilă, art. 3, art. 20 și art. 33 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, având în vedere litigiile civile în care sunt implicată generate de utilizarea în procedura disciplinară derulată împotriva subsemnatei a unor informații clasificate (fapt admis atât de către Serviciul Român de Informații cât și de Inspecția Judiciară) cât și pe Legea nr. 544/2001 privind liberal acces la informațiile de interes public.
Vă învederez, Domnule Director, prevederile exprese ale art. 3 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate potrivit cărora ”nicio prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretată în sensul limitării accesului la informațiile de interes public sau al ignorării Constituției, a Declarației Universale a Drepturilor Omului, a pactelor și a celorlalte tratate la care România este parte, referitoare la dreptul de a primi și răspândi informații” și ale art. 33 din aceeași lege, conform cărora ”este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției”.
Subsemnata am în vedere, prin prezenta cerere, în special dreptul la apărare, prevăzut inclusiv de legea fundamentală în art. 24 și dreptul subsemnatei la a cunoaște conținutul informărilor SRI privind încălcarea legii în materia asistenței judiciare din oficiu la Judecătoria Arad, Tribunalul Arad și Baroul Arad, deturnarea de fonduri aparținând Ministerului Justiției, sesizată de subsemnata Ministerului Public, fapte penale în care sunt implicate inclusive surse ale SRI, informările transmise de SRI cu privire la pretinse vulnerabilități pe care le-aș prezenta, toate clasificate și transmise, susțin pentru a favoriza
niște infractori, încălcând chiar și dispozițiile exprese ale art. 33 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Ținând cont de dispozițiile exprese ale art. 17 din Legea nr. 182/2002, care enumeră limitativ categoria informațiilor secrete de stat, printre care nu se regăsesc cele din domeniul Justiției, vă solicit să clarificați rațiunea existenței protocoalelor secrete încheiate de către Serviciul Român de Informații cu Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public. Solicitarea vă este adresată dumneavoastră având în vedere prevederile art. 25 alin. 2) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor.
Totodată, subliniez că nici în Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României sau Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații nu sunt prevăzute atribuții ale Serviciului în domeniul Justiției.
Vă solicit să precizați numărul Hotărârii Guvernului prin care s-a dispus declasificarea, în conformitate cu art. 24 alin. 4) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, a Protocolului încheiat între Serviciul
Român de Informații și Consiliul Superior al Magistraturii.
Totodată, vă solicit să-mi comunicați numerele hotărârilor Guvernului prin care s-a dispus declasificarea, în conformitate cu art. 24 alin. 4) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, a Protocolului încheiat între Serviciul Român de Informații și Inspecția Judiciară și a celui încheiat între Serviciul Român de Informații, Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Vă solicit să clarificați modalitatea în care doamna judecător Tarcea Iulia Cristina a fost desemnată/s-a desemnat Șefă a Structurii de Securitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție date fiind prevederile exprese ale art. 29 alin. 4) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 potrivit cărora șeful Structurii de
Securitate, respectiv funcționarul de Securitate, este un adjunct al conducătorului persoanei juridice sau un membru al consiliului de administrație al unității.
Totodată, vă solicit să precizați cine a făcut verificările de Securitate în cazul doamnei Tarcea și a celor patru vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, dacă au existat motive pentru care niciunul dintre adjuncți nu a
putut să îndeplinească cerințele minime – vulnerabilitățile prezentate, dacă aceastea au fost concretizate într-un rezultat urmare a verificărilor de Securitate, respectiv dacă celor patru adjuncți – vicepreședinții Î.C.C.J. li s-a retras autorizația de acces la documente clasificate și dacă da, care au fost consecințele, dintre cele stipulate de art. 39 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Vă solicit să-mi remiteți câte o copie a Ghidurilor întocmite în conformitate cu art. 24 alin. 7) din Legea nr. 182/2002 de către Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și să precizați care sunt persoanele care le-au aprobat conform alin. 8) al art. 24 din legea anterior menționată. Solicitarea subsemnatei se întemeiază pe art. 25 alin. 1) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Vă solicit să-mi comunicați numerele Hotărârilor de Guvern privind aprobarea listelor cuprinzând informațiile secrete de stat întocmite de șefii
Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, Inspecției Judiciare și Înaltei Curți de Casație și Justiție conform art. 86 alin. 1) lit. e) și f) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din
13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 și comunicate, conform art. 22 alin. 3) din Legea nr. 182/2002 Serviciului Român de Informații.
Vă solicit să-mi comunicați măsurile concrete luate de dumneavoastră pentru clarificarea modului în care au funcționat Protocoalele încheiate între Serviciul Român de Informații și instituțiile din domeniul justiției, inclusiv în legătură cu fluxul de informații care a avut loc între instituțiile anterior menționate (Ministerul Justiției, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară).
Vă solicit să efectuați verificări pentru a stabili care sunt persoanele care au avut acces la informațiile transmise de Serviciul
Român de Informații Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ministerului Justiției care au orice legătură directă sau indirectă cu subsemnata întrucât doresc să mă îndrept împotriva acestora.
Solicitarea subsemnatei are în vedere prevederile art. 10 alin. 1) din Legea nr. 182/2002 potrivit cărora instituțiile care dețin sau utilizează informații clasificate vor ține un registru de evidență a autorizațiilor acordate
personalului și art. 41 din Legea nr. 182/2002 conform cărora compartimentele speciale pentru evidența, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea și multiplicarea acestora din cadrul autorităților, instituțiilor publice care dețin informații clasificate se subordonează conducătorului autorității sau instituției publice, deci președinților ÎCCJ, CSM,
inspectorului șef al Inpecției Judiciare și Ministrului Justiției și evident directorul SRI.
Vă solicit să-mi aduceți la cunoștință identitatea persoanelor din cadrul Ministrului Justiției, Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție care au asigurat relația cu Serviciul Român
de Informații conform art. 29 alin. 1) și art. 31 alin. 1) lit. d) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002.
Având în vedere prevederile art. 58 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 vă solicit să efectuați demersuri pentru a fi în măsură să precizați unde se găsesc informațiile clasificate transmise deServiciul Român de Informații care au orice legătură directă sau indirectă cu subsemnata.
Totodată, vă solicit să mă informați când mi-a fost retrasă autorizația de acces la documente clasificate de care dispuneam în temeiul art. 7 alin. 4) lit. f) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor. Solicitarea mea survine ca urmare a faptului că deși în procedura disciplinară derulată împotriva subsemnatei au fost utilizate informații clasificate, acestea nu mi-au fost puse la dispoziție, fiindu-mi încălcat dreptul constitutional la apărare.
Vă solicit să precizați dacă subsemnata am făcut obiectul verificărilor prevăzute de art. 7 alin. 4) lit. f) și alin. 5) din Legea nr. 182/2002 și dacă au fost comunicate pretinse vulnerabilități pe care le-aș prezenta vreunei instituții
din domeniul Justiției, în special Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistrurii, Ministerului Justiției sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În temeiul art. 20 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate vă solicit să dispuneți verificări dacă informațiile transmise de SRI instituțiilor din domeniul justiției, informații care au au orice legătură directă
sau indirectă cu subsemnata sunt conforme cu prevederile art. 11, art. 12 alin. 1), art. 13, art. 16, art. 17 alin. 1) și 2) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002.
În referire la art. 16 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 vă solicit să aveți în vedere prevederile art. 33 din Legea nr. 182/2002 potrivit cărora ”este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau
personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției”.
În temeiul temeiul art. 20 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate coroborat cu art. 19 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 vă adresez rugămintea să solicitați Guvernului României declasificarea informațiilor care au au orice legătură directă sau indirectă cu subsemnata transmise de SRI instituțiilor din domeniul Justiției, în special Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistrurii, Ministerului Justiției sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În temeiul art. 21 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 vă solicit să vă precizați punctul de vedere în legătură cu posibilitatea declasificării nformațiilor care au au orice legătură direct sau indirectă cu subsemnata transmise de SRI instituțiilor din domeniul Justiției, în special Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistrurii, Ministerului Justiției sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Vă solicit să mă informați dacă în legătură cu subsemnata au fost semnalate SRI, în temeiul ar. 28 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 de către președintele Judecătoriei Arad din anul 2016, Bradin Flavius-Virgiliu ”indicia din care pot rezulta premise de insecuritate pentru informațiile clasificate” gestionate.
Totodată, vă solicit să precizați dacă SRI a primit în legătură cu subsemnata informații în temeiul art. 140 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002.
Fac precizarea Domnule Director că subsemnata am lucrat în Direcția ”A” – Apărarea Constituției peste peste 11 ani.
Vă solicit, Domnule Director, să dispuneți soluționarea de îndată a cererii mele legitime și totodată să analizați necesitatea de a da eficiență art. 267 Cod penal și art. 291 Cod procedură penală în legătura cu incidența art. 297 Cod penal în cazul șefilor insituțiilor din domeniul justiției și a celor din cadrul Serviciului Român de Informații.
Solicit comunicarea răspunsului la adresa de e-mail
____________________________
Vă mulțumesc!
19.11.2018 Lavinia-Nicoleta Coțofană
Avertizor de integritate
Conform Hotărârii unanime din 24.11.2017 a Comisiei pentru
cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Senatului
României
Actualitate
Realimentarea flotei aeriene americane: KC-46 Pegasus, singura opțiune viabilă până la apariția NGAS
Forțele Aeriene ale SUA se confruntă cu o nevoie stringentă de a-și moderniza flota de avioane cisternă, iar KC-46 Pegasus de la Boeing pare a fi singura soluție disponibilă pe termen scurt, până la introducerea aeronavei de generație următoare, NGAS, la mijlocul anilor 2030. Cu toate acestea, problemele legate de lanțul de aprovizionare și drepturile de acces la date ar putea reprezenta obstacole pe termen lung, conform unui document recent al serviciului.
Decizia controversată de a achiziționa mai multe KC-46
Conform unei notificări de justificare și aprobare (J&A) publicată de Forțele Aeriene pe 2 octombrie, decizia de a comanda până la 75 de aeronave KC-46 suplimentare a fost motivată de nevoia de a înlocui flota îmbătrânită de KC-135 Stratotanker și de a acoperi intervalul de timp până la disponibilitatea NGAS. Această decizie a necesitat o justificare, deoarece serviciul contractează cu Boeing pentru mai multe avioane cisternă fără o competiție deschisă.
Schimbări de strategie și priorități
Documentul detaliază planurile inițiale ale Forțelor Aeriene de a recapitaliza flota de avioane cisternă prin intermediul programului KC-135 Tanker Recapitalization Program, pentru care au fost primite răspunsuri din partea mai multor companii, inclusiv un parteneriat între Lockheed Martin și Airbus, care concura cu Boeing. Forțele Aeriene au constatat că doar Airbus și Boeing (după retragerea Lockheed din parteneriat) ar putea „îndeplini parțial cerințele preliminare” ale programului, inclusiv cerința ca o soluție să fie gata de implementare până în anul fiscal 2031.
Cu toate acestea, la începutul anului 2025, Forțele Aeriene și-au schimbat direcția, deoarece „amenințările globale în evoluție și prioritățile concurente ale DoD” au transformat NGAS într-o „prioritate”. În acest proces, documentul menționează că Forțele Aeriene au constatat că atât Boeing, cât și Airbus ar avea nevoie de „dezvoltare semnificativă” pentru a îndeplini cerințele programului inițial de recapitalizare. Prin urmare, Forțele Aeriene au considerat că opțiunea de recapitalizare este prea costisitoare, deoarece era necesară și finanțarea dezvoltării platformei NGAS.
Astfel, serviciul a renunțat la cerințele pentru un nou efort de avioane cisternă și a optat, în schimb, pentru utilizarea celor deja existente pentru KC-46 până când NGAS va fi disponibil, conform documentului. Această decizie a deschis practic calea pentru Boeing, deoarece A330 MRTT propus de Airbus ar avea nevoie de „dezvoltare semnificativă pentru a îndeplini cerințele obligatorii”.
Timpul, factorul decisiv
Un factor cheie în decizia de a utiliza cerințele KC-46, conform documentului, a fost timpul. Forțele Aeriene înlocuiesc în prezent flota îmbătrânită de KC-135 Stratotanker cu KC-46, dar livrările Pegasus în baza unui contract existent sunt programate să se încheie în 2030 – cu aproximativ șase ani înainte ca NGAS să fie gata cel mai devreme. Pentru a continua înlocuirea KC-135 cu avioane cisternă mai noi, Forțele Aeriene au nevoie de un avion cisternă care să poată acoperi acest interval de șase ani, ceea ce, conform serviciului, doar KC-46 poate face.
Problemele persistă
Cu toate acestea, achiziționarea mai multor KC-46 va veni cu probleme. Boeing „va trebui să rezolve” problemele legate de diminuarea surselor de producție și lipsa de materiale (DMSMS), împreună cu uzura pieselor, care, conform documentului, afectează atât programul KC-46 actual, cât și extinderea acestuia. În plus, documentul ridică problema negocierii pentru mai multe drepturi asupra datelor tehnice și a software-ului, în special atunci când drepturile actuale sunt „inferioare nivelului necesar” pentru extinderea producției KC-46.
Airbus rămâne în joc
Într-o declarație pentru Breaking Defense, Airbus a afirmat: „Ne menținem soluția noastră dovedită de avioane cisternă și evoluția sa, MRTT+. Airbus rămâne angajat alături de USAF, pe măsură ce aceștia continuă să evalueze soluția lor de realimentare aeriană de generație următoare.”
NGAS: Înapoi în viitor
Soarta NGAS a fost incertă până de curând, deoarece oficialii din administrația Biden au declarat că platforma ar putea fi prea costisitoare, în timp ce bugetul FY26 al Forțelor Aeriene a alocat resurse limitate pentru eforturile de cercetare și dezvoltare.
După cum reiese clar din document, Forțele Aeriene tratează acum NGAS ca pe o nevoie critică, deși se menționează că „calea finală către NGAS nu a fost încă definită, având în vedere prioritățile concurente ale apărării”. Programul a finalizat o analiză a alternativelor, se arată în document, deși sunt în curs de desfășurare activități suplimentare de colectare a informațiilor pentru a rafina cerințele.
Conform generalului John Lamontagne, șeful Comandamentului de Mobilitate Aeriană al Forțelor Aeriene, serviciul a examinat o gamă largă de platforme potențiale – de la avioane de afaceri la aeronave cu corp fuzelat și avioane cisternă stealth, cu „semnătură gestionată” – pentru misiunea NGAS. Se așteaptă ca platforma să opereze în medii periculoase, cum ar fi Indo-Pacificul, unde pistele de aterizare sunt puține, iar sistemele de apărare aeriană sunt formidabile.
Industria se pregătește pentru NGAS
Industria se pregătește să ofere Forțelor Aeriene candidați pentru realimentarea de generație următoare. Conform lui Roderick McLean, vicepreședinte și director general al misiunilor de mobilitate aeriană și maritime la Lockheed, compania se așteaptă ca un avion nou, capabil să supraviețuiască, să fie necesar pentru misiune.
Actualitate
Armata SUA recunoaște și remediază problemele de securitate cibernetică la Platforma NGC2
Armata SUA a anunțat că a atenuat o serie de riscuri de securitate cibernetică descoperite într-o versiune incipientă a platformei sale Next Generation Command and Control (NGC2), potrivit unui memo intern obținut de Breaking Defense.
Alarma trasă de ofițerul sef pentru tehnologie
Documentul, datat 5 septembrie și semnat de Gabriele Chiulli, ofițerul șef pentru tehnologie din cadrul Biroului Șefului pentru Informații al Armatei, avertiza că platforma NGC2 „în starea sa actuală, prezintă deficiențe critice în ceea ce privește controalele fundamentale de securitate, procesele și guvernanța.”
Chiulli a scris că armatei „îi lipsește vizibilitatea și controalele necesare pentru a asigura securitatea și integritatea platformei”. El a adăugat că „se pare că există o grabă de a introduce capabilități în sistem fără o supraveghere reală sau un proces adecvat, ceea ce crește riscul pe măsură ce acest sistem îl amplifică și mai mult.”
Reacție rapidă și măsuri corective
Cu toate acestea, oficialii armatei au declarat pentru Breaking Defense că, în cele trei săptămâni de la redactarea și distribuirea documentului, problemele au fost rezolvate. „Problemele au fost atenuate imediat”, a declarat Leonel Garciga, șeful pentru informații al armatei, într-un comunicat. El a adăugat că „procesele simplificate de securitate cibernetică au fost capabile să identifice rapid și să asiste biroul programului și furnizorul în trierea vulnerabilităților de securitate cibernetică și în implementarea măsurilor de atenuare.”
Integrarea securității cibernetice de la inceput
Generalul-locotenent Jeth Rey, șeful adjunct de stat major la G-6, departamentul armatei responsabil cu securitatea cibernetică și rețelele, a susținut că identificarea timpurie a acestor deficiențe face parte din procesul intenționat al serviciului și că au fost luate măsuri pentru a le corecta.
„Trebuie să includem securitatea cibernetică de la început în proces și cred că asta am făcut”, a spus Rey într-un interviu recent. „Aceasta este o nouă capacitate și am găsit un risc și l-am atenuat imediat. Cred că este o veste bună pentru noi în viitor. Dacă vom continua să privim lucrurile în acest mod și procesele noastre funcționează, sunt mulțumit.”
NGC2: Prioritatea numărul unu pentru modernizare
NGC2 este prioritatea numărul unu a serviciului în materie de modernizare și este conceput pentru a oferi comandanților și unităților o nouă abordare a gestionării informațiilor, a datelor și a comandamentului și controlului cu arhitecturi agile și bazate pe software.
În iulie, armata a acordat aproape 100 de milioane de dolari companiei Anduril și unei echipe de furnizori pentru a dezvolta un prototip al sistemului, care va fi extins la nivelul întregii divizii la Project Convergence Capstone 6 în această vară, cu Divizia 4 Infanterie. Un prototip a fost testat la evenimentul de anul trecut la nivel de batalion. Mai recent, Lockheed Martin și echipa sa au obținut, de asemenea, un contract pentru a dezvolta un strat de date integrat cu Divizia 25 Infanterie.
Ivy Sting: Testare incrementală și adăugare de capabilități
Pe măsură ce armata urmărește să extindă prototipul Anduril la nivelul întregii divizii, Divizia 4 Infanterie a început o serie de evenimente de tip sprint între acum și Project Convergence pentru a adăuga incremental capabilități. Aceste evenimente sunt numite seria Ivy Sting.
Deficiențe identificate în Memo-ul Chiulli
Memo-ul Chiulli, care a fost redactat cu 10 zile înainte de primul eveniment, enumera o serie de preocupări, al căror „efect cumulativ” era că NGC2 părea mai degrabă o „cutie neagră” în care serviciul nu putea controla ce utilizatori fac sau văd pe rețea.
„Lipsa de guvernanță înseamnă că nu există o persoană sau o entitate responsabilă pentru acceptarea acestui risc în numele armatei”, se arată în document. „Având în vedere postura actuală de securitate a platformei și a aplicațiilor terțe găzduite, probabilitatea ca un adversar să obțină acces persistent nedetectabil la platformă necesită ca sistemul să fie tratat ca fiind cu risc foarte ridicat.”
Problemele enumerate includ lipsa controlului accesului și a responsabilității, codul sursă neverificat și vulnerabil pentru aplicațiile terțe, lacune critice în guvernanță și igiena de bază a securității și lipsa guvernanței datelor.
Prima deficiență evidențiată a menționat că sistemul nu avea control al accesului bazat pe roluri, ceea ce înseamnă că, odată ce unui utilizator i se acordă acces, acesta ar avea acces nerestricționat la toate aplicațiile și la toate datele – o anatema pentru principiile mai largi de încredere zero ale Pentagonului. Memo-ul a descris acest lucru ca fiind o defecțiune critică de securitate care ar putea duce la un potențial acces și utilizare abuzivă a informațiilor clasificate.
În ceea ce privește aplicațiile terțe, memo-ul notează că Serviciul Federal de Cloud Palantir care găzduiește aplicațiile într-o metodologie de găzduire a containerelor nu a fost evaluat de armată sau de o politică a CIO a armatei care să susțină funcția de conductă deținută/operată de contractant. Niciuna dintre aplicații nu a fost supusă scanării de rutină a securității aplicațiilor web.
Memo-ul a susținut că sistemul funcționează cu vulnerabilități cunoscute, neatinuate, similar cu desfășurarea unui sistem de arme cu defecte cunoscute. Fără un proprietar clar al misiunii care să își asume responsabilitatea pentru securitatea operațională a sistemului, memo-ul a avertizat că securitatea va fi compromisă.
Măsuri concrete și rezultate pozitive
Oficialii armatei nu au precizat exact cum sau când a fost abordată fiecare presupusă deficiență, dar, la Ivy Sting pe 15 septembrie, NGC2 a funcționat bine, potrivit lui Garciga. El a menționat că procesele simplificate de securitate cibernetică au permis ca Ivy Sting 1 să „avanseze fără întârziere.”
Maiorul Sean Minton, un purtător de cuvânt al armatei, a declarat că „armata este într-o transformare unică în generație pentru a oferi soldaților noștri capabilitățile de care au nevoie rapid.”
„După cum s-a demonstrat în acest caz, postura noastră proactivă de securitate cibernetică este concepută pentru a identifica riscurile și a le atenua, minimizând în același timp efectele asupra forței”, a spus el.
Actualitate
Cursa pentru motoare mai mici: Companiile se luptă pentru contracte pe piața UAV-urilor attritabile, în ciuda incertitudinilor privind CCA
În cadrul conferinței Air and Space Forces Association (AFA) din acest an, deși spațiul expozițional a fost dominat de vehicule aeriene fără pilot (UAV) de mari dimensiuni, componentele mai compacte au avut o prezență notabilă: motoarele mici destinate sistemelor mai „attritabile”.
„Un semnal de cerere clar” pentru motoare mai mici
„Este clar că există un fel de semnal de cerere”, a declarat Byron Callan, director general la Capital Alpha Partners, într-un interviu pentru Breaking Defense despre multitudinea de companii care concurează pentru motoare mai mici la AFA și în alte locuri. „M-a frapat”.
De la startup-uri la companii consacrate, companiile au profitat de conferința AFA din acest an pentru a-și expune produsele potrivite pentru spațiul motoarelor entry-level, care ar putea fi utilizate pentru drone Collaborative Combat Aircraft (CCA), rachete de croazieră sau alte vehicule aeriene care ar oferi o masă accesibilă de muniție.
Noutăți și oferte diverse la AFA 2025
Printre companiile prezente la AFA, Honeywell, de exemplu, a dezvăluit un nou motor cu tracțiune de 1.600 de lire, denumit HON1600, adăugând o altă unitate de propulsie ofertelor CCA ale companiei, alături de F124, cu tracțiune mai mare. TJ Pope, directorul superior al Honeywell pentru strategia motoarelor, a declarat într-un interviu că abordarea companiei este „cu risc scăzut”, în parte prin valorificarea experienței extinse în fabricarea unităților de putere auxiliare, a căror lanț de aprovizionare și facilități de producție pot fi reutilizate pentru producerea de motoare mici.
Pratt & Whitney, o subsidiară a gigantului din domeniul apărării RTX, a declarat într-un comunicat de presă publicat în timpul AFA că urmărește „o nouă familie de motoare” care pot varia de la 500 la 1.800 de lire de tracțiune.
Rolls-Royce, la rândul său, a expus motorul Orpheus, o familie de unități de propulsie dezvoltate în comun cu Ministerul Apărării din Marea Britanie.
„Familia Orpheus vizează multiple oportunități potențiale viitoare, dintre care una este piața CCA attritabilă”, a declarat Emma Russell, manager de program OrpheusWorks, pentru Breaking Defense într-un interviu la expoziție. Evidențiind aproximativ 120 de evenimente de testare și 40 de ore de funcționare a motorului, Russell a spus că compania are „cunoștințe excelente” despre designul Orpheus, care „vizează cu adevărat un lanț de aprovizionare diferit [comparativ] cu ceea ce Rolls Royce este obișnuit să utilizeze” pentru a obține „o cale către o producție cu costuri reduse”.
Firmele mai mici și-au spus cuvântul, inclusiv JetCat Defense, o asociere în participație între o companie germană și o filială americană a unei firme israeliene. Aceasta a adus noile sale unități de propulsie P420 și P850, despre care compania spune că oferă 100 și, respectiv, 200 de lire de tracțiune.
Startup-ul BeeHive Industries a anunțat, de asemenea, la expoziție că motorul său Frenzy, cu o tracțiune de 200 de lire, aflat sub contract cu Forțele Aeriene ale SUA, a atins etape de dezvoltare și intenționează să înceapă testele de zbor „la începutul anului 2026”.
Incertitudini privind designul CCA
În timp ce cererea de unități de propulsie mai accesibile pentru muniție este mare, firmele merg mai departe cu oferte fără informații complete despre un factor de stimulare major: programul CCA.
Forțele Aeriene au ales două fuselaje mai mari pentru prima tranșă a programului, dar nu au precizat dacă vor pune accent pe sisteme entry-level, high-end sau intermediare pentru o rundă următoare de contracte CCA. Acesta a mers mai departe cu o cerere de propuneri pentru motoare în intervalul de tracțiune mai mic, deși un oficial al serviciului a declarat că RFP-ul are ca scop susținerea unui segment inactiv al pieței pentru a oferi guvernului mai multe opțiuni. (Marina va fi probabil un alt cumpărător semnificativ de CCA și a emis recent contracte pentru propriul program de aripă de dronă, după cum a raportat anterior Breaking Defense, deși aceste premii sunt doar pentru „design conceptual”.)
Detaliile exacte despre ceea ce cer Forțele Aeriene industriei, cel puțin în domeniul public, sunt greu de stabilit, deoarece serviciul pare să rețină unele informații din motive de securitate. Forțele Aeriene nu au răspuns la întrebarea Breaking Defense până la ora publicării, când au fost întrebate ce a fost comunicat industriei.
Forțele Aeriene au făcut anterior public un sondaj al industriei, care se afla aproximativ în domeniul clasei de tracțiune medie: o cerere de informații privind motoarele într-un interval de tracțiune de 3.000 până la 8.000 de lire, emisă la sfârșitul anului 2023.
O sursă din industrie, căreia i s-a acordat anonimatul pentru a discuta detalii sensibile, a declarat că ceea ce au lansat Forțele Aeriene în clasa medie de tracțiune „se încadrează în plicul a ceea ce ați văzut înainte”. Cu toate acestea, serviciul nu a lansat un RFP pentru un motor în acest interval, cu atât mai puțin a emis cerințe pentru un vehicul aerian.
Până în prezent, detaliile sunt mai ușor disponibile pentru prima rundă CCA a Forțelor Aeriene, sau „tranșă”, în care Anduril și General Atomics se confruntă. Potrivit Aviation Week, oferta CCA a Anduril va zbura cu un motor Williams International FJ44-4 care are o tracțiune de 3.600 de lire. General Atomics nu a dezvăluit unitatea de propulsie pentru oferta sa CCA, dar a spus că aeronava este compatibilă cu mai multe motoare.
Callan a subliniat că o parte din motivul incertitudinii, dincolo de întrebările persistente despre modul în care CCA va fi utilizat operațional, ar putea avea de-a face cu schimbările de conducere de la Forțele Aeriene. Gen. Kenneth Wilsbach a fost nominalizat abia acum pentru a servi drept următorul șef de stat major al Forțelor Aeriene, iar lideri civili precum secretarul Forțelor Aeriene Troy Meink sunt în funcție de doar câteva luni.
„Încă cred că ne aflăm într-o perioadă de tranziție”, a spus Callan, adăugând că o „linie de vedere mai bună” ar putea veni în bugetul Pentagonului pentru anul fiscal 2027.
O provocare cheie pentru industrie este, de asemenea, fabricarea de motoare care nu sunt neapărat construite pentru a dura pentru ceea ce ar fi aeronave mai attritabile, contrar sarcinii tradiționale a inginerilor aerospațiali de a proiecta motoare cu durată lungă de viață și toleranțe ridicate.
„Schimbarea acestei paradigme nu este cu siguranță un lucru ușor de făcut”, a spus Pope de la Honeywell, indicând inovații precum fabricarea aditivă și compromisuri în răcire și durata de viață, deoarece motoarele nu sunt menite să funcționeze atât de mult. Când vine vorba de motoare CCA mai mici, „presupunerea mea este că va fi un număr de două cifre din punct de vedere al ciclului de viață”, a adăugat el, referindu-se la numărul de ore de zbor pe care se așteaptă ca motorul să le înregistreze.
Pentru motoarele care sunt „ceva la mijloc” între a fi consumabile și a dura mii de ore, „aceasta este o abordare complet nouă sau o combinație de abordări”, a declarat Richard Aboulafia, director general la AeroDynamic Advisory, într-un interviu pentru Breaking Defense.
„Aș crede că incumbenții” – unii dintre care pot reutiliza ofertele comerciale pentru aplicații militare – „încă au avantajul”, a observat Aboulafia. „Turbinele nu sunt un spațiu care poate fi ușor perturbat cu noi tehnologii. Dar, pe de altă parte, poate că aceasta este una dintre acele zone în care un startup ar putea adopta o abordare complet curată.”
Considerații de piață și „pariuri prudente”
Noii intrați în speranța de a furniza motoare cu tracțiune mai mică se alătură unui domeniu care a devenit din ce în ce mai aglomerat în ultimul an, prezentând echipe precum una formată din GE Aerospace și Kratos. Firmele care fac o incursiune în motoare mai mici vor merge mai departe față în față cu furnizori consacrați precum Williams International, care furnizează motoare pentru racheta Tomahawk printre alte sisteme.
Cu toate acestea, analiștii au declarat pentru Breaking Defense că vor exista probabil destul de multe oportunități pentru ca aceste companii să le urmărească.
„Aceasta este cu siguranță o piață în creștere. Va dura ceva timp pentru a ajunge acolo, dar ați putea vedea cu ușurință sute de vehicule aeriene”, unele cu dimensiuni și cerințe potențial diferite, „construite pe an pe această piață cândva la începutul anilor 2030”, a spus Aboulafia.
„Pariurile” pe care companiile le fac pentru a investi în dezvoltarea motoarelor „nu sunt neapărat majore”, a spus Callan. „Le-aș numi pariuri prudente.”
O creștere globală a cheltuielilor pentru apărare poartă, de asemenea, o anumită tensiune pentru companii, care s-au arătat nerăbdătoare să facă afaceri CCA în străinătate. Aboulafia și Callan au subliniat amândoi că este probabil ca cumpărătorii străini să dorească să aibă un anumit control suveran asupra programelor lor, inclusiv prin fabricarea de sisteme cheie în interiorul granițelor lor.
„În general, cred că europenii vor cumpăra european”, a spus Callan ca exemplu. „Deocamdată, cred că companiile americane, cea mai mare piață a lor va fi SUA”, a continuat el, indicând posibilitatea suplimentară a unor amprente de producție „multidomestice”.
Întrebat dacă piața motoarelor mai mici devine deja suprasaturată, Callan a spus că este „prea devreme pentru a spune”. Cu toate acestea, a spus el, „Singurul lucru de care aș fi sceptic este, va fi un câștigător care ia totul” – o filozofie pe care Pentagonul a încercat, de asemenea, să o insufle în programele sale CCA.
„Există un consens aproape universal că CCA sunt viitorul luptei aeriene, dar există foarte puțin consens cu privire la modul în care arată”, a spus Aboulafia, menționând alura „ireproșabilă” de a furniza unități de propulsie pentru potențial mii de sisteme. „Deci, vor exista câștigători și perdanți? Absolut. Dar nu poți ignora această piață.”
Jilava, Mioveni – aceeași mizerie! Baroneasa Whatsapp și tunurile penitenciarelor românești
Spovedania unei „Baronese” nervoase: Jilava plânge după Mioveni! Cristina Teoroc, supranumită „baroneasa” de la Jilava – penitenciarul cu o reputație...
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
Sindicatul Sidepol trage un semnal de alarmă cu privire la dezamăgirea și frustrarea tot mai mari resimțite de polițiștii tineri,...
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
Prahova în flăcări și beton armat: Când incompetența dansează pe ruine și corupția ne lasă cu ochii-n soare De la...
Formularul de evaluare a riscului în violența domestică: Formalitate birocratică sau instrument real de protecție?
O analiză aprofundată a eficienței acestui instrument în contextul tragic al femicidului din România, realizată de Vitalie Josanu de la...
Poliție în oglindă: 47 de „inspectori sanitari” pentru 120.000 de angajați — o farsă organizată
Când medicii fac și muncă de control, iar inspectorii… nu există în organigramă „Soluția” improvizată: 47 de cadre medicale, obligate...
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
În România anului 2025, justiția imobiliară a devenit un spectacol grotesc, unde morții sunt victime sigure, iar cei vii se...
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
Un cutremur anunțat: Ciuruitoarea revine, iar „Il Capo” tremură (doar un pic)? Zilele trecute, un fior rece a străbătut Ploieștiul,...
Reducerea bugetului MAI, o lovitură pentru polițiști. Economii fictive, sporuri furate și finanțări discutabile
Emil Păscuț de la Sindicatul Diamantul trage un semnal de alarmă cu privire la reducerea bugetului Ministerului Afacerilor Interne (MAI)...
Antigrindina S.R.L.: Rachete, minciuni, secetă: țara care și-a vândut ploaia pe nimic și a rămas cu seceta
Mafia rachetelor și a minciunilor: Rachete, minciuni și secetă: Cum ‘Antigrindina S.R.L.’ a secat fermierii de bani (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), ...
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
Radu Marinescu și Bogdan Burcu, Nemesis-ul șpăgarilor: „Vă vom curăța, până la ultimul!” „Tartorul” a crăpat! Festinul corupției, oprit brusc!...
Comunicare defectuoasă în MAI: Haos și nesiguranță alimentate de lideri sindicali confuzi
MAI, campion la mesaje trunchiate și confuze Incapacitatea cronică a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) de a comunica profesionist, transmiterea unor...
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!
România, colonie penală cu gust de Coca-Cola: O afacere murdară, unde apa de canal e la modă, iar politicienii locali...
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
Când pușcăria devine groapa de gunoi a incompetenței Penitenciarul Ploiești, sub conducerea eternului împuternicit Valentin Matei, nu mai este doar...
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
Emil Pășcuț, lider sindical, dezvăluie scenariile posibile și atrage atenția asupra privilegiilor nejustificate ale structurilor de suport. Declarațiile publice ale...
Salvare pe ultima sută de metri: Polițiștii angajați în 2022 rămân în sistem încă un an datorită unei ordonanțe de urgență
Sindicatul Europol dezvăluie eforturile pentru evitarea pierderii a peste 100 de polițiști gata formați, angajați pe perioadă determinată. Zeci de...
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 12 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum o zi
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!