Connect with us

Actualitate

Romanian Community Coalition a transmis o petitie Inspectiei Judiciare solicitandu-i inspectorului-sef demararea unei verificari pentru lamurirea dosarelor penale privindu-i pe Klaus Iohannis si Augustin Lazar

Publicat

pe

In urma dezvaluirii de catre ministrul justitiei Tudorel Toader ca procurorul Augustin Lazar a inclus in dosarul sau pentru numirea in functia de procuror general si o rezolutie de clasare intr-un dosar penal avandu-l ca subiect pe Presedintele Romaniei Klaus Iohannis, Romanian Community Coalition a transmis o petitie Inspectiei Judiciare solicitandu-i inspectorului-sef demararea unei verificari pentru lamurirea dosarelor penale privindu-i pe Klaus Iohannis si Augustin Lazar.

Petitia poate fi citita la adresa de mai jos. Cei care doresc sa sustina petitia si demararea unei asemenea verificari, pot trimite un scurt email de sprijin al acestei petitii Inspectiei Judiciare pe adresa inspectie@csm1909.ro.

Chris Terhes
Romanian Community Coalition

Solicitare Inspectiei Judiciare sa verifice dosarele penale si clasarile privindu-l pe Klaus Iohannis si Augustin Lazar

Romanian Community Coalition a transmis Inspectiei Judiciare pe data de 25 octombrie 2018 o petitie prin care i-a solicitat inspectorului-sef, dl. judecator Lucian Netejoru, sa dispuna o verificare pentru a lamuri toate aspectele privind dosarele penale care-l privesc pe Presedintele Romaniei Klaus Iohannis, precum si daca si in cate dintre ele a dat clasare dl. procuror Augustin Lazar.

In acest sens, s-a cerut prin petitie publicarea „listei cu toate dosarele penale care au existat si/sau exista in lucru pe rolul tuturor parchetelor din Romania din 2000 pana in prezent care l-au avut/il au ca subiect pe dl. Klaus Iohannis, actualmente Presedintele Romaniei, precum si pe membrii familiei dansului„, data cand au fost solutionate precum si publicarea ordonantelor de clasare dispuse, verificate sau infirmate de procurorul Augustin Lazar si/sau procurorii din subordinea sa.

De asemenea, prin aceeasi petitie Romanian Community Coalition a solicitat verificarea informatiilor vehiculate in spatiul public ca dl. procuror Augustin Lazar, in momentul in care a fost numit procuror general, ar fi fost investigat penal de catre DNA.

Si in acest caz s-a cerut prin petitie publicarea listei cu dosarele si a ordonantelor de clasare, care sunt informatii de interes public.

Petitia adresata inspectorului-sef Netejoru este intemeiata pe art. 51, care garanteaza dreptul de a petitiona orice autoritate publica, iar dreptul inspectorului-sef de a dispune o asemenea verificare este prevazut de art. 74 lit h) din Legea 317/ 2004 actualizata, potrivit caruia Inspectia Judiciara „efectueaza orice alte verificari sau controale dispuse de […] inspectorul-sef al Inspectiei Judiciare, in conditiile legii„,

Cei care doresc sa sustina petitia si demararea unei asemenea verificari, pot trimite un scurt email de sprijin al acestei petitii Inspectiei Judiciare pe adresa inspectie@csm1909.ro.

Pentru referinta, prezentam in continuare petitia integrala trimisa Inspectiei Judiciare.

Romanian Community Coalition

 

25 octombrie 2018

Inspectia Judiciara
Bulevardul Regina Elisabeta, nr. 40
Sector 5, Bucuresti, 050018
Romania
(via posta si email)
CATRE INSPECTORUL SEF
al Inspectiei Judiciare
Domnului judecator Lucian Netejoru
Stimate domnule inspector-sef,

Subscrisa Romanian Community Coalition, cu sediul la 821 W. Stevens Ave #10, Santa Ana, California, 92707, SUA, organizatie neguvernamentala infiiintata in 2014, printre altele, cu scopul de a sprijini intarirea statului de drept, democratiei si independentei justitiei din Romania, inregistrata in statul California, SUA, cu nr. C3657968, avand codul de identitate fiscala emis de Department of the Treasury – Internal Revenue Service cu nr. 46-5247933,

Cu sediul procesual ales in XXX, prin presedinte Cristian Terhes,

Avand in vedere (1) declaratia din data de 24 octombrie 2018 a ministrului justitiei, dl. Tudorel Toader, potrivit careia intre actele depuse in dosarul de candidatura pentru functia de procuror general a dl. procuror Augustin Lazar se afla si o rezolutie de clasare ce il viza pe presedintele Romaniei Klaus Iohannis, ceea ce confirma o serie de articole si informatii vehiculate in spatiul public (ordonante de disjungere si declinare, raspunsuri pe 544, etc), precum si (2) informatiile vehiculate in spatiul public potrivit carora, in momentul numirii sale in functia de procuror general, dl. Augustin Lazar ar fi fost subiectul unor dosare penale aflate in cercetare,

Dat fiind interesul public deosebit fata de aceste subiecte si necesitatea cetatenilor sa cunoasca (1) daca si cate astfel de solutii similare au fost date de procurorul general sau subordonatii sai in dosare ce-l privesc pe Presedintele Romaniei Klaus Iohannis, precum si (2) daca informatiile privind anchetarea de catre DNA a procurorului general Augustin Lazar in momentul numirii sale sunt adevarate,

Tinand cont de imperativul prezervarii increderii publice in justitie si de atributul legal al Inspectiei Judiciare de a efectua si “verificari sau controale” inclusiv ale activitatii procurorilor si parchetelor,

Fata de dreptul fundamental al cetatenilor la corecta informare cu privire la activitatea tuturor institutiilor si autoritatilor publice, corelativ cu obligatia pozitiva a statului de a informa corect si complet cetatenii,

Vazand prevederile art. 74 lit h) din Legea 317/ 2004 actualizata, potrivit caruia Inspectia Judiciara „efectueaza orice alte verificari sau controale dispuse de […] inspectorul-sef al Inspectiei Judiciare, in conditiile legii„,

In temeiul art. 51 din Constitutia Romaniei, care garanteaza dreptul de a petitiona orice autoritate publica, formulam prezenta

PETITIE

Prin care va solicitam ca, in temeiul 74 lit h) din Legea 317/ 2004 actualizata, sa dispuneti declansarea unei verificari pentru lamurirea deplina in fata opiniei publice a urmatoarelor situatii de fapt, precum si publicarea unui raport prin care sa fie aduse in fata opiniei publice urmatoarele informatii:

  1. In ceea ce priveste clasarile dispuse de procurorul Augustin Lazar personal sau de procurorii din subordinarea sa, in dosare privindu-l pe dl. Klaus Iohannis si familia dansului
  2.  Lista cu toate dosarele penale care au existat si/sau exista in lucru pe rolul tuturor parchetelor din Romania din 2000 pana in prezent care l-au avut/il au ca subiect pe dl. Klaus Iohannis, actualmente Presedintele Romaniei, precum si pe membrii familiei dansului.
  3.  Precizarea unitatii de parchet pentru fiecare cauza si obiectul acesteia, daca cauza a fost si cand a  fost solutionata, precum si precizarea daca solutia in respectiva cauza a fost dispusa, verificata sau infirmata de procurorul Augustin Lazar sau de procurori din subordinea dansului pana la cel mai inferior nivel.
  4.  Publicarea tuturor solutiile dispuse, verificate sau infirmate de procurorul Augustin Lazar, ori de procurorii din subordinea dansului pana la cel mai inferior nivel, in cauzele penale privindu-l pe dl. Klaus Iohannis si pe membrii familiei dansului.
  5.  Verificarea uniformitatii modului in care respectivele solutii au fost dispuse, verificate sau infirmate in cauzele privindu-l pe dl. Klaus Iohannis, daca asemenea cauze exista, raportat la alte cauze in care respectivii procurori au dispus, verificat si/sau infirmat solutii similare.
  6. In ceea ce priveste informatiile vehiculate in spatiul public ca, in momentul numirii sale in functia de procuror general, dl. Augustin Lazar ar fi fost subiectul unor dosare penale aflate in cercetare
  7.  Lista cu toate dosarele penale, aflate in lucru din 2012 pana in prezent pe rolul tuturor parchetelor din Romania, care l-au avut/il au ca subiect pe dl. Augustin Lazar, actualmente procuror general.
  8.  Precizarea unitatii de parchet pentru fiecare cauza si obiectul acesteia, respectiv daca cauza a fost si cand a fost solutionata.
  9.  Publicarea tuturor ordonantelor de solutionare a respectivelor cauze.

Lasam la latitudinea dumneavoastra sa apreciati daca in dispunerea acestei verificari este necesara cercetarea si a altor aspecte.

In ceea ce preocupa, insa, opinia publica, este imperativ atat pentru toti cetatenii Romaniei cat si pentru partenerii ei externi sa cunoasca daca aceste informatii vehiculate in spatiul public sunt reale, precum si continutul respectivelor solutii dispuse in acele dosare.

Facem precizarea ca, in conformitate cu art. 27 alin. (3) din Ghidul privind relatia dintre sistemul judiciar din Romania si mass-media, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 482 din 1 iunie 2012, cu modificarile si completarile aduse prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 573 din 6 mai 2014, solutiile din dosarele penale sunt informatii de interes public, care pot fi la cerere comunicate publicului, cerere pe care o facem prin prezenta.

IN DREPT

Dreptul de a petitiona – art. 51 din Constitutia Romaniei

Dreptul Inspectiei Judiciare de a efectua verificari – art. 65 alin. (3), art. 69 lit j), art. 74 lit. h) ultima teza din Legea 317/2004

IN FAPT

  1.  In ceea ce priveste clasarile dispuse de procurorul Augustin Lazar personal, sau de procurorii din subordinarea sa, in dosare privindu-l pe dl. Klaus Iohannis si familia dansului

Pe data de 24 octombrie 2018, ministrul justitiei dl. Tudorel Toader a dat publicitatii „Raportul privind activitatea manageriala a procurorului general al Romaniei, domnul Augustin Lazar„, in care, la pag. 15, afirma:

“Nu cunoastem daca motivul acestei scapari [lipsa evaluarii in ultimii 3 ani anteriori candidaturii – n.n.] are vreo legatura cu faptul ca in dosarul de candidatura al actualului procuror general era tocmai o rezolutie de clasare care privea presedintele Romaniei in functie. Am luat doar act de documentele pe care le-am identificat in dosarul inregistrat la Ministerul Justitiei.”

Dezvaluirea ministrului justitiei este extrem de grava si arunca o legitima umbra de indoiala asupra intregii proceduri de numire a dl. Augustin Lazar in pozitia de procuror general. Indoiala este intarita, cu atat mai mult, de faptul ca precizarea dl. ministru Toader confirma o serie de informatii din spatiul public care sustin, citand surse judiciare, ca dl. Augustin Lazar ar fi clasat mai multe dosare care-l aveau ca subiect pe dl. Klaus Iohannis.
Astfel, pe data de 1 aprilie 2016, site-ul Mediafax a publicat o stire in care, printre altele, a spus:

Nu l-am cunoscut pe presedintele Klaus Iohannis, nu am avut onoarea. Probabil ca o sa il cunosc candva. Nu imi datorez cariera profesionala nimanui. Mi-am sustinut examenele cu onor, am patru examene de procuror general pe care le-am luat fara sa cunosc pe nimeni”, a declarat Augustin Lazar pentru MEDIAFAX, dupa ce in spatiul public au aparut informatii potrivit carora magistratul l-ar fi cunoscut personal pe Klaus Iohannis.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX ca inca de la inceputul anilor 2000, la structurile de politie din judetul Alba au fost depuse sesizari in legatura cu retrocedari imobiliare catre Forumul Democrat al Germanilor din Romania, al carui presedinte era Klaus Iohannis.

O parte dintre aceste sesizari au ajuns, dupa mai multi ani, pe rolul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, acolo unde Augustin Lazar ocupa functia de procuror general adjunct, cauzele fiind clasate.

Referitor la acest subiect, magistratul Augustin Lazar a declarat: „Noi am solutionat o multitudine de dosare in care s-au dat multe solutii referitoare la o multitudine de persoane, unele si publice. Toate au fost legale si temeinice. Orice solutie poate fi contestata”.”
Pe data de 1 aprilie 2016, ora 13:38, site-ul Hotnews a publicat articolul „PROFIL Augustin Lazar, procuror sef in Alba Iulia, propus pentru functia de procuror general„, in care, pe langa reluarea informatiei privind clasarile pe care le-a dispus in dosare privindu-l pe presedintele Klaus Iohannis, articolul aduce urmatoarea informatie de noutate:

“Surse judiciare au declarat pentru HotNews.ro ca Lazar e prieten cu tatal Codrutei Kovesi, sefa DNA. De asemenea, Lazar o cunoaste pe Raluca Pruna, ministrul Justitiei, din anii 2000, potrivit acelorasi surse.”
Pe data de 1 aprilie 2016, ora 16:21, site-ul ziare.com publica un articol despre propunerea dl. Augustin Lazar pentru pozitia de procuror general, in care afirma:

“Augustin Lazar, cel propus de ministrul Justitiei pentru functia de procuror general, spune ca nu isi datoreaza cariera nimanui si ca nu il cunoaste pe presedintele Klaus Iohannis.

Comentariul lui Lazar vine in conditiile in care decizia finala privind functia de procuror general al Romaniei o va avea seful statului.

„Nu l-am cunoscut pe presedintele Klaus Iohannis, nu am avut onoarea. Probabil ca o sa il cunosc candva. Nu imi datorez cariera profesionala nimanui. Mi-am sustinut examenele cu onor, am patru examene de procuror”, a spus Augustin Lazar, citat de Mediafax.

Acesta a fost procuror general adjunct la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, unde au ajuns in cele din urma sesizari depuse la inceputul anilor 2000 privind retrocedarile imobiliare catre Forumul Democrat al Germanilor din Romania (FDRG), condus de Klaus Iohannis, potrivit unor surse judiciare. Clauzele au fost insa clasate la Parchetul Alba.

Augustin Lazar a explicat ca la institutia respectiva s-au solutionat „o multitudine de dosare in care s-au dat multe solutii referitoare la o multitudine de persoane, unele si publice”.

„Toate au fost legale si temeinice. Orice solutie poate fi contestata”, a mai spus cel propus pentru functia de procuror general.”
Informatiile acestea au fost preluate ulterior de foarte multe alte mijloace de comunicare in masa.

Pe data de 21 aprilie 2016, Sectia pentru procurori a CSM, in Hotararea nr. 25/2016, prin care a avizat pozitiv propunerea de numire in functia de procuror general a procurorului Augustin Lazar, a spus:

“Din inscrisurile atasate, respectiv, propunerea ministrului justitiei, […] si 12 lucrari relevante intocmite de acesta [Augustin Lazar – n.n.] in desfasurarea activitatii, rezulta ca au fost parcurse toate etapele prevazute de art. …”
De asemenea, pe internet circula o serie de copii dupa ordonante de disjungere si declinare, ori raspunsuri pe Legea 544/2001 de la parchete, din care rezulta ca dl. Klaus Iohannis ar fi fost subiectul unor dosare penale. Documentele pe care le-am gasit pe internet le-am inclus in anexa.

Coroborand toate aceste informatii publice, rezulta ca dl. Augustin Lazar a dispus o asemenea clasare intr-o cauza penala privindu-l pe Presedintele Romaniei dl. Klaus Iohannis, iar clasarea a considerat a fi atat de importanta si de relevanta pentru profilul profesional al dansului, incat dl. procuror Lazar a inclus-o in dosarul de candidatura printre cele “12 lucrari relevante intocmite de aceasta”.

Daca dl. Augustin Lazar a considerat ca aceasta clasare este relevanta pentru a-l influenta pe Presedintele Romaniei in decizia de numire a sa in pozitia de procuror general, pe atat de relevanta trebuie sa fie si pentru opinia publica sa cunoasca aceasta solutie, impreuna cu orice alte solutii similare a mai dispus in dosare penale privindu-l pe actualul presedinte al Romaniei dl. Klaus Iohannis.

  1.  In ceea ce priveste informatiile vehiculate in spatiul public ca in momentul numirii sale in functia de procuror general, dl. Augustin Lazar ar fi fost subiectul unor dosare penale aflate in cercetare

Pe data de 28 octombrie 2016 site-ul secundatv a publicat articolul „Augustin Lazar, numit procuror general desi avea dosar penal la DNA!„, semnat de dl. Mihai Palsu, in care, printre altele, afirma:

„In toamna lui 2015, pe numele lui Augustin Lazar a fost depusa o plangere penala la Serviciul Teritorial DNA Alba Iulia condus de doamna procuror sef Aurelia Danusia Boicean – persoana promovata de Kovesi prin delegatie!

N.B. Plangerea penala a fost formulata de un „coleg” care „se saturase de abuzurile lui Lazar” si a crezut orbeste in profesionalismul procurorilor condusi de Kovesi. S-a inselat!

Din motive „tehnice”, in primavara lui 2016, Aurelia Boicean a “transferat” dosarul la DNA Bucuresti. Aici, “speta” lui Lazar a primit numarul 13X/P/2016. (Cifra X o vom face cunoscuta in episodul 2!)

Dupa ce a studiat informatiile din dosar, procurorul de la Sectia 1 DNA Bucuresti a considerat ca este NECESAR ca procurorul sef al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazar, sa fie monitorizat.

De ascultarea telefoanelor folosite de Lazar si de monitorizarea acestuia s-a ocupat divizia SRI din Hunedoara, condusa de colonelul Daniel Borhina – un „pilier” al “sefului” SRI Florian Coldea.

Din inregistrarile SRI Hunedoara depuse la dosarul penal instrumentat de DNA Bucuresti, dar si din alte documente si declaratii, a rezultat foarte clar ca procurorul Lazar este implicat intr-un act de coruptie.

N.B. Din coroborarea dovezilor s-a ajuns la concluzia ca dosarul poate fi solutionat cu trimiterea in judecata a lui Augustin Lazar in stare de arest! O idee ce nu a putut fi acceptata de cei trei conjurati.

Din motive ce tin mai mult de mister decat de cartea de munca, sefa DNA Laura Codruta Kovesi, prin intermediul adjunctului sau fidel, Marius Iacob, a reusit schimbarea procurorului de caz iar dosarul a ajuns pe biroul unui procuror fidel doamnei Kovesi.

De aceasta data, solutia propusa si parafata a fost de NUP – asa cum rezulta indirect dintr-un raspuns oferit redactiei SECUNDA de doamna Codruta Kovesi!”
In contextul faptelor mentionate la punctul 1, de unde reiese ca dl. Lazar s-ar fi cunoscut cu doamna Pruna si Kovesi anterior numirii sale in pozitia de procuror general, este necesar ca Inspectia Judiciara sa verifice, sa clarifice si sa comunice opiniei publice daca dl. procuror Augustin Lazar a fost subiectul unor cauze penale aflate in cercetare anterior numirii in pozitia de procuror general sau nu.

In cazul in care, ca urmare a verificarii, se constata ca dl. Augustin Lazar nu a avut un dosar pe rolul vreo unui parchet in momentul in care a fost numit procuror general, acest lucru va lamuri si inchide acest subiect ce continua sa reapara public din cand in cand.

In cazul in care, insa, a avut astfel de dosare, este important pentru opinia publica sa cunoasca acest lucru.
Reiteram prin urmare solicitarea sa dispuneti o verificare in temeiul 74 lit h) din Legea 317/ 2004 actualizata, pentru clarificarea problemelor mentionate mai sus, care sunt de larg interes public.

Mentionam ca prezenta petitie, trimisa prin email la adresele XXX si XXX, va fi trimisa si prin posta pe adresa institutiei dumneavoastra.

Cu stima,

Cristian Terhes
Presedinte

 

Actualitate

Cum te pregătești pentru o coronarografie la centrele medicale Monza Ares? Ghid practic, pas cu pas

Publicat

pe

Ai primit recomandare pentru coronarografie și vrei să știi exact ce urmează? Este firesc să ai întrebări. Coronarografia este o investigație invazivă care arată dacă arterele inimii tale sunt îngustate sau blocate. O pregătire corectă te ajută să treci prin procedură în siguranță și cu mai puțin stres.

1. Evaluarea preprocedurală și consimțământul informat

Primul pas îl faci în cabinet, împreună cu medicul cardiolog intervenționist. Discuți istoricul tău medical în detaliu. Spune-i clar:

  • Ce boli cronice ai (diabet, hipertensiune, boală renală, afecțiuni pulmonare);
  • Ce medicamente iei zilnic, inclusiv suplimente;
  • Dacă ai alergii la medicamente sau la iod;
  • Dacă ai implanturi – stimulator cardiac, proteze valvulare, stenturi mai vechi.

De exemplu, dacă ai diabet și urmezi tratament cu metformin, medicul va ajusta schema înainte de procedură. Dacă ai insuficiență renală, echipa va planifica măsuri suplimentare de protecție a rinichilor.

2. Investigații și analize înainte de procedură

Pentru siguranță, medicul îți recomandă analize recente. În majoritatea cazurilor, vei face:

  1. Hemogramă completă – arată dacă ai anemie sau probleme de coagulare;
  2. Teste de coagulare (INR, APTT) – estimează riscul de sângerare;
  3. Creatinină și uree – evaluează funcția rinichilor;
  4. Glicemie – importantă dacă ai diabet;
  5. EKG și, uneori, ecocardiografie – oferă informații despre funcția inimii.

Aceste teste îl ajută pe medic să adapteze procedura la situația ta. De exemplu, dacă valorile creatininei sunt crescute, se va folosi o cantitate mai mică de contrast și se va insista pe hidratare. Programează analizele cu câteva zile înainte și discută rezultatele cu echipa medicală. Nu interpreta singur valorile și nu modifica tratamentul fără recomandare.

3. Ajustarea medicației și pregătirea pentru internare

Nu întrerupe niciun medicament fără acordul medicului. Unele tratamente trebuie continuate, altele ajustate temporar. De exemplu:

  • Anticoagulantele orale (de tip warfarină sau alte anticoagulante moderne) pot necesita pauză sau înlocuire temporară;
  • Metforminul se oprește, de regulă, cu 24–48 de ore înainte, pentru a reduce riscul unei complicații metabolice rare;
  • Antiagregantele plachetare (aspirină, clopidogrel) se continuă sau se ajustează în funcție de indicație.

Pregătește o listă scrisă cu toate medicamentele și dozele. Adu lista la internare.

În seara dinaintea procedurii, fă duș și evită aplicarea cremelor pe zona încheieturii sau a inghinalului. Respectă indicația de post alimentar, de obicei 6–8 ore înainte de procedură. Poți lua medicamentele permise cu o gură mică de apă, dacă medicul îți confirmă acest lucru.

4. În ziua procedurii: ce să aduci și la ce să te aștepți

Vino cu:

  • Actul de identitate și documentele medicale;
  • Rezultatele analizelor;
  • Lista de medicamente.

Este bine să ai un însoțitor care să te conducă acasă. După procedură, în ziua respectivă nu vei putea conduce mașina. La internare, asistenta îți verifică tensiunea, pulsul și saturația de oxigen. Ți se montează o linie venoasă pentru administrarea de lichide și medicamente. Medicul discută încă o dată cu tine planul procedural.

5. Despre procedură, contrast și tehnologie utilizată

Coronarografia se face într-o sală de angiografie dotată cu aparatură modernă de imagistică. În centrele specializate se folosesc sisteme performante de vizualizare și dispozitive inovatoare pentru ghidarea stenturilor. În ultimii ani, cardiologia intervențională a introdus tehnici și dispozitive care nu au mai fost utilizate anterior în România, inclusiv stenturi de ultimă generație și metode avansate de evaluare a fluxului coronarian.

În timpul procedurii:

  • Primești anestezie locală la nivelul încheieturii (abord radial) sau inghinal (abord femural);
  • Medicul introduce un cateter subțire prin arteră până la inimă;
  • Injectează substanța de contrast iodată pentru a vizualiza arterele.

Poți simți o senzație de căldură pentru câteva secunde. Este normală și trece rapid. Contrastul poate provoca reacții alergice, de la erupții ușoare până la reacții severe, rar întâlnite. Dacă știi că ai alergie la iod, anunță din timp. De asemenea, contrastul poate afecta temporar rinichii, mai ales dacă ai deja o boală renală.

Pentru informații detaliate despre indicații și desfășurare, poți consulta pagina dedicată procedurii de coronarografia cardiacă la Monza Ares, unde găsești explicații suplimentare despre tehnică și opțiuni de tratament.

6. Recuperarea imediată după coronarografie

După procedură, rămâi sub supraveghere câteva ore. Echipa medicală monitorizează:

  • Tensiunea arterială și pulsul;
  • Locul puncției.
  • Eventuale dureri toracice sau reacții adverse.

Dacă s-a folosit abordul radial, te vei putea mobiliza mai repede. Dacă s-a folosit abordul femural, vei sta întins câteva ore pentru a preveni sângerarea.

Este posibil să apară un mic hematom la locul puncției. Rareori apar complicații precum sângerare importantă, tulburări de ritm sau infarct. Riscul este redus, dar crește la pacienții vârstnici sau cu boli asociate multiple. Bea lichide după procedură pentru a elimina contrastul. La externare, primești recomandări clare privind activitatea fizică și medicația.

7. Întrebări utile și pașii următori

Înainte de externare, clarifică următoarele:

  • Când reiei activitatea profesională?
  • Ce restricții ai la efort fizic?
  • Ce tratament trebuie urmat și pentru cât timp?
  • Când este următorul control?

Dacă ți s-a implantat un stent, vei urma tratament antiagregant conform indicației. Oprirea prematură a acestuia crește riscul de tromboză a stentului.

Beneficiul coronarografiei constă în stabilirea rapidă și precisă a diagnosticului și, la nevoie, în tratarea imediată a unei artere îngustate. Costurile și riscurile procedurii trebuie analizate împreună cu medicul tău, în funcție de simptome, rezultate și riscul cardiovascular global. Pentru majoritatea pacienților corect selectați, avantajele depășesc riscurile, însă decizia rămâne individuală.

Pregătirea atentă, comunicarea deschisă și respectarea indicațiilor medicale te ajută să parcurgi această etapă cu încredere. Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate.

Citeste in continuare

Actualitate

Schimbări importante pentru firme: ce presupune gestionarea deșeurilor de ambalaje conform HG și cine este vizat

Publicat

pe

Legislația privind ambalajele s-a modificat constant în ultimii ani, iar anul anterior a adus reguli mai stricte pentru companiile care introduc produse ambalate pe piața din România. Țintele de reciclare cresc, raportarea devine mai riguroasă, iar autoritățile verifică trasabilitatea reală a deșeurilor, nu doar existența unui contract.

Dacă ești manager financiar, logistic sau responsabil de mediu, aceste schimbări îți influențează direct bugetul și procedurile interne. Articolul explică pe scurt ce prevede legislația în vigoare, cine trebuie să se conformeze și ce pași concreți ai de făcut. Informațiile au caracter orientativ și nu înlocuiesc consultanța juridică sau financiară personalizată.

Ce prevede legislația pentru ambalaje?

Cadrul principal îl reprezintă Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările ulterioare (inclusiv OG 1/2021 și HG 96/2023). Aceasta transpune în legislația națională cerințele europene privind economia circulară și responsabilitatea extinsă a producătorului.

HG 1074/2021 (publicată în octombrie 2021) stabilește cadrul legal pentru implementarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) în România pentru ambalaje primare nereutilizabile (sticlă, plastic, metal) de la 0,1 la 3 litri. Aceasta obligă producătorii și comercianții să gestioneze ambalaje SGR, returnând o garanție de 0,50 RON la reciclare.

Pe lângă Legea 249/2015, se aplică OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, care stabilește contribuțiile datorate pentru neîndeplinirea obiectivelor de reciclare. Pentru 2025, țintele minime de reciclare la nivel național au fost:

  • Sticlă – 70%
  • Hârtie și carton – 75%
  • Metale feroase – 70%
  • Aluminiu – 50%
  • Plastic – 50%
  • Lemn – 25%

Atenție: autoritățile iau în calcul doar cantitățile efectiv reciclate, confirmate prin documente și raportate în sistemele informatice oficiale (SIATD). Estimările sau declarațiile fără trasabilitate nu mai produc efecte juridice.

Pentru o analiză detaliată a cadrului legal și a modului de aplicare, poți consulta explicațiile despre gestionarea deșeurilor de ambalaje conform HG, cu trimitere la articolele relevante din actele normative.

Directiva (UE) 2018/851: ce s-a schimbat în 2025?

Directiva (UE) 2018/851, publicată pe EUR-Lex, a modificat Directiva-cadru privind deșeurile 2008/98/CE și a consolidat principiul răspunderii extinse a producătorului (EPR). A fost transpusă în legislația națională prin OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor, care modifică Legea 211/2011.

Transpunerea în legislația națională a adus două efecte practice pentru firme:

  1. Trasabilitate completă – trebuie să demonstrezi circuitul de la introducerea pe piață până la reciclare.
  2. Responsabilitate financiară clară – dacă nu atingi țintele, plătești contribuția de 2 lei/kg pentru diferența nereciclată, conform OUG 196/2005.

Pentru un buget anual, acest mecanism poate genera costuri considerabile. De exemplu, dacă introduci 20 tone de ambalaje din plastic și reciclezi doar 8 tone (40%), rămâi cu un deficit de 2 tone față de ținta de 50%. Contribuția ajunge la 4.000 lei (2.000 kg × 2 lei). La volume mai mari, impactul crește proporțional.

Cine este vizat de obligații?

Legea se aplică tuturor operatorilor economici care introduc ambalaje pe piața națională, indiferent de dimensiune.

Sunt vizați:

  • producătorii care ambalează produse în România;
  • importatorii din state terțe;
  • achizitorii intracomunitari;
  • comercianții online care livrează produse ambalate către consumatori;
  • retailerii care comercializează produse sub marcă proprie.

Nu există prag minim de cantitate. Chiar și 100 kg de ambalaje/an generează obligații de înregistrare și raportare.

Cum raportăm trimestrial la AFM?

Primul pas este înregistrarea în platforma SIATD (Sistemul Informatic pentru Asigurarea Trasabilității Deșeurilor), administrată de Administrația Fondului pentru Mediu, și, după caz, în registrul ROAFM.

Ulterior, trebuie să:

  1. Calculezi cantitățile de ambalaje introduse pe piață, defalcate pe materiale.
  2. Depui declarațiile lunare la AFM, până pe data de 25 a lunii următoare.
  3. Asiguri raportarea în SIATD pentru trasabilitatea deșeurilor.
  4. Păstrezi documentele justificative minimum 5 ani.

Documentele verificate frecvent în control:

  • facturi de achiziție ambalaje;
  • declarații vamale;
  • contract cu OIREP sau dovezi de gestionare individuală;
  • certificate de reciclare/valorificare;
  • centralizatoare interne pe tip de material.

În majoritatea cazurilor, departamentul financiar și cel logistic trebuie să colaboreze lunar pentru a evita diferențele între stocuri, facturi și declarații.

Gestionare individuală sau transfer către OIREP?

Ai două opțiuni:

1. Gestionare individuală

Organizezi pe cont propriu colectarea și reciclarea. Această variantă presupune contracte directe cu colectori și reciclatori, monitorizare permanentă și costuri administrative ridicate.

2. Transferul responsabilității

Închei contract cu o OIREP autorizată, care preia obligațiile de îndeplinire a țintelor. În practică, majoritatea companiilor aleg această soluție pentru stabilitate operațională și predictibilitate financiară.

Detalii despre mecanism și condiții găsești în explicațiile privind gestionarea deșeurilor de ambalaje cu o OIREP, inclusiv despre răspunderea contractuală și indicatorii de performanță. Pentru rezultate eficiente, verifică autorizația valabilă a OIREP-ului și istoricul îndeplinirii țintelor colective.

Ce riscuri și sancțiuni există?

Garda Națională de Mediu poate aplica amenzi pentru nerespectarea obligațiilor privind ambalajele. Conform Legii 249/2015 (cu modificările ulterioare), amenzile pentru operatori economici sunt cuprinse între 10.000 și 25.000 lei, în funcție de tipul contravenției:

  • neînregistrare sau neraportare: amenzi în intervalul 10.000–20.000 lei;
  • neîndeplinirea obligațiilor de colectare selectivă: 15.000–25.000 lei;
  • neîndeplinirea țintelor fără plata contribuției: contribuție de 2 lei/kg + accesorii.

Din perspectivă financiară, riscul major nu îl reprezintă amenda punctuală, ci acumularea diferențelor de plată pe mai mulți ani fiscali.

Checklist rapid pentru firme

Verifică dacă:

  • ești înregistrat în SIATD și, după caz, ROAFM;
  • ai centralizat cantitățile pe ultimele 12 luni;
  • ai calculat țintele pe fiecare material;
  • ai bugetat contribuția potențială de 2 lei/kg;
  • ai desemnat un responsabil intern;
  • monitorizezi lunar evoluția cantităților;
  • ai programat un audit anual al datelor.

Dacă identifici neclarități, solicită un audit gratuit al cantităților de ambalaje sau programează o discuție cu un consultant al unei OIREP pentru a clarifica obligațiile specifice activității tale.

Gestionarea corectă a deșeurilor de ambalaje influențează direct costurile operaționale, relația cu partenerii comerciali și indicatorii ESG ai companiei. O abordare organizată, bazată pe date reale și verificabile, te ajută să controlezi bugetul și să eviți corecțiile ulterioare.

Citeste in continuare

Actualitate

Giganții mărilor își unesc forțele: Parteneriat strategic între TKMS și Navantia pentru viitorul apărării europene

Publicat

pe

De

O alianță împotriva blocajelor: Răspunsul industrial la noua realitate geopolitică

Într-o mișcare strategică menită să redefinească peisajul industriei de apărare de pe continent, doi dintre cei mai importanți constructori navali din Europa, grupul german ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS) și compania spaniolă Navantia, au semnat oficial un memorandum de înțelegere. Această colaborare istorică deschide calea pentru un proiect ambițios: posibilitatea ca submarinele proiectate de germani să fie construite direct pe șantierele navale din Spania.

Acordul vine într-un moment critic, marcat de o presiune fără precedent asupra sectorului maritim european. Escaladarea tensiunilor geopolitice din ultimii ani a generat o explozie a cererii de tehnică navală modernă, însă industria se lovește de un obstacol major: deficite severe de capacitate de producție și resurse tehnologice limitate la nivel continental.

Eficiență sub presiune: Obiectivele colaborării germano-spaniole

Parteneriatul dintre TKMS și Navantia nu este doar o formalitate, ci o tentativă de a găsi soluții pentru implementarea proiectelor militare într-un mod mai rapid și mai rentabil. Cele două companii au inițiat deja discuții la nivel de management, bazate pe o încredere reciprocă și pe respectarea strictă a reglementărilor privind concurența și controlul exporturilor.

Miza este uriașă: explorarea unor noi modele de cooperare industrială care să permită Europei să își onoreze contractele de apărare fără a sacrifica performanța sau termenele de livrare, în ciuda limitărilor actuale ale șantierelor navale.

Dincolo de protocol: Managementul unor portofolii complexe

Deși entuziasmul este mare, rămâne de văzut cum vor prioritiza cei doi coloși noile oportunități de afaceri, având în vedere portofoliile lor actuale extrem de încărcate. TKMS este angrenată în prezent în producția submarinelor Type 212CD pentru Germania și Norvegia, model care se află și pe lista scurtă pentru proiectul canadian de patrulare submarină.

De cealaltă parte, Navantia își concentrează eforturile pe finalizarea celor patru submarine din clasa S-80 destinate marinei spaniole. În afara sectorului subacvatic, ambele companii gestionează game vaste de nave de suprafață, de la fregatele germane din clasele 123 sau 125, până la distrugătoarele de clasă Hobart și nava strategică de proiecție „Juan Carlos I” din portofoliul spaniol. Această fuziune de expertiză promite să creeze un pol de putere capabil să susțină suveranitatea maritimă a Europei în deceniile următoare.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv13 ore ago

Ospiciul „sărăcește-norul”: Marea pârjoleală de 5.000% și „Agenții 007 ai gliei” care au demascat mafia argintului sub privirile mute ale statului

România anului 2026 a devenit oficial rezervația naturală a absurdului, unde „specialiștii” statului au reușit o performanță demnă de Cartea...

Exclusiv13 ore ago

JUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)

Procedura „Houdini”: Cum să judeci un om fără să-l inviți la proces, dar să pretinzi că-l aperi Să trăiți, stimată...

Exclusiv13 ore ago

Ploieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!

Orașul lui Caragiale a fost transformat oficial în cel mai scump experiment de supraviețuire urbană din România. În timp ce...

Exclusiv13 ore ago

Stigmatizarea sărăciei: Sindicatul Europol desființează „Lista Rușinii” impusă de Guvern românilor cu datorii mici

O măsură care vizează cetățenii vulnerabili, nu marii evazioniști, transformă dificultățile financiare ale populației într-o execuție publică orchestrată de stat....

Exclusiv2 zile ago

Poliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor

Într-o mișcare ce riscă să paralizeze și mai mult activitatea operativă a forțelor de ordine, o nouă propunere legislativă vizează...

Exclusiv2 zile ago

Dreptul la odihnă, tratat ca „sfidare”: Sindicatul Diamantul denunță abuzurile manageriale și „sclavia” din rândul polițiștilor

Într-un rechizitoriu dur la adresa practicilor administrative din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Emil Pașcut, reprezentantul Sindicatului Diamantul, scoate la lumină...

Exclusiv3 zile ago

MISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR

În timp ce România se screme să pară un pilon de stabilitate la granița estică, Ministerul Economiei, condus de „vizionarul”...

Exclusiv3 zile ago

TALIBANUL MORALIST CU TRAFALET ÎN DOTARE: CUM SE MAI „EDUCĂ” TINERII PRIN TRAMVAIELE DIN CRAIOVA

În timp ce lumea civilizată discută despre progres, prin mijloacele de transport din Craiova încă mai bântuie specimene care confundă...

Exclusiv3 zile ago

Război total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management

Într-o reacție neobișnuit de dură, Centrul de Informare și Relații Publice al Poliției Române a lansat o serie de precizări...

Exclusiv5 zile ago

EXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?

În timp ce instituțiile statului mimează vigilența, ziarul de investigații Incisiv de Prahova, singura publicație care a avut curajul să...

Exclusiv5 zile ago

MILIȚIA ÎN BOXA ACUZAȚILOR: Statul îți dă bani de avocat, dar tot tu rămâi cu buza umflată!

Într-o țară în care infractorii au mai multe drepturi decât cei care îi încătușează, polițistul român a ajuns un fel...

Exclusiv5 zile ago

Ospiciul „sărăcește-norul”: Marea „pârjoleală” de 5.000% și agenții 007 ai gliei care au demascat mafia Antigrindina a argintului!

România anului 2026 a devenit oficial rezervația naturală a absurdului, unde „specialiștii” statului au reușit o performanță demnă de Cartea...

Exclusiv5 zile ago

REVOLUȚIA OPAIȚULUI: Consilierii Robescu și Sârbu-Simion sting lumina în Ploiești ca să nu se vadă gunoiul și gropile

În timp ce omenirea visează la colonizarea Planetei Marte, la Ploiești, doi „vizionari” ai urbanismului de peșteră au decis că...

Exclusiv5 zile ago

Marele jaf de 5 lei: Cum îi înfometează IPJ Olt pe „Sherlockii” de Slatina

În timp ce marii infractori se lăfăie în opulență, adevărații detectivi ai județului Olt au primit o misiune demnă de...

Exclusiv6 zile ago

Revoluția „Opaițului” la Ploiești: Gara de Sud se pregătește de beznă, că tehnologia e „păcat”!

În timp ce omenirea se chinuie să colonizeze Marte și să perfecționeze inteligența artificială, la Ploiești, doi „ctitori” ai urbanismului...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv