Connect with us

Actualitate

Romanian Community Coalition a transmis o petitie Inspectiei Judiciare solicitandu-i inspectorului-sef demararea unei verificari pentru lamurirea dosarelor penale privindu-i pe Klaus Iohannis si Augustin Lazar

Publicat

pe

In urma dezvaluirii de catre ministrul justitiei Tudorel Toader ca procurorul Augustin Lazar a inclus in dosarul sau pentru numirea in functia de procuror general si o rezolutie de clasare intr-un dosar penal avandu-l ca subiect pe Presedintele Romaniei Klaus Iohannis, Romanian Community Coalition a transmis o petitie Inspectiei Judiciare solicitandu-i inspectorului-sef demararea unei verificari pentru lamurirea dosarelor penale privindu-i pe Klaus Iohannis si Augustin Lazar.

Petitia poate fi citita la adresa de mai jos. Cei care doresc sa sustina petitia si demararea unei asemenea verificari, pot trimite un scurt email de sprijin al acestei petitii Inspectiei Judiciare pe adresa inspectie@csm1909.ro.

Chris Terhes
Romanian Community Coalition

Solicitare Inspectiei Judiciare sa verifice dosarele penale si clasarile privindu-l pe Klaus Iohannis si Augustin Lazar

Romanian Community Coalition a transmis Inspectiei Judiciare pe data de 25 octombrie 2018 o petitie prin care i-a solicitat inspectorului-sef, dl. judecator Lucian Netejoru, sa dispuna o verificare pentru a lamuri toate aspectele privind dosarele penale care-l privesc pe Presedintele Romaniei Klaus Iohannis, precum si daca si in cate dintre ele a dat clasare dl. procuror Augustin Lazar.

In acest sens, s-a cerut prin petitie publicarea „listei cu toate dosarele penale care au existat si/sau exista in lucru pe rolul tuturor parchetelor din Romania din 2000 pana in prezent care l-au avut/il au ca subiect pe dl. Klaus Iohannis, actualmente Presedintele Romaniei, precum si pe membrii familiei dansului„, data cand au fost solutionate precum si publicarea ordonantelor de clasare dispuse, verificate sau infirmate de procurorul Augustin Lazar si/sau procurorii din subordinea sa.

De asemenea, prin aceeasi petitie Romanian Community Coalition a solicitat verificarea informatiilor vehiculate in spatiul public ca dl. procuror Augustin Lazar, in momentul in care a fost numit procuror general, ar fi fost investigat penal de catre DNA.

Si in acest caz s-a cerut prin petitie publicarea listei cu dosarele si a ordonantelor de clasare, care sunt informatii de interes public.

Petitia adresata inspectorului-sef Netejoru este intemeiata pe art. 51, care garanteaza dreptul de a petitiona orice autoritate publica, iar dreptul inspectorului-sef de a dispune o asemenea verificare este prevazut de art. 74 lit h) din Legea 317/ 2004 actualizata, potrivit caruia Inspectia Judiciara „efectueaza orice alte verificari sau controale dispuse de […] inspectorul-sef al Inspectiei Judiciare, in conditiile legii„,

Cei care doresc sa sustina petitia si demararea unei asemenea verificari, pot trimite un scurt email de sprijin al acestei petitii Inspectiei Judiciare pe adresa inspectie@csm1909.ro.

Pentru referinta, prezentam in continuare petitia integrala trimisa Inspectiei Judiciare.

Romanian Community Coalition

 

25 octombrie 2018

Inspectia Judiciara
Bulevardul Regina Elisabeta, nr. 40
Sector 5, Bucuresti, 050018
Romania
(via posta si email)
CATRE INSPECTORUL SEF
al Inspectiei Judiciare
Domnului judecator Lucian Netejoru
Stimate domnule inspector-sef,

Subscrisa Romanian Community Coalition, cu sediul la 821 W. Stevens Ave #10, Santa Ana, California, 92707, SUA, organizatie neguvernamentala infiiintata in 2014, printre altele, cu scopul de a sprijini intarirea statului de drept, democratiei si independentei justitiei din Romania, inregistrata in statul California, SUA, cu nr. C3657968, avand codul de identitate fiscala emis de Department of the Treasury – Internal Revenue Service cu nr. 46-5247933,

Cu sediul procesual ales in XXX, prin presedinte Cristian Terhes,

Avand in vedere (1) declaratia din data de 24 octombrie 2018 a ministrului justitiei, dl. Tudorel Toader, potrivit careia intre actele depuse in dosarul de candidatura pentru functia de procuror general a dl. procuror Augustin Lazar se afla si o rezolutie de clasare ce il viza pe presedintele Romaniei Klaus Iohannis, ceea ce confirma o serie de articole si informatii vehiculate in spatiul public (ordonante de disjungere si declinare, raspunsuri pe 544, etc), precum si (2) informatiile vehiculate in spatiul public potrivit carora, in momentul numirii sale in functia de procuror general, dl. Augustin Lazar ar fi fost subiectul unor dosare penale aflate in cercetare,

Dat fiind interesul public deosebit fata de aceste subiecte si necesitatea cetatenilor sa cunoasca (1) daca si cate astfel de solutii similare au fost date de procurorul general sau subordonatii sai in dosare ce-l privesc pe Presedintele Romaniei Klaus Iohannis, precum si (2) daca informatiile privind anchetarea de catre DNA a procurorului general Augustin Lazar in momentul numirii sale sunt adevarate,

Tinand cont de imperativul prezervarii increderii publice in justitie si de atributul legal al Inspectiei Judiciare de a efectua si “verificari sau controale” inclusiv ale activitatii procurorilor si parchetelor,

Fata de dreptul fundamental al cetatenilor la corecta informare cu privire la activitatea tuturor institutiilor si autoritatilor publice, corelativ cu obligatia pozitiva a statului de a informa corect si complet cetatenii,

Vazand prevederile art. 74 lit h) din Legea 317/ 2004 actualizata, potrivit caruia Inspectia Judiciara „efectueaza orice alte verificari sau controale dispuse de […] inspectorul-sef al Inspectiei Judiciare, in conditiile legii„,

In temeiul art. 51 din Constitutia Romaniei, care garanteaza dreptul de a petitiona orice autoritate publica, formulam prezenta

PETITIE

Prin care va solicitam ca, in temeiul 74 lit h) din Legea 317/ 2004 actualizata, sa dispuneti declansarea unei verificari pentru lamurirea deplina in fata opiniei publice a urmatoarelor situatii de fapt, precum si publicarea unui raport prin care sa fie aduse in fata opiniei publice urmatoarele informatii:

  1. In ceea ce priveste clasarile dispuse de procurorul Augustin Lazar personal sau de procurorii din subordinarea sa, in dosare privindu-l pe dl. Klaus Iohannis si familia dansului
  2.  Lista cu toate dosarele penale care au existat si/sau exista in lucru pe rolul tuturor parchetelor din Romania din 2000 pana in prezent care l-au avut/il au ca subiect pe dl. Klaus Iohannis, actualmente Presedintele Romaniei, precum si pe membrii familiei dansului.
  3.  Precizarea unitatii de parchet pentru fiecare cauza si obiectul acesteia, daca cauza a fost si cand a  fost solutionata, precum si precizarea daca solutia in respectiva cauza a fost dispusa, verificata sau infirmata de procurorul Augustin Lazar sau de procurori din subordinea dansului pana la cel mai inferior nivel.
  4.  Publicarea tuturor solutiile dispuse, verificate sau infirmate de procurorul Augustin Lazar, ori de procurorii din subordinea dansului pana la cel mai inferior nivel, in cauzele penale privindu-l pe dl. Klaus Iohannis si pe membrii familiei dansului.
  5.  Verificarea uniformitatii modului in care respectivele solutii au fost dispuse, verificate sau infirmate in cauzele privindu-l pe dl. Klaus Iohannis, daca asemenea cauze exista, raportat la alte cauze in care respectivii procurori au dispus, verificat si/sau infirmat solutii similare.
  6. In ceea ce priveste informatiile vehiculate in spatiul public ca, in momentul numirii sale in functia de procuror general, dl. Augustin Lazar ar fi fost subiectul unor dosare penale aflate in cercetare
  7.  Lista cu toate dosarele penale, aflate in lucru din 2012 pana in prezent pe rolul tuturor parchetelor din Romania, care l-au avut/il au ca subiect pe dl. Augustin Lazar, actualmente procuror general.
  8.  Precizarea unitatii de parchet pentru fiecare cauza si obiectul acesteia, respectiv daca cauza a fost si cand a fost solutionata.
  9.  Publicarea tuturor ordonantelor de solutionare a respectivelor cauze.

Lasam la latitudinea dumneavoastra sa apreciati daca in dispunerea acestei verificari este necesara cercetarea si a altor aspecte.

In ceea ce preocupa, insa, opinia publica, este imperativ atat pentru toti cetatenii Romaniei cat si pentru partenerii ei externi sa cunoasca daca aceste informatii vehiculate in spatiul public sunt reale, precum si continutul respectivelor solutii dispuse in acele dosare.

Facem precizarea ca, in conformitate cu art. 27 alin. (3) din Ghidul privind relatia dintre sistemul judiciar din Romania si mass-media, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 482 din 1 iunie 2012, cu modificarile si completarile aduse prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 573 din 6 mai 2014, solutiile din dosarele penale sunt informatii de interes public, care pot fi la cerere comunicate publicului, cerere pe care o facem prin prezenta.

IN DREPT

Dreptul de a petitiona – art. 51 din Constitutia Romaniei

Dreptul Inspectiei Judiciare de a efectua verificari – art. 65 alin. (3), art. 69 lit j), art. 74 lit. h) ultima teza din Legea 317/2004

IN FAPT

  1.  In ceea ce priveste clasarile dispuse de procurorul Augustin Lazar personal, sau de procurorii din subordinarea sa, in dosare privindu-l pe dl. Klaus Iohannis si familia dansului

Pe data de 24 octombrie 2018, ministrul justitiei dl. Tudorel Toader a dat publicitatii „Raportul privind activitatea manageriala a procurorului general al Romaniei, domnul Augustin Lazar„, in care, la pag. 15, afirma:

“Nu cunoastem daca motivul acestei scapari [lipsa evaluarii in ultimii 3 ani anteriori candidaturii – n.n.] are vreo legatura cu faptul ca in dosarul de candidatura al actualului procuror general era tocmai o rezolutie de clasare care privea presedintele Romaniei in functie. Am luat doar act de documentele pe care le-am identificat in dosarul inregistrat la Ministerul Justitiei.”

Dezvaluirea ministrului justitiei este extrem de grava si arunca o legitima umbra de indoiala asupra intregii proceduri de numire a dl. Augustin Lazar in pozitia de procuror general. Indoiala este intarita, cu atat mai mult, de faptul ca precizarea dl. ministru Toader confirma o serie de informatii din spatiul public care sustin, citand surse judiciare, ca dl. Augustin Lazar ar fi clasat mai multe dosare care-l aveau ca subiect pe dl. Klaus Iohannis.
Astfel, pe data de 1 aprilie 2016, site-ul Mediafax a publicat o stire in care, printre altele, a spus:

Nu l-am cunoscut pe presedintele Klaus Iohannis, nu am avut onoarea. Probabil ca o sa il cunosc candva. Nu imi datorez cariera profesionala nimanui. Mi-am sustinut examenele cu onor, am patru examene de procuror general pe care le-am luat fara sa cunosc pe nimeni”, a declarat Augustin Lazar pentru MEDIAFAX, dupa ce in spatiul public au aparut informatii potrivit carora magistratul l-ar fi cunoscut personal pe Klaus Iohannis.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX ca inca de la inceputul anilor 2000, la structurile de politie din judetul Alba au fost depuse sesizari in legatura cu retrocedari imobiliare catre Forumul Democrat al Germanilor din Romania, al carui presedinte era Klaus Iohannis.

O parte dintre aceste sesizari au ajuns, dupa mai multi ani, pe rolul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, acolo unde Augustin Lazar ocupa functia de procuror general adjunct, cauzele fiind clasate.

Referitor la acest subiect, magistratul Augustin Lazar a declarat: „Noi am solutionat o multitudine de dosare in care s-au dat multe solutii referitoare la o multitudine de persoane, unele si publice. Toate au fost legale si temeinice. Orice solutie poate fi contestata”.”
Pe data de 1 aprilie 2016, ora 13:38, site-ul Hotnews a publicat articolul „PROFIL Augustin Lazar, procuror sef in Alba Iulia, propus pentru functia de procuror general„, in care, pe langa reluarea informatiei privind clasarile pe care le-a dispus in dosare privindu-l pe presedintele Klaus Iohannis, articolul aduce urmatoarea informatie de noutate:

“Surse judiciare au declarat pentru HotNews.ro ca Lazar e prieten cu tatal Codrutei Kovesi, sefa DNA. De asemenea, Lazar o cunoaste pe Raluca Pruna, ministrul Justitiei, din anii 2000, potrivit acelorasi surse.”
Pe data de 1 aprilie 2016, ora 16:21, site-ul ziare.com publica un articol despre propunerea dl. Augustin Lazar pentru pozitia de procuror general, in care afirma:

“Augustin Lazar, cel propus de ministrul Justitiei pentru functia de procuror general, spune ca nu isi datoreaza cariera nimanui si ca nu il cunoaste pe presedintele Klaus Iohannis.

Comentariul lui Lazar vine in conditiile in care decizia finala privind functia de procuror general al Romaniei o va avea seful statului.

„Nu l-am cunoscut pe presedintele Klaus Iohannis, nu am avut onoarea. Probabil ca o sa il cunosc candva. Nu imi datorez cariera profesionala nimanui. Mi-am sustinut examenele cu onor, am patru examene de procuror”, a spus Augustin Lazar, citat de Mediafax.

Acesta a fost procuror general adjunct la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, unde au ajuns in cele din urma sesizari depuse la inceputul anilor 2000 privind retrocedarile imobiliare catre Forumul Democrat al Germanilor din Romania (FDRG), condus de Klaus Iohannis, potrivit unor surse judiciare. Clauzele au fost insa clasate la Parchetul Alba.

Augustin Lazar a explicat ca la institutia respectiva s-au solutionat „o multitudine de dosare in care s-au dat multe solutii referitoare la o multitudine de persoane, unele si publice”.

„Toate au fost legale si temeinice. Orice solutie poate fi contestata”, a mai spus cel propus pentru functia de procuror general.”
Informatiile acestea au fost preluate ulterior de foarte multe alte mijloace de comunicare in masa.

Pe data de 21 aprilie 2016, Sectia pentru procurori a CSM, in Hotararea nr. 25/2016, prin care a avizat pozitiv propunerea de numire in functia de procuror general a procurorului Augustin Lazar, a spus:

“Din inscrisurile atasate, respectiv, propunerea ministrului justitiei, […] si 12 lucrari relevante intocmite de acesta [Augustin Lazar – n.n.] in desfasurarea activitatii, rezulta ca au fost parcurse toate etapele prevazute de art. …”
De asemenea, pe internet circula o serie de copii dupa ordonante de disjungere si declinare, ori raspunsuri pe Legea 544/2001 de la parchete, din care rezulta ca dl. Klaus Iohannis ar fi fost subiectul unor dosare penale. Documentele pe care le-am gasit pe internet le-am inclus in anexa.

Coroborand toate aceste informatii publice, rezulta ca dl. Augustin Lazar a dispus o asemenea clasare intr-o cauza penala privindu-l pe Presedintele Romaniei dl. Klaus Iohannis, iar clasarea a considerat a fi atat de importanta si de relevanta pentru profilul profesional al dansului, incat dl. procuror Lazar a inclus-o in dosarul de candidatura printre cele “12 lucrari relevante intocmite de aceasta”.

Daca dl. Augustin Lazar a considerat ca aceasta clasare este relevanta pentru a-l influenta pe Presedintele Romaniei in decizia de numire a sa in pozitia de procuror general, pe atat de relevanta trebuie sa fie si pentru opinia publica sa cunoasca aceasta solutie, impreuna cu orice alte solutii similare a mai dispus in dosare penale privindu-l pe actualul presedinte al Romaniei dl. Klaus Iohannis.

  1.  In ceea ce priveste informatiile vehiculate in spatiul public ca in momentul numirii sale in functia de procuror general, dl. Augustin Lazar ar fi fost subiectul unor dosare penale aflate in cercetare

Pe data de 28 octombrie 2016 site-ul secundatv a publicat articolul „Augustin Lazar, numit procuror general desi avea dosar penal la DNA!„, semnat de dl. Mihai Palsu, in care, printre altele, afirma:

„In toamna lui 2015, pe numele lui Augustin Lazar a fost depusa o plangere penala la Serviciul Teritorial DNA Alba Iulia condus de doamna procuror sef Aurelia Danusia Boicean – persoana promovata de Kovesi prin delegatie!

N.B. Plangerea penala a fost formulata de un „coleg” care „se saturase de abuzurile lui Lazar” si a crezut orbeste in profesionalismul procurorilor condusi de Kovesi. S-a inselat!

Din motive „tehnice”, in primavara lui 2016, Aurelia Boicean a “transferat” dosarul la DNA Bucuresti. Aici, “speta” lui Lazar a primit numarul 13X/P/2016. (Cifra X o vom face cunoscuta in episodul 2!)

Dupa ce a studiat informatiile din dosar, procurorul de la Sectia 1 DNA Bucuresti a considerat ca este NECESAR ca procurorul sef al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazar, sa fie monitorizat.

De ascultarea telefoanelor folosite de Lazar si de monitorizarea acestuia s-a ocupat divizia SRI din Hunedoara, condusa de colonelul Daniel Borhina – un „pilier” al “sefului” SRI Florian Coldea.

Din inregistrarile SRI Hunedoara depuse la dosarul penal instrumentat de DNA Bucuresti, dar si din alte documente si declaratii, a rezultat foarte clar ca procurorul Lazar este implicat intr-un act de coruptie.

N.B. Din coroborarea dovezilor s-a ajuns la concluzia ca dosarul poate fi solutionat cu trimiterea in judecata a lui Augustin Lazar in stare de arest! O idee ce nu a putut fi acceptata de cei trei conjurati.

Din motive ce tin mai mult de mister decat de cartea de munca, sefa DNA Laura Codruta Kovesi, prin intermediul adjunctului sau fidel, Marius Iacob, a reusit schimbarea procurorului de caz iar dosarul a ajuns pe biroul unui procuror fidel doamnei Kovesi.

De aceasta data, solutia propusa si parafata a fost de NUP – asa cum rezulta indirect dintr-un raspuns oferit redactiei SECUNDA de doamna Codruta Kovesi!”
In contextul faptelor mentionate la punctul 1, de unde reiese ca dl. Lazar s-ar fi cunoscut cu doamna Pruna si Kovesi anterior numirii sale in pozitia de procuror general, este necesar ca Inspectia Judiciara sa verifice, sa clarifice si sa comunice opiniei publice daca dl. procuror Augustin Lazar a fost subiectul unor cauze penale aflate in cercetare anterior numirii in pozitia de procuror general sau nu.

In cazul in care, ca urmare a verificarii, se constata ca dl. Augustin Lazar nu a avut un dosar pe rolul vreo unui parchet in momentul in care a fost numit procuror general, acest lucru va lamuri si inchide acest subiect ce continua sa reapara public din cand in cand.

In cazul in care, insa, a avut astfel de dosare, este important pentru opinia publica sa cunoasca acest lucru.
Reiteram prin urmare solicitarea sa dispuneti o verificare in temeiul 74 lit h) din Legea 317/ 2004 actualizata, pentru clarificarea problemelor mentionate mai sus, care sunt de larg interes public.

Mentionam ca prezenta petitie, trimisa prin email la adresele XXX si XXX, va fi trimisa si prin posta pe adresa institutiei dumneavoastra.

Cu stima,

Cristian Terhes
Presedinte

 

Actualitate

Tehnologiile spațiale și sistemele antirachetă, în centrul atenției la Huntsville

Publicat

pe

De

Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”

Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.

Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.

Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față

Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.

Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.

Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație

Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.

În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.

Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană

Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.

În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.

Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice

Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.

Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.

PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin

Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.

PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.

Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.

Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale

Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.

Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.

Citeste in continuare

Actualitate

Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic

Publicat

pe

De

O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice

Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.

Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.

General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.

Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice

Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.

Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.

Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.

De la atacuri evidente la comportamente suspecte

În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.

Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.

Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.

Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă

McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.

„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.

Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.

Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital

În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.

În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.

Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.

Teste imposibile în lumea reală

Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.

Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.

În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.

Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată

Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.

În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.

Citeste in continuare

Actualitate

Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri

Publicat

pe

De

În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.

Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.

În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.

Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem

Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.

O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.

Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă

Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.

De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.

Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.

Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.

Datele trebuie să circule fără întreruperi

Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.

Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.

Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.

Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite

Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.

Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.

Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.

Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.

O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție

Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.

Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.

Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.

Integrarea sistemelor devine esențială

În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.

Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.

Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv8 ore ago

Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare

23 de ani de sistem vs. 22 de ani de Famiglie: Burcu explodează public Când șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor...

Exclusiv15 ore ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine

SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”  Când șeful de poliție...

Exclusiv15 ore ago

Vesta antiînjunghiere și logica înjunghiată

Se ia o instituție obosită, câțiva șefi care confundă managementul cu dresajul și se adaugă o vestă antiînjunghiere. Se amestecă...

Exclusiv15 ore ago

CÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?

Faraoani, republica alcoolului: doi polițiști vs. „elita” de la cârciumă Faraoani, județul Bacău. Nu, nu e scenă dintr-un film prost,...

Exclusiv15 ore ago

Sindicatele, bau-baul securistului rebranduit: cazul Iulian Fota

„Structura internă de securist”: când lumea veche nu vrea să moară Uitându-te la discursurile lui Iulian Fota, ai senzația că...

Exclusivo zi ago

TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)

TCE Ploiești în ajun de AGA: Organigrama „chilotel” și sindicatul de buzunar Mâine, 31 august, la TCE Ploiești nu e...

Exclusivo zi ago

Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruță, tăcerea PSD–AUR și merdenelele politice ale rezerviștilor

În atenția pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldă. Sindicatul „Diamantul” pune lupa pe bani Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuț, rupe...

Exclusivo zi ago

Când nu poți repara sistemul, vinzi fuste: eleganță bleumarin peste burnout și umilință

În timp ce salariile se duc în rate, dotările lipsesc, turele se fac pe stomacul gol și oamenii ard psihic...

Exclusiv3 zile ago

Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie

Polițist cu epoleti, nu cu mopul în brațe Știați că la IPJ Brăila, ca să se facă, în sfârșit, curățenie...

Exclusiv3 zile ago

Urmărire în Chiajna după ce un motociclist a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor

Bărbatul conducea o motocicletă fără număr de înmatriculare O intervenție de rutină a polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Chitila –...

Exclusiv4 zile ago

Episodul 53 din serialul nostru  „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor

Serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” merge mai departe. După ce v-am prezentat „Academia de Cămătărie” (CAR), „Iuda”...

Exclusiv4 zile ago

TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul

Organigrama rușinii – proba finală a complicității: CA-ul a ales tabăra „zdrențelor”  – (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Nu mai...

Exclusiv4 zile ago

Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri

Consiliul Local Ploiești: fabrică de haos, nu de ordine publică În iulie, în Consiliul Local Ploiești, s-a jucat un vodevil...

Exclusiv4 zile ago

TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?

Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot În timp ce...

Exclusiv5 zile ago

IGPR, angajatorul-fantomă: salariile polițiștilor, plătite după ureche, fără acte și fără rușine

De lene administrativă: IGPR pasează salariile la alții În loc să-și asume rolul de angajator și să-și plătească propriii oameni,...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv