Actualitate
Cum se duce PNL la fund cu Iohannis de git
COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO):
Vizita lui Klaus Iohannis în Italia a avut efecte dezastruoase de imagine, deși se sconta, probabil, pe efectul contrar. După prima vizită de stat a unui președinte român din ultimii 45 de ani, cum pompos a fost prezentată, Iohannis a reușit să obțină pînă și enervarea propriilor fani, ceea ce nu e de colea. Aproape te-ai gîndi că anumite structuri l-au împins controlat pe Iohannis în aventura italiană doar ca să-l compromită. Drama e că președintele nu se duce la fund singur, ci trăgînd după el și PNL.
”Viziunea politică pe care mi-o asum, împreună cu această formaţiune înnoită care mă susţine, se întinde pe durata unui deceniu: zece ani în care preşedintele va avea un rol decisiv. Zece ani în care PNL guvernează în două mandate consecutive şi reuşeşte să pună în practică viziunea liberală asupra guvernării, asupra modului în care se poate dezvolta sustenabil şi rapid economia românească. Eu propun o Românie fără înjurături în spaţiul public, o Românie corectă, care-şi cunoaşte bine interesele naţionale, fără migraţie politică, fără baroni, fără un guvern care lucrează pentru aceşti baroni. O Românie prosperă, o Românie puternică. Sunt, suntem hotărâţi să ne batem cu întregul sistem, pentru că noi credem că întreaga construcţie a partidului-stat PSD şi a sateliţilor lui nu i se potriveşte României”.
Frumoase promisiunile lui Iohannis din celebra sa carte ”Pas cu pas”, 2014.
Mai ales pentru liberali frumoase.
Patru ani și ceva mai tîrziu, bilanțul e cam negru: PNL nu a pupat guvernarea nici după prăbușirea guvernului Ponta, în sondaje stă mult mai prost decît ar fi normal ținînd cont de prestația dezastruoasă a PSD la palatul Victoria, iar prezidentul se vede atacat tot mai puternic dinspre dreapta, în cursa pentru un nou mandat.
Discuțiile din ultima vreme despre apropierea USR-MRÎ – poate urma chiar o fuziune la un moment dat – ar trebui să-i dea frisoane lui Iohannis.
Actualul președinte nu poate purta un război electoral pe două fronturi, est și vest, dar e clar că asta se va petrece.
Pentru Klaus Iohannis devine crucial, de acum, să se gîndească la varianta neagră: ce anume va face în cazul în care NU reușește să ia un nou mandat.
Și lucrurile nu se prezintă prea bine.
Primăria Sibiu va mai sta ocupată încă jumătate de an după finalul mandatului prezidențial, alegeri parlamentare vor fi abia după un an; ce îi rămîne unui politician încă tînăr și care abia a dat de gustul puterii politice?
Ne amintim cît de relaxat încerca să pară Băsescu înaintea marelui final; ba pleca pe mare, ba se ocupa de creșterea nepoților, ca unul care a bifat cam toate posturile politice. Cînd a fost să fie, însă, și-a aranjat urgent un partid ca să nu ajungă chiar de-a binelea pensionar. Nu i-a ieșit schema, din păcate, în prezent îl mai ține în atenție doar presa, pînă se va fi plictisit și ea. Măcar s-a ales senator, una peste alta.
Răspunsul e simplu: lui Iohannis îi trebuie șefia unui partid important, pentru a-și putea prezerva cariera politică.
Partidul e PNL, asta e clar.
Dar, pentru ca planul președintelui să reușească mai e nevoie de un ingredient: un Oliviu Gherman.
Singurul președinte de mare partid din istoria post-decembristă care s-a dat prompt la o parte doar ca să facă loc altuia. E vorba de Ion Iliescu, după pierderea prezidențialelor din 1996.
Din fericire pentru el, Iohannis și-a găsit propriul Gherman, în persoana lui Ludovic Orban.
Ne aducem aminte cum a stopat președintele toate discuțiile și frămîntările din partid, astă vară, cînd Orban era la un pas de debarcare.
A venit însă Iohannis – cam neconstituțional – și în două ședințe a tranșat lucrurile. Fără congres extraordinar, fără schimbarea lui Orban, fără tensiuni ori excluderi în partid, a decis el. Și a anunțat, totodată, că de acum, se va implica profund în viața PNL. Președintele nu putea risca venirea în locul molîului Orban a vreunui liberal mai cu sînge-n vine, care să nu achieseze la planurile sale.
Orban a scăpat de posibila debarcare. Și tot de atunci, spun apropiații, ar fi căzut într-o depresie profundă, înțelegînd rolul exact care i-a fost rezervat.
PNL, în zodia Iohannis-Orban, nu are ca direcție de acțiune clarificarea doctrinară, reformarea și reorganizarea internă, atragerea de personalități noi, lansarea de proiecte politice îndrăznețe, identificarea unui sistem de alianțe pe dreapta ori vreun succes notabil la europene.
PNL trebuie doar să stea cu Orban la butoane și să abandoneze orice idee de reformă internă. Pe parcursul întregului an care urmează.
Și mai e un aspect important, tot în agenda președintelui: guvernul PSD nu trebuie debarcat, pentru că, la a patra numire, Iohannis ar cam epuiza argumentele în favoarea unui pesedist și ar fi forțat să încropească o altă majoritate. Asta poate nu ar fi imposibil, problema ar fi alta pentru el, însă. Mai precis, în noul guvern nu ar avea cum să nu se regăsească Ludovic Orban, dacă nu premier, măcar vicepremier, ministru al Internelor ori al Dezvoltării, adică portofolii care i-ar întări, brusc, puterea și influența.
Exact ce nu dorește Klaus Iohannis din motivele sus-pomenite.
Președintele nu își permite ca partidul ”lui” să fie la guvernare în momentul alegerilor prezidențiale, pe de-o parte pentru că Orban nu s-ar mai dovedi așa maleabil, pe de alta pentru că el însuși ar deconta orice nerealizare a noului guvern.
Trebuie să fie un partid de opoziție, debusolat de scorul prost de la europene, în așteptarea unui salvator.
Să ne mai mirăm, așadar, că moțiunea de cenzură anunțată de PNL în chiar prima zi a sesiunii a murit în fașă, deși erau două teme uriașe pe tapet: mitingul din 10 august și pesta porcină?
Ori că listele europarlamentare se anunță horror, vorba lui Toader Paleologu, cu foști președinți reșapați precum Blaga și Antonescu, ori, și mai grav, cu primari de mari orașe, precum Hava sau Falcă, ceea ce ar presupune organizarea aiuritoare de alegeri anticipate la Alba Iulia sau Arad?
Din păcate pentru liberali, planul prezidențial, de acum vizibil de la o poștă, poate însemna salvarea politică a acestuia, dar îngroparea PNL. Partid care nu mai mișcă nimic, în afara eternelor contestații la CCR a legilor pesediste, cu un lider care abia dacă mai e zărit cînd și cînd pe la TV, în criză de idei și de inițiative, cu tensiuni interne majore, fie ele și înăbușite temporar, și care încearcă să compenseze lipsa proiectelor liberale privind, bunăoară, mediul de afaceri cu o apropiere ieftină de valorile tradiționale ale Bisericii. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Actualitate
Ambiții aeriene: Brazilia suplimentează comanda de avioane Gripen pentru a-și securiza suveranitatea
Într-o mișcare strategică menită să consolideze controlul asupra propriului spațiu aerian, Ministerul Apărării din Brazilia a anunțat intenția de a achiziționa încă 20 de avioane de vânătoare Gripen E. Această decizie va ridica flota totală la 56 de aparate, reflectând o reevaluare profundă a necesităților de securitate ale celei mai mari națiuni din America Latină.
Extinderea flotei către un prag strategic de 56 de aparate
Decizia de a suplimenta comanda inițială de 36 de aeronave vine în urma unor studii tehnice riguroase efectuate de Statul Major al Forțelor Aeriene Braziliene. Conform oficialilor militari, menținerea suveranității naționale necesită o forță operațională cuprinsă între 50 și 60 de avioane de vânătoare moderne. Deși contractul semnat în 2014 prevedea o opțiune de creștere cu 25%, negocierile actuale dintre Stockholm și Brasilia vizează o extindere mult mai ambițioasă, pentru a atinge ținta de 56 de unități Gripen.
Parteneriatul strategic dintre Saab și Embraer prinde aripi în Brazilia
Un punct central al acestui acord rămâne producția locală. Facilitatea Embraer din São Paulo găzduiește singura linie de asamblare pentru Gripen E din afara Suediei, un simbol al transferului tehnologic de succes. Prima unitate asamblată integral pe sol brazilian a fost prezentată oficial în martie 2026, iar așteptările sunt ca noile aparate comandate să fie construite tot local. Această abordare nu doar că sprijină industria de apărare a Braziliei, dar oferă și Suediei capacitatea de a gestiona comenzile internaționale aflate într-o creștere record.
Consolidarea prezenței globale a sistemului Gripen într-un context de reînarmare
Succesul modelului Gripen pe piața internațională este vizibil printr-o serie de contracte și intenții de achiziție recente, de la Ucraina și Thailanda, până la Columbia și Canada. Interesul global pentru acest sistem este alimentat de capacitățile avansate de război electronic, costurile reduse de întreținere și integrarea inteligenței artificiale. Pentru Suedia, extinderea „clubului utilizatorilor de Gripen” reprezintă un avantaj strategic, facilitând tranziția propriei forțe aeriene către varianta modernizată E, pe măsură ce contextul geopolitic actual forțează statele să investească masiv în capacități de apărare de ultimă generație.
Actualitate
Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România
Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.
Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări
Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.
Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.
Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall
Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.
Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.
Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare
Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.
Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.
Actualitate
Scutul orbital prinde contur: Northrop Grumman și Apex Space accelerează programul de interceptoare spațiale pentru 2027
Într-o mișcare strategică menită să revoluționeze apărarea antirachetă a Statelor Unite, gigantul Northrop Grumman a anunțat un parteneriat cu firma comercială Apex Space. Obiectivul central al acestei alianțe este demonstrarea capacităților interceptoarelor bazate în spațiu (SBI) în cadrul inițiativei de apărare „Golden Dome”, un pilon al strategiei de securitate a administrației Trump, cu termen de implementare în anul 2027.
Un parteneriat pentru viteză și scară industrială
Colaborarea dintre cele două entități vizează transformarea rapidă a conceptelor teoretice în realități operaționale. Northrop Grumman a finalizat deja teste critice la sol în cursul acestui an, poziționându-se, alături de Apex, pentru a accelera producția de serie a acestor sisteme de apărare. Miza este clară: protejarea teritoriului național prin soluții tehnologice accesibile și ușor de multiplicat la scară industrială.
Proiectul este susținut printr-o modalitate inedită de finanțare. Northrop Grumman își autofinanțează demonstrația planificată, participând astfel la competiția de tip „premiu” lansată de Space Force. Acest program mai larg a atras deja investiții masive, serviciul militar acordând anterior contracte în valoare totală de 3,2 miliarde de dolari către diverse firme din domeniu.
Investiții masive și baze tehnologice solide
Efortul Northrop Grumman nu pleacă de la zero. Demonstrația programată pentru 2027 se bazează pe o investiție proprie de un miliard de dolari în tehnologii de apărare antirachetă. Succesul testelor la sol din acest an confirmă faptul că gigantul aerospațial este în grafic pentru a livra capacități orbitale funcționale în mai puțin de trei ani.
Rolul vital al startup-urilor în noua cursă spațială
Apex Space, un startup din Los Angeles fondat în 2022, aduce în ecuație agilitatea și specializarea în construcția de platforme satelitare (buses) modularizate. Acestea sunt concepute special pentru a susține constelații vaste pe orbita joasă a Pământului (LEO), fiind infrastructura ideală pentru proiectul „Golden Dome”.
Conducerea Apex subliniază că parteneriatul va permite o apărare antirachetă la scară de constelație, răspunzând unei nevoi urgente de securitate. Deși Apex anunțase anterior un proiect propriu, denumit „Project Shadow”, care viza testarea unui interceptor până la finele anului 2026, rămâne de văzut cum va fi integrată acea inițiativă în noua arhitectură comună cu Northrop Grumman.
-
Exclusivacum 23 de oreDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 4 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 4 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum o ziMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 2 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Ancheteacum 4 zileSiguranță printre zâmbete: Cum au transformat polițiștii din Mehedinți Ziua Copilului într-o lecție de prietenie și responsabilitate



