Actualitate
Acalmia reasezarilor

Comentariu de Contele de Saint Germain (preluare blog):
Nu mai am despre ce să scriu! Parcă nimic incitant nu se mai întâmplă în patrie. Toate gesturile politice din ultima vreme mi se par derizorii.
Am tresărit, ușor jenat, la parada modei pentru adolescente prezentată de doamna Iohannis pe treptele și sub curenții ascendenți ai anticei Rome, dar m-am moleșit înainte de a reuși să pun în cuvinte gânduri nu tocmai respectuoase despre bovarisme și refulări.
Aș fi vrut să fac o paralelă între picioarele sexagenarei (pe atunci) Josephine Baker, expuse cu ostentație la Cerbul de Aur din 1970 (artista avea la acea dată 64 de ani) și picioarele minijupate ale primei noastre doamne atentând în nuanțe pastel la evlavia popilor romani din jur, însă scenele puse în comparație îmi inspirau același sentiment defensiv, de autoprotecție, ca în fața unei vitrine cu produse la limita expirării, oferite clienților cu preț redus.
M-am gândit și la Marylin Monroe, în celebra scenă cu fusta umflată de aerul cald țâșnind dintr-o gură de aerisire stradală (căci, nu?, și doamnei Iohannis i s-au învolburat aici, la Roma sau la Pompei, pliurile rochiței până la portjartier – dac-ar fi purtat ciorapi, sau măcar jartiere) dar, din nou, un sentiment de gest aproape profanator m-a oprit să insist și să dezvolt.
Ieri m-a întristat, mult peste limita tristeților convenționale, moartea lui Ilie Balaci. Nu are rost să descriu aici cât și pentru ce, dar, seara, la meciul Craiovei cu Steaua, am ținut aproape pătimaș cu Craiova. Și, la sfârșit, m-am bucurat zgomotos de victoria oltenilor. Doar că…
Doar că, după aia, l-am auzit pe Gigi Becali comentând și m-a cuprins un soi de revoltă resemnată față de prostia cu moț a acestui personaj defect.
El se consideră șmecherul de succes. La fiecare înfrângere a echipei sale (cea mai valoroasă ca lot, dar cea mai prost condusă ca management și, inclusiv, ca antrenorat), se laudă cu filozofia lui de stăpân de sclavi. Iar când i se reproșează asta invocă faptul că doar așa a reușit să fie singurul patron de fotbal din România care nu și-a dus echipa la faliment. Că toți ceilalți (vezi Porumboiu, vezi Borcea) au pierdut milioane bune de euro cu echipele lor și doar el, șmecherul, moșierul, vechilul, dăruitul de Dumnezeu, a izbândit! De ce? Tocmai pentru că e vigilent, că se bagă peste antrenori, că își umilește jucătorii, că, în fine, face ce vrea cu banii lui.
Nu delirul de parvenit zglobiu al lui Gigi Becali mă enervează în primul rând ci complicitatea libidinoasă a celor care îl invită în emisiuni și care, pentru a face rating de pe urma lui, nu au curajul să-i spună în față niște adevăruri care i-ar demola toate teoriile lui puerile. De exemplu, să-i spună că el nu a plecat deloc de la aceeași linie de start cu ceilalți, la care se raportează, ci că a furat cu mult startul prin „inginerii” financiare mai mult decât dubioase, care i-au adus, anterior intrării în fotbal, sute de milioane de euro. Acești mulți bani, obținuți în principal prin schimburi „șmecherești” de terenuri cu statul, îi permit acum, folosindu-se și de brandul „Steaua”, să cumpere ieftin cei mai buni jucători din România și, apoi, să-i vândă afară, în profit. El câștigă din fotbal nu prin performanțele echipei (care sunt penibile raportate la valoarea lotului) ci prin acest banal comerț cu jucători, prin această samsareală pe care a învățat-o de mic copil, dar nu cu fotbaliști ci (conform legendei urbane) cu blugi și țigări de contrabandă.
Stimate domnule Becali – ar trebui să-i spună realizatorii de emisiuni sportive de la DIGI și invitații acestora – e vorba de două afaceri complet diferite: una, samsareala de jucători, la care, să zicem, te pricepi cât de cât, și alta performanțele sportive ale echipei tale, pe care, cum toată lumea vede, le-ai făcut varză! În loc să ai inteligența minimă să scoți profit din ambele, tu te mulțumești să câștigi din troc de jucători iar, pe partea cealaltă, să pierzi la performanțe doar pentru că îți place să fii jupân.
Doar pentru că ești atât de orgolios încât nu accepți că alții s-ar putea pricepe mai bine decât tine la fotbal.
Asta este…
Acalmia politică din ultimele săptămâni ne împinge spre frivolități. Picioarele doamnei Iohannis, delirul domnului Becali și altele din aceiaș categorie de tabloid.
Oare să fie acalmia dinaintea furtunii?
Să urmeze fulgere și tunete dinspre remanierea guvernamentală, dinspre arestul celebrelor doamne din Costa Rica, dinspre aplicarea noilor legi ale justiției, dinspre neobositele manevre ale oculților de a dărâma guvernul Dăncilă?
Posibil!
Probabil!
Actualitate
John Phelan anulează contracte pentru eficiență bugetară în Departamentul Marinei
Actualitate
Ultima călătorie a Papei Francisc: Ceremonia funerară la Roma
Actualitate
Prezența lui Elon Musk la interviul secretarului Forțelor Aeriene a lui Trump stârnește controverse
-
Exclusivacum 4 zile
Justiția sub atac: Inculpatul pseudo-jurnalist spagar si santajist Stavri Cătălin, în centrul unei controverse legate de abuzurile procurorilor
-
Exclusivacum 3 zile
Faraonul Volosevici: O comedie administrativă în Parcul Industrial Ploiesti
-
Exclusivacum 3 zile
ROF-ul ANP: O capodoperă birocratică fără substanță
-
Exclusivacum 2 zile
Schimbarea programului de lucru în Poliția Română va crește costurile și va complica serviciul polițienesc
-
Exclusivacum 2 zile
Modul controversat de a „plimba” deșeurile: Genesis Biotech Filipestii de Padure sub lupa
-
Featuredacum 4 zile
Tensiuni în jurul Președintelui Curții Constituționale: Marian Enache și dosarul securității
-
Exclusivacum 3 zile
Critici dure la adresa IGPR: interpretarea distorsionată a Ordinului S/108/2011
-
Administratieacum o zi
Performanțe remarcabile: Întoarcerea echipei Eastern Foxes de la Campionatul Mondial