Actualitate
Acalmia reasezarilor

Comentariu de Contele de Saint Germain (preluare blog):
Nu mai am despre ce să scriu! Parcă nimic incitant nu se mai întâmplă în patrie. Toate gesturile politice din ultima vreme mi se par derizorii.
Am tresărit, ușor jenat, la parada modei pentru adolescente prezentată de doamna Iohannis pe treptele și sub curenții ascendenți ai anticei Rome, dar m-am moleșit înainte de a reuși să pun în cuvinte gânduri nu tocmai respectuoase despre bovarisme și refulări.
Aș fi vrut să fac o paralelă între picioarele sexagenarei (pe atunci) Josephine Baker, expuse cu ostentație la Cerbul de Aur din 1970 (artista avea la acea dată 64 de ani) și picioarele minijupate ale primei noastre doamne atentând în nuanțe pastel la evlavia popilor romani din jur, însă scenele puse în comparație îmi inspirau același sentiment defensiv, de autoprotecție, ca în fața unei vitrine cu produse la limita expirării, oferite clienților cu preț redus.
M-am gândit și la Marylin Monroe, în celebra scenă cu fusta umflată de aerul cald țâșnind dintr-o gură de aerisire stradală (căci, nu?, și doamnei Iohannis i s-au învolburat aici, la Roma sau la Pompei, pliurile rochiței până la portjartier – dac-ar fi purtat ciorapi, sau măcar jartiere) dar, din nou, un sentiment de gest aproape profanator m-a oprit să insist și să dezvolt.
Ieri m-a întristat, mult peste limita tristeților convenționale, moartea lui Ilie Balaci. Nu are rost să descriu aici cât și pentru ce, dar, seara, la meciul Craiovei cu Steaua, am ținut aproape pătimaș cu Craiova. Și, la sfârșit, m-am bucurat zgomotos de victoria oltenilor. Doar că…
Doar că, după aia, l-am auzit pe Gigi Becali comentând și m-a cuprins un soi de revoltă resemnată față de prostia cu moț a acestui personaj defect.
El se consideră șmecherul de succes. La fiecare înfrângere a echipei sale (cea mai valoroasă ca lot, dar cea mai prost condusă ca management și, inclusiv, ca antrenorat), se laudă cu filozofia lui de stăpân de sclavi. Iar când i se reproșează asta invocă faptul că doar așa a reușit să fie singurul patron de fotbal din România care nu și-a dus echipa la faliment. Că toți ceilalți (vezi Porumboiu, vezi Borcea) au pierdut milioane bune de euro cu echipele lor și doar el, șmecherul, moșierul, vechilul, dăruitul de Dumnezeu, a izbândit! De ce? Tocmai pentru că e vigilent, că se bagă peste antrenori, că își umilește jucătorii, că, în fine, face ce vrea cu banii lui.
Nu delirul de parvenit zglobiu al lui Gigi Becali mă enervează în primul rând ci complicitatea libidinoasă a celor care îl invită în emisiuni și care, pentru a face rating de pe urma lui, nu au curajul să-i spună în față niște adevăruri care i-ar demola toate teoriile lui puerile. De exemplu, să-i spună că el nu a plecat deloc de la aceeași linie de start cu ceilalți, la care se raportează, ci că a furat cu mult startul prin „inginerii” financiare mai mult decât dubioase, care i-au adus, anterior intrării în fotbal, sute de milioane de euro. Acești mulți bani, obținuți în principal prin schimburi „șmecherești” de terenuri cu statul, îi permit acum, folosindu-se și de brandul „Steaua”, să cumpere ieftin cei mai buni jucători din România și, apoi, să-i vândă afară, în profit. El câștigă din fotbal nu prin performanțele echipei (care sunt penibile raportate la valoarea lotului) ci prin acest banal comerț cu jucători, prin această samsareală pe care a învățat-o de mic copil, dar nu cu fotbaliști ci (conform legendei urbane) cu blugi și țigări de contrabandă.
Stimate domnule Becali – ar trebui să-i spună realizatorii de emisiuni sportive de la DIGI și invitații acestora – e vorba de două afaceri complet diferite: una, samsareala de jucători, la care, să zicem, te pricepi cât de cât, și alta performanțele sportive ale echipei tale, pe care, cum toată lumea vede, le-ai făcut varză! În loc să ai inteligența minimă să scoți profit din ambele, tu te mulțumești să câștigi din troc de jucători iar, pe partea cealaltă, să pierzi la performanțe doar pentru că îți place să fii jupân.
Doar pentru că ești atât de orgolios încât nu accepți că alții s-ar putea pricepe mai bine decât tine la fotbal.
Asta este…
Acalmia politică din ultimele săptămâni ne împinge spre frivolități. Picioarele doamnei Iohannis, delirul domnului Becali și altele din aceiaș categorie de tabloid.
Oare să fie acalmia dinaintea furtunii?
Să urmeze fulgere și tunete dinspre remanierea guvernamentală, dinspre arestul celebrelor doamne din Costa Rica, dinspre aplicarea noilor legi ale justiției, dinspre neobositele manevre ale oculților de a dărâma guvernul Dăncilă?
Posibil!
Probabil!
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 22 de ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”