Actualitate
Mitingul diasporei – piatra de gitul generalilor SRI
COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO)
O situație extrem de ciudată în România ultimelor zile: doi generali de top din cel mai mare serviciu de informații, amîndoi în puterea vîrstei, sunt trecuți peste noapte în rezervă fără a exista cea mai măruntă motivație oficială. De fapt, informația nici măcar nu apare pe siteul SRI, ci doar pe cel al președinției, la rubrica decrete semnate de Klaus Iohannis. Un asemenea eveniment, însă, are amploarea unui seism autentic, iar lipsa explicațiilor nu face decît să agraveze lucrurile. Ori, poate, există motive temeinice pentru respectiva lipsă?
Generalii Dumitru Dumbravă și Dan Căpșună au fost trași pe linie moartă din SRI fără vreo motivație, deși e vorba de două dintre cele mai grele nume din serviciu.
Dumbravă e de acum legendarul personaj care a recunoscut implicarea SRI în justiție, fost șef al oficiului juridic al serviciului, cel mai important departament, am spune; cît despre Căpșună, șeful Direcției Generale Securitate Economică din SRI, adică omul responsabil de firme și bani, e suficient să amintim că, anul trecut, întreaga presă îl dădea ca succesor sigur al lui Florian Coldea, ceea ce spune cam totul.
Un an mai tîrziu, supergreul Căpșună a tras pe dreapta, la fel și Dumbravă, despre care fostul colonel SRI Daniel Dragomir spune că era o piesă de 10 ori mai grea în sistem decît Coldea.
Pentru ca povestea să se complice și mai rău, Klaus Iohannis îl avansează pe Căpșună cu o treaptă, la trecerea în rezervă, dar nu și pe Dumbravă.
La fel cum nu îl avansase, anul trecut, pe Coldea. Semn că plecarea nu a fost una lină, ci cu asperități.
Ce să fi făcut cei doi, generali importanți, aflați departe de vîrsta pensionării și în ale căror cariere s-a investit enorm, de au fost înlăturați în acest mod?
Majoritatea speculațiilor țin de apariția celebrelor protocoale ale lui Vîlcov.
E posibil.
Dar, dacă totuși nu apariția protocoalelor a fost cauza dublei execuții, ea funcționînd doar ca poveste de acoperire?
O ipoteză demnă de a fi luată în seama, în opinia noastră, e că adevăratul motiv al debarcării e mitingul din 10 august.
În 25 ianuarie 2017, directorul SRI, Eduard Hellvig promitea, în fața Comisiei SRI:
“Vreau să subliniez clar hotărârea mea de a ţine SRI în limitele cadrului legal şi al misiunilor sale stipulate de lege. În mandatul meu, SRI nu va organiza proteste sau alte mişcări de stradă, aşa cum fals s-a afirmat în anumite locuri. Cred că fiecare instituţie trebuie să-şi desfăşoare activitatea în cadrul stabilit de lege şi de Constituţia României, însă îmi doresc o colaborare transparentă cu toate instituţiile statului. Doar pentru că suntem un serviciu de informaţii nu înseamnă că trebuie să fim o instituţie izolată”.
Interesantă formulare.
În loc să dezmintă categoric că serviciul ar fi fost vreodată implicat în protestele de stradă, Hellvig se limita la a promite că asta nu se va întîmpla în mandatul său.
Dar, la urma-urmei, a promite e lucru nobil și cam atît.
SRI a fost și va rămîne mult timp de aici încolo principala forță din spatele manifesațiilor publice care se țin lanț în ultimii ani.
Manifestații care ne sunt băgate pe gît ca fiind spontane, sincere, entuziaste și total dezinteresate, cu excepția idealurilor poporului: fără penali, trăiască Kovesi și anticorupția, jos PSD etc.
Manifestații cu organizatori misterioși, cvasi-necunoscuți, cu resurse financiare masive și la fel de necunoscute, cîntate din toți bojocii de presa acoperiților și popularizate masiv pe rețelele sociale de troli plătiți.
Pe 10 august, avem motive temeinice să credem că s-a pus la cale un miting menit să provoace serioase tulburări sociale, să ducă la ocuparea în forță a clădirii guvernului, mizîndu-se pe tradiționala slabă reacție a jandarmilor, iar mai apoi, la dărîmarea guvernului Dăncilă și instalarea unui cabinet ”al lui”, aidoma celui de după tragedia Colectiv.
Un miting minuțios planificat în laboratoarele SRI și care trebuia să meargă șnur.
Nu a mers.
Ceva s-a întîmplat și a apărut o contrareacție neașteptat de dură din partea jandarmilor, parcă special instruiți să creeze propriile diversiuni de imagine, în special povestea cu jandarmerița ”linșată”.
Pentru prima dată, SRI s-a trezit contrat puternic exact pe terenul său, cel al diversiunilor și al aranjamentelor de imagine.
În locul ”mortului din piață”, protestatarii s-au trezit cu ”jandarmerița paralizată”, ratînd momentul-cheie din punct de vedere emoțional. (Să notăm aici o informație absolută tulburătoare livrată ieri de ziaristul Victor Ciutacu: bărbatul care a murit la 10 zile după miting din cauza, zice-se, a gazelor lacrimogene, era bolnav de leucemie în ultimul stadiu și fusese adus la miting de colegii din PNL)
Cum putea PSD să contreze operațiunea ”10 august” a SRI?
Numai cu ajutorul unor informații precise scurse din interiorul serviciului, legat de ceea ce avea să urmeze.
Cine putea să furnizeze PSD și MAI asemenea informații de top?
Greu de crezut că altcineva decît Florian Coldea, consilierul din umbră al lui Liviu Dragnea.
Un supergreu care a lăsat în urmă o serie de oameni pe care i-a crescut și promovat în structurile de conducere ale serviciului și care i-au supraviețuit.
Unii dintre ei au fost eliminați în ultimul an, dar sunt și figuri grele care au rezistat.
Dumitru Dumbravă și Dan Căpșună sunt doi dintre ei.
Dumbravă a fost mîna dreaptă a lui Coldea, omul care a asigurat controlul acestuia asupra judecătorilor și procurorilor și care a supervizat juridic toate manevrele.
Despre Căpșună, cum spuneam, s-a vehiculat că va fi succesorul lui Coldea, anul trecut, principalul argument livrat de presă fiind tocmai acela că nu ar fi un om al prim-adjunctului.
O informație falsă.
Ne amintim că, încă din 2015, senatorul Valer Marian, un whistleblower cu greutate în domeniul serviicilor, deconspira în parlament, într-o declarație politică, rețeaua lui Coldea, la loc de cinste fiind și generalul Căpșună, alături de generăleasa Anaconda și alte nume de calibru.
Mai mult, se pare că Dan Căpșună fusese chiar coleg de cameră cu Florian Coldea, în școala SRI.
Eșecul mitingului din 10 august a produs, în mod cert, crize de nervi în sferele înalte: cine e vinovat și de ce?
Cum a fost posibil?
Iar măsura care s-a impus a fost eliminarea unor personaje suspecte de sifonare.
Să dovedești asta, însă, e ceva mai greu, iar lipsa unei povești de acoperire putea provoca tensiuni în interiorul serviciului.
Moment în care s-a născut scenariul protocoalelor secrete din 2016.
Documentele sunt livrate mai multor redacții, conform informațiilor care se vehiculează, dar acestea ezită să le publice.
Se apelează la soluția de avarie: ele sunt transmise pesedistului Darius Vîlcov care le face publice pe Facebook și izbucnește scandalul.
Imediat, directorul SRI iese la rampă public și indică, discret, vinovatul:
”Aşa cum am explicat şi la Comisia de Control pe 28 februarie 2017, am întrebat instituţia dacă aceste protocoale erau necesare. Nu puteam să punem în practică legea fără protocoale? Mi s-a răspuns că se putea, conform legii, dar acesta a fost instrumentul tradiţional şi cadrul la ceea ce scrie în lege.”
Modul impersonal în care se exprimă Hellvig nu lasă, totuși, loc de dubii: ”instituția” care a forțat încheierea protocoalelor incriminate e oficiul juridic al SRI, condus, pe atunci, de Dumbravă.
Povestea de acoperire e lansată oficial la apă; cîteva zile mai tîrziu are loc trecerea lui Dumbravă în rezervă, la pachet cu Dan Căpșună. (Și, în secundar, avem și debarcarea șefului de cabinet al lui Hellvig, l-am numit pe George Tuță, conform aceluiași Victor Ciutacu, ceea ce nu face decît să întărească ideea că e vorba de scurtcircuitarea unei rețele care sifona informații către Coldea)
Că Dumbravă a fost capul răutăților o dovedește refuzul avansării sale în grad, în timp ce Căpșună, care s-a dovedit probabil mai maleabil și a acceptat să plece de bună voie a beneficiat de o stea de general în plus.
O dată dizlocată rețeaua Coldea din interiorul SRI, nu rămîne decît să așteptăm următoarea operațiune anti-PSD orchestrată de servicii și următorul asalt pentru instalarea ”guvernului lui”.
Una care nu va întîrzia prea mult, în opinia noastră.
Pînă atunci, însă, foarte important de punctat reacția lui Tăriceanu la scandalul protocoalelor:
”Eu, spre exemplu, nu am aflat încă – poate e interesul vostru jurnalistic şi o să aflu şi eu cu ocazia asta – de unde a apărut protocolul. Cine l-a scos la lumină? Protocolul secret între SRI şi Parchet. Adică ştim că l-a pus Vîlcov pe pagina de Facebook, dar de unde i-a venit lui Vâlcov? Cine i l-a adus?” a declarat el ziariștilor.
Atitudinea președintelui Senatului nu e greu de descifrat: Tăriceanu știe foarte bine și relația lui Coldea cu Dragnea și modul în care SRI i-a livrat lui Vîlcov respectivele protocoale.
Relații toxice, care îl pun, personal, într-o situație complicată: pe de-o parte, liderul ALDE nu mai prididește să denunțe public statul-paralel, pe de alta, e obligat să conviețuiască alături de un partener, Dragnea, care e gata să-și dea oricînd mîna exact cu stîlpii statului-paralel pentru a-și asigura supraviețuirea politică. (Bogdan Tiberiu IACOB)
Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”
Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.
Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.
Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față
Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.
Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.
Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație
Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.
În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.
Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană
Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.
În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.
Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice
Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.
Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.
PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin
Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.
PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.
Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.
Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale
Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.
Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.
Actualitate
Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic
O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.
Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.
General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.
Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice
Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.
Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.
Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.
De la atacuri evidente la comportamente suspecte
În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.
Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.
Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.
Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă
McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.
„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.
Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.
Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital
În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.
În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.
Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.
Teste imposibile în lumea reală
Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.
Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.
În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.
Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată
Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.
În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.
Actualitate
Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri
În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.
Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.
În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.
Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem
Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.
O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.
Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă
Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.
De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.
Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.
Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.
Datele trebuie să circule fără întreruperi
Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.
Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.
Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.
Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite
Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.
Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.
Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.
Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.
O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție
Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.
Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.
Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.
Integrarea sistemelor devine esențială
În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.
Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.
Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
23 de ani de sistem vs. 22 de ani de Famiglie: Burcu explodează public Când șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre” Când șeful de poliție...
Vesta antiînjunghiere și logica înjunghiată
Se ia o instituție obosită, câțiva șefi care confundă managementul cu dresajul și se adaugă o vestă antiînjunghiere. Se amestecă...
CÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?
Faraoani, republica alcoolului: doi polițiști vs. „elita” de la cârciumă Faraoani, județul Bacău. Nu, nu e scenă dintr-un film prost,...
Sindicatele, bau-baul securistului rebranduit: cazul Iulian Fota
„Structura internă de securist”: când lumea veche nu vrea să moară Uitându-te la discursurile lui Iulian Fota, ai senzația că...
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
TCE Ploiești în ajun de AGA: Organigrama „chilotel” și sindicatul de buzunar Mâine, 31 august, la TCE Ploiești nu e...
Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruță, tăcerea PSD–AUR și merdenelele politice ale rezerviștilor
În atenția pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldă. Sindicatul „Diamantul” pune lupa pe bani Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuț, rupe...
Când nu poți repara sistemul, vinzi fuste: eleganță bleumarin peste burnout și umilință
În timp ce salariile se duc în rate, dotările lipsesc, turele se fac pe stomacul gol și oamenii ard psihic...
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
Polițist cu epoleti, nu cu mopul în brațe Știați că la IPJ Brăila, ca să se facă, în sfârșit, curățenie...
Urmărire în Chiajna după ce un motociclist a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor
Bărbatul conducea o motocicletă fără număr de înmatriculare O intervenție de rutină a polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Chitila –...
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
Serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” merge mai departe. După ce v-am prezentat „Academia de Cămătărie” (CAR), „Iuda”...
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
Organigrama rușinii – proba finală a complicității: CA-ul a ales tabăra „zdrențelor” – (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Nu mai...
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
Consiliul Local Ploiești: fabrică de haos, nu de ordine publică În iulie, în Consiliul Local Ploiești, s-a jucat un vodevil...
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot În timp ce...
IGPR, angajatorul-fantomă: salariile polițiștilor, plătite după ureche, fără acte și fără rușine
De lene administrativă: IGPR pasează salariile la alții În loc să-și asume rolul de angajator și să-și plătească propriii oameni,...
-
Exclusivacum 4 zile
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 4 zile
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 15 ore
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 4 zile
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 7 ore
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum o zi
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 2 zile
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zile
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri