Actualitate
Noroc, inca o data, cu femeia romana/ Alina Mungiu Pippidi, Simona Halep și Sorina Matei

Comentariu de Contele de Saint Germain (preluare blog):
Când Dumnezeu a plămădit poporul român, nu știu din ce calcul divin a ales să stratifice compoziția plămezii: virtuțile înalte sus, sămânța de păcat și discordie jos, iar la mijloc mămăliga lașității, a trădării și a stuchirii prin strungăreață. Apoi a zis: pe femeia română o fac din tăriile de la extremități, să fie superlativă în bine sau în rău, iar pe bărbatul român îl fac din terciul din mijloc, să fie mediocru, moale și grobian.
Așa se explică faptul că în bezmeticeala pe care ne-a hărăzit-o istoria de ceva decenii încoace ne-am pricopsit, ca popor condus aproape exclusiv de bărbați, cu un renume deloc măgulitor legat de caracter, de patriotism, de respect de sine, de spirit de sacrificiu și, mai ales, de onoare.
În aceste zile se umblă cu intrigăraia, cu înjurătura groasă și cu parfumuri grețoase de cauze nobile scoase șmecherește pe tejghea, la alibi. Totul, pentru a acoperi mirosul fetid de golăneală nespălată, pentru a îndoi la spate mâna care a votat și a face alba neagra cu puterea legitimă.
Niște nemulțumiți de rateurile personale tocmai bune de pus în cârca altora, foarte nervoși pe definiția minorității în democrație, s-au gândit ei, cu mințile lor luminate și ingenioase, să răstoarne puterea, dicționarele și etimologia și să-și facă dreptate cu toroipanul bătând jandarmi și invadând instituții. Sub glazura unui pacifism ostentativ au încurajat limbajul de șatră și elanurile criminale, făcându-se că nu le place dar, în sinea lor, repetând mantric „muie PSD”și jubilând abundent în prosop, ca la o masturbare cu mâna Afroditei.
Până și președintele Iohannis s-a prins în bălăceala asta de hormoni care tulbură mințile debile și, cu bleul ochilor încețoșat de perspectiva rateului, a ieșit la televizor să-i strige Afroditei, al cărei ritm manual scăzuse spre lehamite: continuă, Meine Gottin, nu te opri, nu mă lăsa la mijlocul drumului! Vreau și eu ce se oferă PSD! Vreau să termin și nu pot fără m..e! Vreau să mă împlinesc, să mă realeg! Ajută-mă!
E interesant cum reacționează oameni așa zis importanți în momente de cumpănă. Se autocaracterizează mai bine decât i-ar putea descrie o sută de portretiști cu înclinații spre caricatură.
Cine conduce astăzi țara? Iohannis, Dragnea, Helvig. A luat vreunul din ei, în aceste zile tulburi, o poziție de lider cu adevărat responsabil? De român angajat până la martiriu în folosul dreptății și al țării (cât o mai fi ea de țară)? De unde! Fiecare a încercat să-și apere micul imperiu de influență cu politicianisme, cu minciuni, cu blamarea rivalilor, cu arătarea mușchilor prin maieu, considerând milioanele de români ce-l privesc așteptând și ceva pozitiv de la el ca pe niște nătângi gata să înghită orice. Chiar și un oral de cocălărime dacă e nevoie.
Noroc, încă o dată, cu femeia română. Cu Vitoria noastră Lipan, cea plămădită din aluat tare al fermității și al căutatului adevărului până la capăt. Ea spală onoarea bărbatului nostru român cel șovăitor, cel cu pumnalul înfipt pe la spatele tovarășului, cel ce se înfumurează ca un cocoș și se pune ciuci ca o găină.
Trei femei au sărit în ultimele zile să apere adevărul adevărat despre marele miting al diasporei și sloganul său înălțător „Muie PSD”.
Alina Mungiu Pippidi, Simona Halep și Sorina Matei.
Doamna Pippidi a fost prima care a demascat, chiar înainte de miting, manipularea zațului diasporean de către oportuniști locali fără scrupule:
„Bine aţi venit în lumpendiasporaromânească, aceea care conduce în topul precarităţii economice şi sociale în mai multe ţări europene, ca să nu mai vorbim de topul educaţiei, şi care face coadă pe 1 august la intrarea în ţară cu remorci de junk cars ataşate – că asta e marea afacere a românului, vînzarea unei rable. … Cine crede că libertatea de opinie este de nivelul „Muie PSD” nu ne reprezintă pe cei care au luptat să civilizăm PSD şi să construim alternativa la el, nici pe cei care suntem în diaspora egalii occidentalilor, sau mai buni când putem, nu adunăm resturile de la masa lor ca să ne grozăvim în ţară cu maşini la mîna a doua cu numere teribiliste”.
A urmat mitingul muiștilor (pardon de generalizare, dar cine nu se dezice care va să zică că consimte) cu ideea de sânge și flăcări pe străzi, de revoluție la palat, de ”iau pistolul jandarmului și-l împușc în cap dacă mi se opune” pe Facebook. Muie și violențe fără număr. La întern și la extern.
Până și pe arena din Canada unde Simona Halep juca o finală ce ar fi trebuit să aducă respect României, creierii putrefacți ai unora au ținut să oripileze lumea civilizată.
Și a intervenit a doua româncă adevărată, curajoasă, chiar câștigătoarea acelei finale, pentru a-i mustra pe huliganii haștagieni.
Simona Halep: „Vă rog, data viitoare când veniți pe un teren de tenis, să respectați această încăpere. E mult prea deosebită pentru astfel de lucruri“.
A treia luare de poziție tranșantă, vehementă, în contracurentul unei propagande a sistemului ocult absolut ordinară și mistificatoare de adevăr a aparținut celei mai curajoase și combative ziariste a momentului, Sorina Matei:
„O mică parte din bolnavii psihic ai lui Iohannis pe pagina Simonei Halep, doar pentru că un sportiv de performanță care se respectă nu este de acord să fie folosit de scelerații înjurăturii politice.
Ăștia sunteți voi, iresponsabilii dreptei care ați promovat, susținut și inflamat asta. Aici sunt Iohannis, USR, PNL, Hellvig, Tismăneanu, Liiceanu, voi sunteți în fiecare cuvânt de aici. Cine promovează și seamănă ură, agresiune, violență de toate tipurile și sub toate formele în societate, pentru că se identifică cu asta ( “Înjurătura care ne unește”- editorial Liiceanu, urmat de Tismăneanu) are parte de ea. Aici și ăștia sunteți voi. Aceasta este oglinda voastră. Priviți-vă!”
Splendid spus! Felicitări Sorina Matei!
Și ca o încoronare, dar și ca o concluzie, Alina Mungiu Pippidi a publicat ieri în România Curată un editorial memorabil. Iată doar un pasaj:
„Sigur, miile de oameni nevinovați care s-au dus cu copiii vineri seara nu au nici o vină pentru cele de mai sus, puse la cale de profitorii evidenți, cei care cîștigă electoral, cu servciile secrete pe care le controlează, și care au mii de agenți acoperiți în presă și diaspora, avînd buget mai mare decît în Germania, tăiat la rectificare cu peste o sută de milioane. Sau au vreo vină? Oare discernămîntul, mai ales din partea unora care fac revoluție în numele educației și meritocrației, nu e obligatoriu? De ce să te duci la o demonstrație de trîntit guvernul cînd fiind om educat știi că nu ai cum să îl trîntești? For fun? Și mai iei și copiii, că mult or să învețe din politică la un loc unde programul a evoluat de la Muie PSD la Moarte PSD? Eventual le pui rănile pe Facebook dacă îi calcă vreo mașină și ești lansat! De ce să îți spui că nu contează lîngă cine demonstrezi, de ce să îți spui că te reprezintă șoferul cu M…PSD și să nu bagi de seamă că față de acum 13 ani (2004) sau 22 de ani (1996) cînd am reușit să înfrîngem PSD, nu mai avem lideri de societate civilă (cine conduce demonstrațiile astea? Unde e programul lor?), nu mai avem idei (unde sunt echivalentele de azi ale Contractului cu România din 1996, ale Cărții Albe din 2012, etc?), nu mai avem politicieni și am ajuns aliați cu SRI. Pe vremuri ne infiltrau mai ferit. Involuție pe toate planurile”.
Închei cu vorba unei alte românce puternice (Elena Udrea, dăruită nouă de la cealaltă extremitate a plămadei), vorbă rostită în alte împrejurări și în alt timp, dar cu trimitere, evident, la poate cel mai ticălos dintre ticăloșii români aflați încă în viață: „marii noștri bărbați politici s-au ascuns pe sub mese”.
Da! Marii noștri bărbați politici stau și acum ascunși pe sub mese, dar, ce să vezi, le-au cam rămas mesele mici și li se vede, culmea, chiar micimea. Ar fi comic dacă n-ar fi dezolant.
Actualitate
Creșterea pieței de împrumuturi online în România

Într-o perioadă în care viteza dictează ritmul vieții, românii caută tot mai des soluții financiare rapide, sigure și ușor de accesat. Digitalizarea a schimbat profund felul în care oamenii interacționează cu instituțiile financiare, iar împrumuturile online au devenit o alternativă viabilă la metodele tradiționale oferite de bănci. Statisticile recente arată că în 2024 peste 45% dintre cererile de creditare din România au fost procesate online, o creștere semnificativă față de anii precedenți. Această tendință este alimentată de dezvoltarea sectorului IFN (Instituții Financiare Non-Bancare) și de apariția platformelor digitale care facilitează compararea ofertelor și trimiterea aplicațiilor fără birocrație.
Instituțiile Financiare Non-Bancare oferă flexibilitate și transparență. Acestea nu cer garanții mari și pun accent pe viteză: aprobarea se face uneori în mai puțin de 30 de minute. Pentru românii care au nevoie de o sumă mică pentru cheltuieli urgente, un împrumut online poate fi o soluție ideală.
Un exemplu concret este platforma BaniGo, care permite utilizatorilor să compare împrumuturi rapide online prin BaniGo și să aleagă oferta cea mai avantajoasă dintre mai multe IFN-uri licențiate. Platforma reunește date despre dobânzi, comisioane și termene de rambursare, oferind o imagine completă și obiectivă asupra pieței.
Spre deosebire de site-urile individuale ale IFN-urilor, BaniGo funcționează ca un marketplace financiar, unde transparența este esențială. Utilizatorii pot filtra ofertele după valoarea împrumutului, durata creditului și tipul de produs financiar, economisind timp și evitând ofertele care nu corespund nevoilor lor.Creșterea popularității împrumuturilor rapide online are și o dimensiune socială: oamenii care nu se calificau pentru un credit bancar pot acum accesa fonduri prin IFN-uri. Tinerii freelanceri, micii antreprenori sau persoanele cu venituri variabile sunt segmentele care profită cel mai mult de această schimbare. Potrivit unor analize efectuate de Banca Națională a României, piața IFN-urilor a crescut cu peste 18% în ultimii trei ani. Acest lucru reflectă nu doar cererea tot mai mare, ci și încrederea consumatorilor în platformele digitale, consolidate prin politici clare de confidențialitate și transparență.
Desigur, accesul facil la credite aduce și provocări. Experții financiari avertizează că lipsa educației financiare poate duce la decizii impulsive și la supraîndatorare. De aceea, este important ca fiecare solicitant să citească cu atenție termenii contractuali și să înțeleagă costul total al creditului, inclusiv DAE (Dobânda Anuală Efectivă). Pentru a evita riscurile, specialiștii recomandă alegerea IFN-urilor care sunt autorizate de BNR și care afișează toate condițiile pe site. Un alt sfat util este verificarea reputației companiei online și consultarea recenziilor altor clienți. Transparența este un indicator puternic al seriozității unei instituții financiare. Un avantaj major al platformelor precum BaniGo este faptul că oferă informații agregate, reducând riscul de a alege o ofertă incorectă. Prin intermediul unei singure aplicații, utilizatorii pot vizualiza zeci de produse și pot selecta soluția potrivită în funcție de venit, sumă dorită și perioada de rambursare.
De asemenea, legislația IFN-urilor din România a fost actualizată pentru a asigura protecția consumatorilor. Instituțiile trebuie să comunice clar toate comisioanele și să aplice dobânzi în limitele stabilite de lege. Acest cadru legal întărește încrederea clienților și limitează practicile abuzive din trecut.
Tehnologia joacă un rol tot mai important în procesul de creditare. Sistemele de scoring bazate pe inteligență artificială permit o analiză rapidă și mai precisă a profilului solicitantului. Astfel, timpul de aprobare s-a redus de la câteva zile la câteva minute, fără a compromite securitatea datelor.
Un alt aspect important este confidențialitatea. Platformele moderne folosesc conexiuni criptate și respectă reglementările GDPR pentru protecția datelor personale. Asta înseamnă că informațiile utilizatorilor sunt tratate cu aceeași grijă ca în cazul instituțiilor bancare tradiționale.
Impactul economic al digitalizării creditelor rapide este semnificativ. Potrivit unui raport publicat de Asociația Română a IFN-urilor, peste 1,2 milioane de români au accesat cel puțin un credit online în ultimii doi ani. Aceasta a generat o infuzie de lichidități în economie de peste 4 miliarde de lei, stimulând consumul și sprijinind micile afaceri.
Economiștii consideră că împrumuturile rapide contribuie la menținerea echilibrului macroeconomic, mai ales în perioade de incertitudine. Prin furnizarea de finanțări rapide, IFN-urile ajută la menținerea activității economice și la evitarea blocajelor în lanțurile de plată.
Într-un interviu recent, expertul financiar Andrei Mureșan a declarat: „Digitalizarea creditării nu înseamnă doar viteză, ci și responsabilitate. Platformele moderne pot analiza mai bine comportamentul financiar și pot oferi recomandări personalizate, contribuind la o economie mai stabilă.”
Totuși, Mureșan subliniază că educația financiară rămâne cheia. „Nicio platformă nu poate înlocui discernământul uman. O decizie de credit trebuie luată informat, ținând cont de veniturile reale și de planurile de rambursare.” Pe termen lung, specialiștii anticipează o convergență între băncile tradiționale și IFN-uri. Este posibil ca în următorii ani să apară produse hibride – credite rapide cu dobânzi mai mici, dar procesate integral online. Această evoluție ar putea transforma radical peisajul financiar românesc.
În plus, competiția între IFN-uri determină scăderea costurilor pentru consumatori. Fiecare instituție încearcă să atragă clienți prin oferte mai flexibile, termene de rambursare personalizate și interfețe tot mai intuitive. Rezultatul este o piață mai dinamică, mai transparentă și mai adaptată nevoilor reale ale oamenilor.
Pentru cei care iau în considerare un împrumut online, iată câteva recomandări practice: 1. Analizează venitul lunar și stabilește un buget realist pentru rambursare. 2. Compară ofertele de la mai multe IFN-uri. 3. Verifică DAE și eventualele costuri ascunse. 4. Citește recenziile și asigură-te că platforma folosită este securizată. În concluzie, piața de împrumuturi rapide online din România este într-o expansiune accelerată. Prin combinarea tehnologiei cu responsabilitatea financiară, consumatorii pot beneficia de soluții moderne, rapide și sigure. Platforme precum BaniGo contribuie la democratizarea accesului la finanțare și la creșterea nivelului de educație financiară. Viitorul aparține celor care știu să folosească inteligent aceste instrumente.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 12 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!