Actualitate
„Campul tactic” infiltrat la toate nivelele de catre generalul Florian Coldea!!!/“Acoperitii” SRI la “butoanele” institutiilor de forta!!!
Dorina Ioana Coldea (sotia prim-adjunctului SRI, Florian Coldea) și Monica Licu (sotia prim-adjunctului procurorului General) sunt de profesie psiholog, ambele au terminat Facultatea de Psihosociologie a Institutului Național de Informații, ambele sunt angajate ale Serviciului Român de Informații (SRI) și ambele sunt, în acest moment, cadre didactice la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV) a SRI.
Dorina Ioana Coldea este lector universitar asociat la ANIMV, iar Monica Licu este conferențiar universitar.
La capitolul coincidențe intră și faptul că atât Florian Coldea, cât și Bogdan Licu și-au obținut doctoratul în științe militare la Academia Națională de Informații, sub coordonarea lui Gabriel Oprea, la un an distanță unul de celălalt.
Teza de doctorat a lui Bogdan Licu este suspectă de plagiat.
„Pe perioada mandatului său la CSM, Bogdan Licu şi soţia sa, angajată a SRI, au devenit din ce în ce mai bogaţi. Foarte bogaţi. Atît de bogaţi încît să susţină credite foarte mari, să le şi plătească, să-şi achiziţioneze şi trei apartamente şi o garsonieră pe lînga casa de peste 200 de metri pătraţi de la Baloteşti-Ilfov, să aibă şi două Toyota: un Landcruiser şi un RAV 4, şi să pună şi deoparte mai mult de 10.000 de euro pentru „zile negre”. Salariul său bate de departe salariul Procurorului General al României şi nu mai vorbim de diferenţa şi mai mare faţă de salariul ministrului Justiţiei. Mai mult, Licu cîştigă din închirierea de imobiliare al căror proprietar este, aproape 37.000 de euro pe an…
Din declaraţia dată în anul 2005 reiese că procurorul Bogdan Licu nu avea conturi, nici active, nici datorii. Deţinea doar două terenuri (unul în sectorul 4, de 484 mp, şi altul la Mogoşoaia-698 mp – achiziţionat în 2004), un apartament de 90 mp, un Opel Vectra din 2000, vîndut în 2005 cu 1200 de euro, însă veniturile sale şi ale soţiei nu sunt cunoscute, pentru că rubrica e necompletată. În 2006, Bogdan Licu a devenit membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ales ca reprezentant al parchetelor de tribunal din ţară.
Declaraţia din 14.01.2010 – apar imobilele familiei declarate anterior, dar şi o chirie încasată anual, de 48.000 euro. Nu ştim care dintre imobile au fost închiriate, dar dacă punem cele trei apartamente plus garsoniera, ar fi trebuit să existe contracte de închiriere de cel puţin 1000 de euro lunar! Pentru prima dată, pentru că legea impunea din 2010 sancţiuni dacă nu se completa rubrica ”venituri salariale „apare şi salariul lui Bogdan Licu, egal cu 232.293 lei! La un calcul rapid, asta înseamnă vreo 19.358 lei pe luna! Adica, 190 de milioane lei vechi pe lună! Acestea nu au fost, însă, niciodată, date exemplu de televiziuni drept salarii „nesimţite”!
Declaratia din 02.11.2010 – apar cele două terenuri (Baloteşti-agricol plus intravilan) şi Mogoşoaia, casa de 250 mp, apartamentul de 90 mp din 2003, apartamentul de 113 mp din 2008, apartamentul de 60 mp din 2008 (care nu apare în declaratia din 2008) şi garsoniera de 40 mp, din 2008. Pentru prima dată apare şi un cont deschis la Alpha Bank în 2007, de 13.838 RON şi un card de 4581 RON din 2008. În schimb, nu mai apare creditul de 24.000 euro, acesta fiind plătit!
Declaraţia din 14 iunie 2011– apar terenurile sus-menţionate, casa, cele trei apartamente şi garsoniera. În locul primului Toyota, vîndut cu 61.274 lei, luat în leasing apare altul, tot în leasing pînă în 2015, dar cu an de fabricaţie 2010, şi alături de el, cealaltă Toyota RAV 4. Contul de la Alpha Bank se ”îngraşă” cu 7027 lei, iar alături de acesta apare şi un alt cont în valuta, de 13.704,40 euro.
Numai că aici asistam la ceva foarte interesant: persoana fizică Tudor Mircea, cel căruia avea să-i dea 125.000 euro, împrumutaţi pînă în 2012, apare cu aceeaşi sumă, dar cu termenul de scadenţă a împrumutului mărit la anul 2014.
Acelaşi Tudor Mircea îl mai împrumută pe Bogdan Licu cu fabuloasa sumă de 200.000 de euro, cu scadenţa în 2020!În total, familia Licu este împrumutată la acesta cu 325.000 euro. În rest, NU MAI APARE NICI UN CREDIT LUAT LA BĂNCI CARE AVEAU SCADENŢA PÎNĂ ÎN 2038 ceea ce denotă că au fost lichidate!
Soţia sa, angajată la SRI, a încasat, conform declaraţiei de avere, suma de 36.000 lei, iar Licu a încasat din chirii suma de 36.450 euro. Nu ştim ce anume a închiriat din aceste imobile ce aparţin familiei, dar e o sumă frumoasă pe timp de criză din chirii, nu?”
PROCURORUL GENERAL ADJUNCT BOGDAN LICU – DUBLU PLAGIATOR
Prima oară, Bogdan Licu a fost acuzat în presă de plagiat în aprilie 2013, înainte de a fi numit Procuror General adjunct! Hotnews a publicat atunci Proiectul de management al procurorului Bogdan Duicu, care avea pasaje similare cu cele din „proiectul judecătorului Iulian Dragomir de la Înalta Curte, fără nici o citare”!
Hotnews scria: „Este vorba de capitolul III „Analiza SWOT a activităţii funcţionale şi a mediului organizaţional al Ministerului Public” din proiectul procurorului Bogdan Licu şi de capitolul II „Analiza SWOT a activităţii funcţionale şi a mediului organizaţional al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie” din proiectul judecătorului Ilie Iulian Dragomir. Aceste pagini descriu conceptul analizei SWOT şi avantajele acestei metode”.
Exemplele date sînt fără echivoc:
– Proiectul judecatorului Dragomir, pagina 28:„În fundamentarea necesităţilor manageriale specifice exercitării atribuţiilor funcţiei de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a recurs la studiul mediului, a competitivităţii şi a modalităţilor de eficientizare a activităţii organizaţiei prin metoda analizei SWOT („Strengthts” – Puncte forte, „Weaknesses” – Puncte slabe, „Opportunities” – Oportunitati şi „Threats” -Amenintari). Primele două elemente ale analizei se referă la organizaţie şi reflectă situaţia acesteia, iar următoarele două au în vedere mediul în care îşi desfăşoară activitatea şi relevă impactul acestuia asupra activităţii organizaţiei”.
– Proiectul procurorului Licu, pagina 17:„În fundamentarea necesităţilor specifice exercitării atribuţiilor funcţiei de prim-adjunct al procurorului general al PICCJ am recurs la studiul mediului, a1 competitivităţii şi al modalităţilor de eficientizare a activităţii organizaţiei prin metoda analizei SWOT (,,strengthts”- puncte forte, ,”waknesses” (Weaknesses în varianta judecătorului, cea corectă) – puncte slabe, ,”opportunities” – oportunitati şi „,threats” – ameninţări). Primele două elemente ale analizei se referă la organizaţie şi reflectă situaţia acesteia, iar următoarele două au în vedere mediul în care îşi desfăşoară activitatea şi relevă impactul acestuia asupra activităţii organizaţiei”.
– Proiectul judecatorului Dragomir: ”Managementul strategic este procesul prin care o organizatie, indiferent de domeniul de activitate caruia ii apartine, poate obtine sporirea parametrilor de performanta, consolidarea pozitiei in raport cu structurile organizationale similare sau concurente, prin elaborarea, implementarea si controlul masurilor de nivel strategic destinate realizarii misiunii asumate”.
– Proiectul procurorului Licu:„Managementul strategic este procesul prin care o organizatie, indiferent de domeniul de activitate caruia ii apartine, poate obtine sporirea parametrilor de performanta, consolidarea pozitiei in raport cu structurile organizationale similare sau concurente, prin elaborarea, implementarea si controlul masurilor de nivel strategic destinate realizarii misiunii asumate”.
Exemplele date de Hotnews nu mai au nevoie de nici un comentariu sau analiză, căci se vede că textele sînt identice atît la judecătorul Ilie Iulian Dragomir de la ÎCCJ, cît şi la procurorul Bogdan Licu, candidat la funcţia de Procuror General adjunct al României!


e pasajul înlocuit, căci Licu candida pentru altă funcţie!
Complet de neînţeles este atitudinea procurorului Bogdan Licu, întrucît în spaţiul public se declanşase scandalul plagiatului lui Victor Ponta, iar în calitatea sa de Procuror General adjunct ar fi trebuit să ştie că plagiatul poate fi condamnat şi penal, fiind un furt intelectual!
BOGDAN LICU – pe lista doctoratelor plagiate sub coordonarea lui Gabriel Oprea
Anul trecut, mai exact pe 31 august 2015, acelaşi BOGDAN LICU a intrat pe lista deja celebrei Emilia Şercan, care a descoperit că a plagiat şi în Teza de doctorat, pe care a susţinut-o chiar cu plagiatorul Gabriel Oprea! Lucrarea din care a plagiat aparţine… judecătorului Cristi Danileţ!
Iată ce scria Emilia Şercan pe Hotnews: „Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general al României, este cel de-al treilea doctorand coordonat de profesorul universitar Gabriel Oprea suspect că şi-a plagiat teza de doctorat. În urma unei analize făcute asupra lucrării, au fost identificate sursele de provenienţă pentru mai bine de o jumătate din totalul celor 445 de pagini, conţinut copiat ad litteram fără a fi fost citat cu respectarea normelor naţionale şi internaţionale de citare în operele ştiinţifice. Bogdan Licu îl plagiază masiv pe judecătorul Cristi Danileţ, fostul său coleg din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)”.
Iată şi cîteva exemple oferite de Emilia Şercan, devenită o adevărată spaimă a demnitarilor-plagiatori:




Fostul ministru de interne Radu Stroe, fostul ministru al Apărării Mihai Stănişoară, procurorul general adjunct al României, Bogdan Licu, fostul consilier prezidenţial pe probleme de securitate al lui Traian Băsescu, Daniel Moldoveanu, fostul şef al Comisiei parlamentare de control al SIE Romeo Raicu, fostul ministru al Economiei în Guvernul Ponta Mihail Tudose, fostul primar al Sectorului 2 din București Neculai Onţanu, fosta secretară a ex-ministrului de interne Gabriel Oprea Adela Loredana Popescu, nepoata lui Gabriel Oprea și fosta avocată a lui Victor Ponta, Loredana Radu, au făcut cereri de renunţare la titlul de doctorat obţinut la Academia Naţională de Informaţii a SRI.
Cei 9 au cerut să renunţe la titlurile de doctor după ce jurnalista Emilia Şercan i-a acuzat de plagiat pe o parte dintre ei, cu probe, în cadrul unor investigaţii de presă.
Academia Națională de Informații (ANI) a SRI a încercat să pună batista pe ţambal spunând că, din moment ce toţi aceşti doctori au făcut cerere de renunţare la titlul universitar, analiza acuzaţiilor de plagiat şi-a pierdut obiectul, nu se mai impune.
Ofiteri acoperiti ai M.A.I au declarat (sub protectia anonimatului) pentru redactia noastra ca, Bogdan Licu este ofiter acoperit al SRI pe segmentul justitie!!! „Campul tactic” infiltrat la toate nivelele de catre generalul Florian Coldea!!! (Irinel I.).
Actualitate
SpaceX lansează „Stargaze”: Un far de siguranță gratuit pe autostrada orbitală?
SpaceX a dezvăluit recent o platformă online inedită, denumită „Stargaze”, concepută pentru a monitoriza obiectele spațiale și a emite avertismente în cazul unor potențiale coliziuni pe orbită. Compania a promis că va oferi gratuit datele de conștientizare situațională spațială (SSA) generate de acest sistem altor operatori de sateliți, marcând un moment potențial decisiv în gestionarea traficului orbital.
O nouă eră în monitorizarea spațială
Necesitatea stringentă a unei astfel de inovații a devenit evidentă în decembrie, când un satelit chinez a efectuat o manevră neanunțată în apropierea unuia dintre sateliții de comunicații Starlink ai SpaceX, generând un pericol iminent de coliziune. Acest incident, alături de alte situații la limită înregistrate pe parcursul anului trecut, a determinat compania să coboare aproximativ 4.400 de sateliți Starlink la o altitudine de circa 480 de kilometri. Această decizie strategică reduce riscul de aglomerație, având în vedere că, la această altitudine, sateliții morți și alte deșeuri spațiale sunt eliminate mai rapid de pe orbită datorită atracției gravitaționale mai puternice a Pământului.
Platforma Stargaze generează date SSA utilizând informațiile de auto-orientare colectate de aproape 9.600 de sateliți Starlink. Potrivit SpaceX, acest sistem „îmbunătățește semnificativ siguranța și sustenabilitatea operațiunilor satelitare pe orbita terestră joasă (LEO)”. Sistemul detectează autonom observațiile obiectelor aflate pe orbită, le agregă pentru a genera estimări precise ale orbitei și predicții de poziție și viteză pentru toate obiectele detectate, aproape în timp real. Aceste predicții sunt integrate într-o platformă de management al traficului spațial care identifică potențialele abordări periculoase între obiecte și generează Mesaje de Date de Conjuncție (MDC). Un avantaj major este că Stargaze furnizează aceste rezultate în doar câteva minute, spre deosebire de standardul actual al industriei, care poate dura ore.
O soluție proactivă pentru traficul orbital
SpaceX a declarat că va pune la dispoziția operatorilor de sateliți aceste MDC-uri, cu condiția ca aceștia să partajeze, la rândul lor, date despre locația și mișcările propriilor sateliți. Prin oferirea gratuită a acestui serviciu de partajare a efemeridelor și de screening al conjuncțiilor, compania speră să „motiveze operatorii să ia măsuri similare pentru partajarea efemeridelor și pentru un zbor sigur”. Această inițiativă nu este doar un pas tehnologic, ci și un apel la colaborare în spațiul aglomerat.
Unde inovația intâlnește controversele
Intrarea SpaceX în arena SSA comercială, având în vedere resursele considerabile ale lui Elon Musk și poziția sa dominantă pe piața spațială americană, ar putea crea valuri puternice. Această mișcare ar putea afecta atât firmele concurente de monitorizare spațială, cât și efortul de ani de zile al Departamentului Comerțului (DoC) de a dezvolta un serviciu civil de urmărire spațială. Acest program, Traffic Coordination System for Space (TraCSS), este conceput pentru a elibera Departamentul Apărării, permițându-i să-și concentreze capacitățile de monitorizare spațială asupra potențialelor amenințări orbitale din partea adversarilor.
Administrația Trump, în solicitarea sa de buget pentru anul fiscal 2026, a încercat să anuleze programul TraCSS al DoC, argumentând că societățile private, orientate spre profit, sunt mai mult decât pregătite să preia sarcina de a urmări obiectele spațiale și de a oferi avertismente de coliziune operatorilor, utilizând baza de date gratuită Space-Track.org a DoD. Un fost expert guvernamental a avertizat că această situație „are consecințe potențiale asupra comunității SSA comerciale emergente și asupra TraCSS”.
Limite și necesități ale unui sistem complet
Pe de altă parte, mai mulți experți au subliniat că Stargaze, în configurația sa actuală, nu este, din punct de vedere tehnic, capabil să ofere o soluție universală de SSA pentru operatorii spațiali. De exemplu, Stargaze va furniza date SSA relevante doar pentru operatorii cu sateliți aflați pe „orbita terestră joasă inferioară” (low LEO), deoarece nu poate monitoriza alte regimuri orbitale. Un expert guvernamental a precizat că „sistemele lor de urmărire a stelelor nu sunt telescoape”, indicând o limitare inerentă a tehnologiei folosite.
Richard DalBello, fostul șef al Oficiului pentru Comerț Spațial și responsabil cu programul TraCSS, a salutat inițiativa SpaceX ca o contribuție la siguranța și securitatea spațială. Cu toate acestea, el a avertizat că un sistem civil de SSA este în continuare absolut necesar. Într-o postare pe LinkedIn, DalBello a subliniat că „TraCSS încă contează. Coordonarea traficului spațial civil are nevoie de o coloană vertebrală neutră, bazată pe standarde, care să nu fie legată de platforma, stimulentele sau termenii de serviciu ai unui singur operator. Un strat de arhitectură deschisă, administrat public, este cel care construiește interoperabilitatea, încrederea și durabilitatea întregului ecosistem – și pe care guvernul SUA îl poate susține alături de aliați și parteneri.”
În concluzie, lansarea Stargaze de către SpaceX reprezintă un pas important spre o mai bună conștientizare situațională în spațiu, aducând un instrument puternic și accesibil. Totuși, ea reaprinde și dezbaterea fundamentală despre rolul sectorului privat versus cel public în asigurarea siguranței spațiale globale și despre necesitatea unui cadru cuprinzător și independent pentru gestionarea traficului orbital, un domeniu în care miza este din ce în ce mai mare.
Actualitate
Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.
Infuzia de capital și viziunea strategică
„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.
Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională
În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.
Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă
Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.
Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?
Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.
Actualitate
Alarmă roșie în spațiu: Programul american de apărare antirachetă, amenințat de eșec
Un nou raport guvernamental aruncă o umbră serioasă de îndoială asupra viitorului programului cheie al Agenției de Dezvoltare Spațială (SDA), cel care vizează crearea unei constelații de sateliți pentru avertizare și urmărire a rachetelor, pe orbita joasă a Pământului (LEO). Se pare că inițiativa, menită să protejeze împotriva amenințărilor hipersonice, riscă să rateze atât obiectivele proprii, cât și nevoile operaționale esențiale.
Deficiențe tehnologice și intârzieri cronice
Documentul, intitulat „Sateliți de Avertizare Rachetă: Agenția de Dezvoltare Spațială Ar Trebui să Fie Mai Realistică și Transparentă cu Privire la Riscurile de Livrare a Capacităților”, publicat recent de Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO), detaliază o serie de probleme. Deși analiza s-a concentrat pe „Stratul de Urmărire” (Tracking Layer) al SDA, constatările sugerează că multe dintre aceste probleme se extind la întregul efort al SDA de a construi o rețea de constelații LEO pentru Arhitectura sa Spațială Proliferată de Război (PWSA), care include și „Stratul de Transport” (Transport Layer) pentru releu de date și sisteme terestre.
GAO acuză SDA că „supraestimează maturitatea tehnologică a unor elemente critice pe care intenționează să le utilizeze.” Aceasta include navetele spațiale dezvoltate și operate de multiple companii, care, conform GAO, au necesitat modificări ce au generat „muncă suplimentară neplanificată” pentru contractori și „au adăugat la programele deja întârziate.”
Incertitudine în fața amenințărilor moderne
Poate cea mai îngrijorătoare constatare este că SDA și contractorii săi „nu au demonstrat încă dezvoltarea de trasee bidimensionale la timp, acționabile și precise pe orbită și trasee tridimensionale la sol, necesare pentru a contracara amenințările hipersonice și alte amenințări în evoluție.” Această deficiență ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea reală a sistemului de a îndeplini misiunea sa vitală.
Deși SDA raportează „atingerea unor etape inițiale” pe măsură ce avansează la fiecare doi ani cu noi variante de sateliți, numite Tranșe, GAO subliniază că aceste rapoarte „nu reflectă riscurile de program” și că agenția nu a „dezvoltat un program general sau la nivel de arhitectură” care ar permite o înțelegere mai bună a progresului real.
Miliarde investite, costuri viitoare neclare
Până în iulie 2025, raportul indică faptul că SDA a acordat contracte în valoare de 4,7 miliarde de dolari pentru 101 sateliți din Tranșele 0, 1 și 2 ale Stratului de Urmărire, către șase contractori principali: L3Harris Technologies, Lockheed Martin, Northrop Grumman, Raytheon, Sierra Space și SpaceX. În decembrie, agenția a emis încă patru contracte, în valoare totală de 3,5 miliarde de dolari, pentru un total de 72 de sateliți din Tranșa 3, către echipe conduse de Lockheed Martin, Rocket Lab USA, Northrop Grumman și L3Harris.
Însă, raportul subliniază că sateliții din Stratul de Urmărire sunt proiectați să aibă o durată de viață de doar cinci ani, moment în care SDA va trebui să îi înlocuiască – un cost a cărui valoare nu a fost încă definită. „Departamentul Apărării (DOD) nu cunoaște costul pe ciclu de viață pentru a livra capacități de avertizare și urmărire a rachetelor, deoarece nu a creat o estimare fiabilă a costurilor,” critică GAO.
Lipsa transparenței și nevoile operatorilor în umbră
În plus, procesul de stabilire a cerințelor de către SDA este considerat netransparent, inclusiv pentru operatorii care ar trebui să utilizeze constelația Tracking Layer. „De exemplu, SDA nu colaborează suficient cu comandamentele combatante, care raportează că au o înțelegere insuficientă despre modul în care SDA definește cerințele și când, sau dacă, SDA va livra capacitățile planificate. În consecință, SDA riscă să livreze sateliți care nu corespund nevoilor luptătorilor,” se arată în raport.
Recomandări pentru o redresare urgentă
GAO a formulat șase recomandări pentru Oficiul Secretarului Forțelor Aeriene, care supraveghează achizițiile și planurile bugetare ale SDA, pentru a îmbunătăți situația:
- Asigurarea că SDA „efectuează și documentează o evaluare adaptată a maturității tehnologice pentru noile elemente tehnologice critice inserate în fiecare tranșă viitoare,” începând cu Tranșa 3.
- Asigurarea că agenția respectă procesul stabilit în statutul Consiliului său de Război („Warfighter Council”) pentru „identificarea, definirea și prioritizarea colaborativă a cerințelor.”
- Asigurarea că SDA poate urmări „între cerințele generale de avertizare și urmărire a misiunii și eforturile de dezvoltare a tranșelor.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și menține un program de rețea la nivel de arhitectură” pentru PWSA, care „să reflecte atât activitățile guvernamentale, cât și pe cele ale contractorilor.”
- Solicitarea ca agenția să impună contractorilor să furnizeze „Raportarea Datelor de Cost și Software.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și stabilește estimări fiabile, bazate pe date, ale costurilor și un proces pentru actualizarea regulată a acestor estimări, care să sprijine luarea deciziilor bazate pe costuri, începând cu Tranșa 3.”
Într-o scrisoare adresată GAO din 16 decembrie, de la șeful interimar al achizițiilor spațiale al Forțelor Aeriene, generalul-maior Stephen Purdy, Pentagonul a fost de acord cu cinci dintre recomandări și a fost parțial de acord cu una, comentând că SDA respectă deja cerințele Departamentului Forțelor Aeriene privind Raportarea Datelor de Cost și Software și va continua să o facă.
SDA, în schimb, a contestat unele dintre evaluările GAO. Jennifer Elzea, purtător de cuvânt al SDA, a declarat că „Agenția de Dezvoltare Spațială apreciază timpul și atenția la detalii pe care Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală le-a acordat revizuirii pregătirii pentru livrarea Stratului de Urmărire pentru Arhitectura Spațială Proliferată de Război (PWSA). În general, SDA a fost în dezacord cu specificul multor afirmații din raport; cu toate acestea, agenția va analiza recomandările raportului pentru a determina domeniile în care am putea îmbunătăți procesul nostru, transparența și livrarea capacităților către luptători.”
-
Exclusivacum o ziClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 3 zileSCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Exclusivacum 17 oreIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum o ziVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 2 zileMAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!



