Actualitate
EXPLOZIV/ Omul lui Ponta pentru DGIA/SRI pune om in locul lui Hapau!
Soc la varful serviciilor secrete! Si asta imediat dupa ce generalul Marian Hapau reusise sa-l ”paradeasca” iremediabil, trecandu-l deja pe ”daune totale”, odata cu trimiterea acestuia in rezerva pe rivalul care, cel putin in doua randuri fusese la un singur pas sa-l inlocuiasa la conducerea influentei Directii Generale de Informatii a Armatei! Este vorba despre Andrei Marius Diamescu, cel pe care deja presedintele Klaus Iohannis, semnand cel mai probabil ”ca primarul”, l-a inaintat la gradul de general maior cu doua stele, consemnand insa totodata si trecerea sa in rezerva.

Si uite cum, inca o data, generalul Hapau a reusit sa-si mai ”ingroape” un aspirant la sefia informatiilor militare, o adevarata casta formata in ani de zile si care a fost prea putin penetrata din exterior. Iar generalul Diamescu, daca si pana acum il ura de moarte pe Hapau, de aceasta data chiar ca nu mai are nimic de pierdut si, cel mai probabil, dupa cum ar fi lasat deja sa se inteleaga printre apropiati, va mai fi manat doar de spiritul de ”vendetta” impotriva celui care, de fiecare data cand era sa ajunga in varful piramidei, i-a scos pe nas dosarul cu vulnerabilitati. De altfel, in timpul in care Victor Ponta era premier s-a incercat chiar o debarcare in forta a generalului Marian Hapau de la conducerea Directiei Generale de Informatii a Armatei si numirea in locul sau chiar a lui Diamescu. Numai ca, in ultima clipa, Hapau a avut grija sa-l ”impacheteze” informativ, astfel ca generalul Diamescu a trebuit sa se multumeasca in cele din urma, odata cu venirea la putere a tehnocratilor, cu functia de director al Directiei Speciale din cadrul Secretariatului General al Guvernului. Insa a pierdut si acest tren dupa ce a fost identificat si acuzat intr-o nota informativa ca fiind ”agentul constatator” care intocmea ”procesele verbale” ale sedintelor de guvern pentru generalul Gabriel Oprea. Tot la fel ca atunci cand, chiar inainte ca in sedinta CSAT sa se parafeze numirea sa in fruntea ROMARM, generalul Diamescu a primit din nou o alta nota informativa in moalele capului, Hapau mai bifand astfel o victorie de palmares in fata sa. Iar ”saga” continua cu ultima incercare a lui Diamescu de a accede in fruntea informatiilor militare, numai ca din nou seful DGIA s-a tinut tare si a obtinut deturnarea rivalului pe un post de consilier in aparatul propriu de lucru al prim-ministrului Viorica Dancila, unde a fost numit in luna martie. Iar acum, dupa ce Diamescu a fost trecut in rezerva, s-ar parea ca Marian Hapau ar putea respira linistit.

Dupa ce a ratat sefia ROMARM, pierde si postul de consilier al premierului Dancila

Numai ca este foarte posibil sa fi sarit de fapt din lac in put, fiind deja pregatit un alt inlocuitor pentru el. Si care, spre stupefactia ofiterilor de informatii militare nu provine tot din randurile DGIA, ci ale SRI-ului!
Omul lui Ponta pentru DGIA
Desi trecerea in rezerva a generalului Andrei Marius Diamescu, cu tot cu ”bonusul” traditional al acordarii unei ”stele” de consolare nu avea cum sa atraga atentia opiniei publice, in sistem a produs insa un nou murmur de uimire cu privire la legendarea intangibilitatii generalului Marian Hapau in fruntea Directiei Generale de Informatii a Armatei. Pentru ca generalul Diamescu nu doar ca a fost cel care si-a dorit ”dintotdeauna” functia lui Hapau, dar cam singurul care si-a asumat fatis lupta pentru conducerea informatiilor militare. Una pe care era la un pas sa o castige dupa ce fostul premier Victor Ponta si vicepremierul de atunci Gabriel Oprea au fortat numirea lui Diamescu in fruntea serviciului secret al Armatei.

Generalul Diamescu, suspectat ca era omul lui Gabi Oprea in guvernul Ciolos

Numai ca, in ciuda sprijinului primit din partea guvernarii Ponta, Diamescu, cel care tocmai fusese avansat de catre Traian Basescu general de brigada cu o stea in cadrul DGIA nu a reusit in cele din urma sa-l urneasca pe Hapau. Mai ales dupa ce acesta din urma a avut grija sa-l ”toace” informativ, primind o mana de ajutor si din partea altor servicii partenere de pe vremea de glorie a statului paralel. Insa in ciuda ”mapei profesionale” care se afla in mainile generalului Hapau, care nu s–a sfiit sa o foloseasca de fiecare data cand Diamescu se apropia prea mult de ”soarele puterii” acesta din urma a continuat sa reziste cu o incapatanare demna de o cauza mai buna ”Jihad”-ului informativ intretinut impotriva sa de actualul sef al DGIA.
”Calcat pe cap”!
Iar de-a lungul ultimilor ani, generalul Diamescu a mai avut de simtit de cateva ori, chiar pe propria ”piele” profesionala, loviturile cu manta primite de la generalul Hapau. Oricum, ce-i drept, se spune ca uneori ar fi beneficiat si de clementa unei firi mai sensibile de la varful informatiilor militare. Este vorba despre postura delicata in care Diamescu a fost pus pe cand conducea Directia Speciala din cadrul Secretariatului General al Guvernului tehnocrat format de premierul Dacian Ciolos si cand s-au efectuat verificari interne asupra sa. Totul dupa ce, pur si simplu, fusesera trase semnale de alarma cum ca generalul Diamescu ar fi fost nici mai mult nici mai putin decat omul pe care de acum nefrecventabilul Gabriel Oprea s-ar fi bazat sa nu piarda cu totul contactul cu realitatea guvernului tehnocrat. Insa ancheta interna din cadrul DGIA a fost una ”soft”, ceea ce nu s-a mai intamplat insa atunci cand acelasi general Diamescu astepta cu sufletul la gura avizarea sa in CSAT drept director al Companiei Nationale ROMARM. Numire care insa nu a mai venit dupa impartirea unor ”fluturasi” informativi cu tot felul de vulnerabilitati. Iar ultimul asalt al lui Diamescu pentru preluarea DGIA s-a soldat tot cu un esec, acesta fiind convins ca tot Hapau a tras sforile pentru ca sa fie trimis in ”exil” in luna martie, la Palatul Victoria, ca si consilier al premierului Viorica Danicla. Loc de unde va trebui din nou sa-si faca bagajele, odata cu trimiterea sa in rezerva.
Se sparge gasca?
Culmea ironiei este insa ca pe generalul Hapau s-ar putea sa nu-l mai ajute cu nimic faptul ca l-a ”executat” pe Diamescu. Cel care, mai mult, s-ar fi putut sa fie in tot acest timp o ”tinta falsa”, existand initiati ai sistemului convinsi ca la ce dosar contrainformativ avea in spate acesta chiar ca nu ar fi putut fi numit vreodata in fruntea DGIA. Numai ca, odata cu ultima schimbare a liniilor din sistem prevazuta pentru aceatsa toamna, planurile actualei conduceri a serviciului secret al MApN ca acesta sa ramana tot ”in familie” ar putea fi rasturnate printr-o operatiune ”blitzkrieg”, prin care in locul lui Hapau va fi numit un nou militar de cariera, provenind insa din ”pepiniera” de cadre a Serviciului Roman de Informatii! O incercare de a se sparge ”gasca” de la DGIA pe cat de spectaculoasa, pe atat de riscanta totusi. Cu toate ca zarurile retragerii au fost oricum deja aruncate si pentru generalul Hapau…(Catalin Tache).
Actualitate
Drone, sisteme antiaeriene și vehicule electrice: imagini din prima zi a expoziției AUSA 2026
Companii internaționale din industria de apărare au adus la Centrul de Convenții Walter E. Washington, din centrul capitalei americane, o gamă variată de vehicule aeriene și terestre pentru ediția din acest an a conferinței Asociației Armatei SUA.
Cel mai mare târg anual de profil din Statele Unite atrage mii de participanți. La ediția din 2026, exponatele includ numeroase drone și tehnologii anti-drone, alături de echipamente militare de mari dimensiuni. Iată câteva dintre momentele surprinse în prima zi a expoziției.
Un câine de asistență întâmpină vizitatorii
Patriot, câine aflat în pregătire pentru a fi repartizat unui veteran rănit după încheierea antrenamentului, îi întâmpină pe participanți în fața standului Shield AI.
Brawlr: lansator reconfigurabil pentru apărare antiaeriană
Sierra Nevada a prezentat sistemul de apărare antiaeriană Brawlr — lansator reconfigurabil de armament, cu mecanism rotativ pe baterii. Expoziția a inclus atât sistemul, cât și o muniție prezentată în detaliu.
Vehicule electrice și muniție de artilerie
Oshkosh a expus un vehicul electric Joint Light Tactical Vehicle. Hanwha Defense USA a prezentat, la rândul său, proiectile de artilerie de 155 mm.
Supraveghere și drone cu decolare verticală
AEO Night Hawk Systems a adus un ansamblu de supraveghere ale cărui senzori urmăreau persoanele aflate în apropiere pe podeaua expoziției.
Deasupra vizitatorilor a fost suspendată și aeronava fără pilot VAPOR, produsă de AeroVironment. Sistemul este un elicopter fără pilot, cu un singur rotor, propulsie complet electrică și decolare și aterizare verticală.
Anvelope pentru Lună și optică pentru arme
Goodyear a expus o anvelopă robustă, cu un design neobișnuit, destinată explorării lunare.
Standul Colt Optics a atras numeroși participanți, care au privit un panou cu zeci de puști de asalt echipate cu sisteme optice specializate.
Actualitate
Armata americană îşi rafinează sistemul de achiziții: O nouă etapă în eficientizarea birocrației
La doar un an după o restructurare majoră a sistemului de achiziții, Armata americană a implementat noi ajustări la nivelul portofoliilor de armament. Măsura, deşi de o amploare mai redusă, urmăreşte optimizarea proceselor interne şi conformarea la cerințele legislative recente.
Eliminarea barierelor birocratice
Principalul obiectiv al noii strategii este eliminarea unui nivel de birocrație care intermedia relația dintre Executivii de Portofoliu pentru Achiziții (PAE) și managerii de program. Această reorganizare vine ca răspuns direct la prevederile Legii Autorizării Apărării Naționale (NDAA) pentru anul 2026, având rolul de a asigura o sincronizare mai strânsă între echipele care se ocupă de achiziții și componentele operaționale ale forțelor armate.
Rolul esențial al noilor structuri: Program Manager Executives
În cadrul acestor schimbări, structurile cunoscute anterior sub numele de Capability Portfolio Executives (CPE) au fost redefinite ca Program Manager Executives (PME) și au fost repoziționate pentru a lucra direct alături de PAE. Această schimbare strategică vizează o mai bună gestionare a programelor, fără a crea o structură de raportare ierarhică rigidă care să blocheze activitatea managerilor de program, aceștia din urmă fiind cei care interacționează nemijlocit cu militarii din teren. Oficialii subliniază că PME-urile sunt vitale pentru gestionarea sarcinilor zilnice și pentru sprijinirea managerilor de program, oferind o structură similară cu cea din mediul corporativ (CEO/COO), menită să accelereze luarea deciziilor.
Profesionalizarea achizițiilor și rezultate imediate
Un alt pilon al reformei impuse de legislația din 2026 vizează certificarea riguroasă a tuturor oficialilor implicați în procesul de achiziții. Dacă anterior doar o parte dintre aceştia dețineau acreditările necesare, noua directivă impune ca toți executivii să fie „oficiali de achiziții certificați”, în timp ce adjuncții acestora vor proveni din roluri operaționale sau din centre de excelență. Prin concentrarea cerințelor, resurselor și autorității decizionale sub umbrela PAE, Armata elimină „transferurile secvențiale” care încetineau procesele în trecut, oficialii raportând deja primele rezultate concrete ale acestei abordări integrate.
Actualitate
Cine controlează piața jocurilor de noroc online din România și ce obligații au operatorii licențiați
Un cazino sau o casă de pariuri nu poate accepta legal jucători din România doar pentru că deține o licență emisă într-o altă țară. Pentru a opera pe piața locală, compania trebuie să îndeplinească cerințele legislației românești și să dețină licența și autorizațiile necesare emise de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.
Controlul nu se oprește, însă, în momentul autorizării. Operatorii trebuie să respecte în continuare reguli privind verificarea jucătorilor, protecția minorilor, plățile, autoexcluderea, securitatea platformei și desfășurarea jocurilor.
ONJN este instituția care supraveghează piața jocurilor de noroc
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc este autoritatea specializată care reglementează și supraveghează această industrie în România. Instituția acordă licențe și autorizații, verifică activitatea operatorilor și intervine atunci când aceștia nu respectă legislația.
În cazul jocurilor de noroc online, nu este de ajuns ca un site să fie disponibil în limba română, întrucât nu demonstrează automat că operatorul funcționează legal. Platforma trebuie să aibă dreptul de a oferi servicii jucătorilor din România. Cei care vor să înțeleagă mai bine rolul ONJN și reglementarea jocurilor de noroc pot găsi informații suplimentare pe InfoCazinouri.ro.
Legislația face și o distincție între companiile care organizează efectiv jocurile și firmele care furnizează servicii industriei. Operatorii care exploatează jocuri de noroc dețin licențe clasa I, în timp ce clasa a II-a acoperă anumite activități conexe, precum software-ul specializat, găzduirea platformelor sau procesarea plăților.
O licență nu este același lucru cu autorizația de exploatare
Pentru a funcționa legal nu este suficient ca un operator să obțină doar licența de organizare. OUG 77/2009 prevede obligativitatea deținerii atât a licenței de organizare, cât și a autorizației de exploatare corespunzătoare activității desfășurate.
În procesul de autorizare sunt analizate compania, persoanele implicate în administrarea acesteia, infrastructura tehnică și modul în care vor fi organizate jocurile. Pentru activitatea online există cerințe adiționale legate de sistemele informatice.
Operatorii de jocuri de noroc la distanță trebuie, de asemenea, să opereze printr-un sediu permanent înregistrat aici. Prin urmare, faptul că o companie are sediul principal într-un alt stat nu o scutește de obligațiile impuse pentru piața românească.
Jucătorii trebuie să aibă minim 18 ani
Una dintre obligațiile de bază ale operatorilor este împiedicarea accesului minorilor la jocurile de noroc. O persoană trebuie să aibă cel puțin 18 ani pentru a participa legal.
În mediul online, operatorii trebuie să verifice identitatea jucătorilor pentru a confirma, printre altele, că aceștia au împlinit vârsta de 18 ani. Platforma trebuie să știe cine folosește contul și să poată solicita informațiile și documentele necesare pentru verificarea identității.
Contul de joc este personal și nu poate fi creat, transferat sau utilizat în numele altei persoane. Datele furnizate la înregistrare trebuie să aparțină jucătorului care folosește contul.
Verificarea identității are și un rol financiar
KYC sau „Know Your Customer” este procesul prin care operatorul confirmă identitatea jucătorului și verifică dacă datele furnizate la crearea contului sunt reale. Aceste controale sunt necesare atât pentru respectarea limitei de vârstă de 18 ani, cât și pentru prevenirea fraudelor și a spălării banilor.
De regulă, jucătorului i se pot solicita un act de identitate și, în anumite situații, documente suplimentare. Verificări mai amănunțite pot apărea dacă există diferențe între informațiile din cont și documentele prezentate, dacă sunt identificate tranzacții neobișnuite sau dacă operatorul trebuie să stabilească proveniența fondurilor.
Astfel de verificări pot avea loc inclusiv înaintea procesării unei retrageri. Solicitarea documentelor nu înseamnă automat că operatorul refuză plata, ci poate face parte din verificările obligatorii înainte ca retragerea să fie aprobată.
Depunerile și retragerile trebuie să poată fi urmărite
Controlul unei platforme online include și circuitul banilor. Operatorul trebuie să păstreze evidențe privind conturile jucătorilor, sumele depuse, mizele, câștigurile și retragerile.
Acest lucru este important atât pentru supravegherea activității, cât și în cazul unei dispute. Dacă un jucător reclamă, de exemplu, că o retragere nu a fost procesată sau că soldul contului s-a modificat incorect, istoricul operațiunilor poate fi verificat.
Și jucătorul ar trebui să păstreze confirmările tranzacțiilor și mesajele primite de la operator atunci când apare o problemă. În cazul unui conflict, data, suma și istoricul comunicării sunt esențiale.
Autoexcluderea trebuie respectată de operatori
Legislația românească prevede mecanisme prin care o persoană poate solicita autoexcluderea de la jocurile de noroc.
Operatorii au obligații privind persoanele autoexcluse și nu pot trata solicitarea ca pe o simplă preferință a clientului. Sistemul urmărește să împiedice continuarea participării atunci când jucătorul a cerut în mod expres să nu mai aibă acces.
Pe lângă autoexcludere, platformele pot oferi și alte instrumente de joc responsabil, precum limite pentru depuneri, pierderi sau sumele pariate într-o anumită perioadă.
Site-urile fără licență pot ajunge pe lista neagră
ONJN poate identifica platformele care oferă jocuri de noroc în România fără dreptul legal de a face acest lucru. Domeniile respective pot fi incluse pe lista neagră a instituției, iar accesul la acestea poate fi restricționat.
Din 2025, legea interzice și anumitor furnizori licențiați să ofere servicii domeniilor aflate pe această listă atunci când accesul jucătorilor din România nu este blocat.
Prin urmare, supravegherea pieței nu urmărește numai operatorii care au deja licență. Sistemul încearcă și să limiteze accesul companiilor neautorizate la infrastructura, serviciile și clienții de care ar avea nevoie pentru a funcționa pe piața românească.
Licența presupune obligații pe toată perioada de funcționare
Autorizarea unui operator nu reprezintă o aprobare permanentă acordată fără alte verificări. Respectarea legislației trebuie să continue atât timp cât compania oferă jocuri de noroc în România.
Operatorii care nu respectă legislația riscă amenzi, iar în cazurile mai grave pot rămâne fără licență sau autorizație. OUG 82/2023 a prevăzut, de exemplu, revocarea licenței pentru operatorii existenți care nu făceau dovada, în termenul stabilit, că îndeplinesc noile cerințe privind societatea înregistrată în România sau sediul permanent.
Pentru jucător, acesta este și motivul pentru care verificarea unui operator nu ar trebui să se rezume la logo, reclame sau notorietatea brandului. Elementul decisiv este dacă platforma are dreptul să funcționeze în România și se află sub supravegherea autorităților competente.
-
Exclusivacum 2 zile„Cascadorii girofarului”: IPJ Prahova mai face praf o autospecială, iar Biroul Rutier Ploiești își anchetează propriul „erou accidentat”
-
Exclusivacum o ziI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum o ziDosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
-
Exclusivacum 4 zileLa MAI, familia se întemeiază cu acordul șefului. Pentru reîntregire, aduceți un „indicator la schimb”!
-
Featuredacum 3 zilePrimele mega-secrete ale României: M.A.I. – cine ia sporuri de 50% și de ce e atât de grav să afle prostimea
-
Exclusivacum 4 zilePolițist cu cântarul, la datorie: cât lemn bagi în sobă, atâta „ordine publică” ai!
-
Exclusivacum 3 zileGuvern demis, USR decis: austeritate la MEDAT, lux la IAR Brașov
-
Exclusivacum 2 zileDosarul Antigrindină – Partea a XI‑a –„ANTI-GRINDINĂ” CU DOSAR PENAL. Când norii sunt proști, îi păcălește… SNACP-ul. Când sunt deștepți, se duce DNA-ul peste ei.




