Preşedintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, susține că un referendum privind respectarea unei decizii a Curții Constituționale înseamnă renunțarea la democrația constituțională, specifică țărilor cu democrație vestică.

Un referendum privind respectarea unei decizii a Curtii Constitutionale inseamna renuntarea la democratia constitutionala, specifica tarilor cu democratie vestica, si revenirea Romaniei la democratia „populara” de sorginte leninst-stalinista, instaurata in Romania de sovietici dupa 1948.

Revolutia bolsevica din Rusia din 1917 condusa de Lenin a avut ca scop clamat rasturnarea „oranduirii burgheze” si preluarea puterii in mainile poporului.

Statul care a rezultat a fost unul totalitar, care nu mai avea o separatie a puterilor (legislativa, executiva, judecatoreasca) ci puterea – se spunea – era exercitata de popor prin partidul comunist care era unic, care apoi, la randu-i, o exercita prin organele de partid.

https://encyclopedia2.thefreedictionary.com/Separation+of+P…

Dupa Lenin a venit Stalin la putere, care a desavarsit lucrarea acestuia. Unele actiuni „revolutionare” ale lui Lenin i-au parut extreme pana si lui Stalin, motiv pentru care a cautat sa le dea o oarecare forma institutionalizata, democratica.

Detalii despre acest subiect gasiti pe internet, n-am sa dezvolt acum.

Odata ce Romania a intrat sub ocupatie sovietica, care era deja in regim stalinist, aceeasi forma de guvernamant bolsevica a fost impusa si Romaniei, in primul rand prin modificarea Constitutiei.

Astfel, Constitutia comunista din 1948, inspirata dupa modelul sovietic, prevedea:

„Articolul 1
Republica Populara Română este un Stat POPULAR, unitar, independent şi suveran.

Articolul 2
Republica POPULARA Română a luat fiinta prin lupta dusa de popor, în frunte cu clasa muncitoare, împotriva fascismului, reactiunii şi imperialismului.

Articolul 3
În Republica Populara Română întreaga putere de stat emana de la POPOR şi aparţine POPORULUI. POPORUL îşi exercită puterea prin organe reprezentative, alese prin vot universal, egal, direct şi secret.”

In 1952 Constitia a fost modificata din nou si s-a prevazut ca:

„Art. 1. Republica Populara Româna este un stat al oamenilor muncii de la orase si sate.

Art. 16. Regimul de stat al Republicii Populare Române este regimul DEMOCRATIEI POPULARA, care reprezinta puterea oamenilor muncii.”

Dupa 1989 paradigma se schimba, stabilindu-se chiar din art. 1 al Constitutiei ca se revine la „spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român”, care nu puteau fi decat cele dinainte de perioada ocupatiei sovietice.

Iata ce prevede art. 1 din Constitutia post-comunista, textul acum in vigoare:

„(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.

(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.

(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.”

Mai mult, la art. 16 alin. (2) din Constitutie se prevede ca „Nimeni nu este mai presus de lege”, iar la art. 142 alin. (1) „Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei”.

Prin urmare, intr-o democratie constitutionala, cum e si Romania in acest moment, NIMENI, nici macar poporul, nu este mai presus de lege si de Constitutie, prin urmare poporul nu poate invalida prin referendum o decizie a Curtii Constitutionale.

Daca prin referendum se va putea invalida o decizie a Curtii Constitutionale, de ce nu s-ar putea face la fel si cu o hotarare judecatoreasca definitiva?

Odata deschisa aceasta cutie a Pandorei se va deschide si drumul spre disolutia statului democratic.

De la „democratia originala” a anilor ’90, in care „dreptul de proprietate e[ra] un moft”, se vede ca am „evoluat” la faza in care „drepturile omului sunt un lux”, iar acum suntem la faza unde „Constitutia este optionala, poporul fiind suveran”.

Nu doar Romania, dar Europa si lumea trec printr-o perioada tulbure, in care tot mai multe tari arata ca isi pierd busola centrului democratic.

Din acest motiv, mai ales in fragila noastra democratie, rolul Curtii Constitutionale este fundamental, fiind singura institutie care are rolul de garant al Constitutiei.

Ca orice institutie, Curtea Constitutionala nu este scutita de critici. Aceste critici insa trebuie sa fie argumentate si pragmatice, sa ajute Curtea in realizarea atributiilor pe care le are.

Toate institutiile statului sunt in acest moment mai mult sau mai putin slabite, ca urmare a faptului ca suntem o societate care nu s-a dezobisnuit inca de pacatosul obicei de a indentifica institutiile cu persoanele care le conduc.

Ar fi cu adevarat nociv pentru societate, de aceea, sa se treaca acum la idolatrizarea sau, dimpotriva, demonizarea Curtii Constitutionale.

Pe de alta parte, trebuie sa se inteleaga ca deciziile CCR sunt obligatorii, pentru ca asa spune Constitutia. Abia in momentul in care se cere ca aceste decizii sa nu mai fie respectate, se abdica cu adevarat de la statul de drept, cerandu-se, in fapt, suspendarea democratiei.

A justifica nerespectarea unei decizii a CCR prin apelul la referendum inseamna pur si simplu a abandona democratia constitutionala si revenirea la „democratia populara” de sorginte bolsevic leninista.

Ma intreb cati dintre promotorii unei astfel de actiuni constientizeaza cu adevarat grozavia acestui indemn.(Simona F.).