Actualitate
Revenirea Romaniei la democratia „populara” de sorginte leninst-stalinista, instaurata in Romania de sovietici dupa 1948
Preşedintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, susține că un referendum privind respectarea unei decizii a Curții Constituționale înseamnă renunțarea la democrația constituțională, specifică țărilor cu democrație vestică.
Un referendum privind respectarea unei decizii a Curtii Constitutionale inseamna renuntarea la democratia constitutionala, specifica tarilor cu democratie vestica, si revenirea Romaniei la democratia „populara” de sorginte leninst-stalinista, instaurata in Romania de sovietici dupa 1948.
Revolutia bolsevica din Rusia din 1917 condusa de Lenin a avut ca scop clamat rasturnarea „oranduirii burgheze” si preluarea puterii in mainile poporului.
Statul care a rezultat a fost unul totalitar, care nu mai avea o separatie a puterilor (legislativa, executiva, judecatoreasca) ci puterea – se spunea – era exercitata de popor prin partidul comunist care era unic, care apoi, la randu-i, o exercita prin organele de partid.
https://encyclopedia2.thefreedictionary.com/Separation+of+P…
Dupa Lenin a venit Stalin la putere, care a desavarsit lucrarea acestuia. Unele actiuni „revolutionare” ale lui Lenin i-au parut extreme pana si lui Stalin, motiv pentru care a cautat sa le dea o oarecare forma institutionalizata, democratica.
Detalii despre acest subiect gasiti pe internet, n-am sa dezvolt acum.
Odata ce Romania a intrat sub ocupatie sovietica, care era deja in regim stalinist, aceeasi forma de guvernamant bolsevica a fost impusa si Romaniei, in primul rand prin modificarea Constitutiei.
Astfel, Constitutia comunista din 1948, inspirata dupa modelul sovietic, prevedea:
„Articolul 1
Republica Populara Română este un Stat POPULAR, unitar, independent şi suveran.
Articolul 2
Republica POPULARA Română a luat fiinta prin lupta dusa de popor, în frunte cu clasa muncitoare, împotriva fascismului, reactiunii şi imperialismului.
Articolul 3
În Republica Populara Română întreaga putere de stat emana de la POPOR şi aparţine POPORULUI. POPORUL îşi exercită puterea prin organe reprezentative, alese prin vot universal, egal, direct şi secret.”
In 1952 Constitia a fost modificata din nou si s-a prevazut ca:
„Art. 1. Republica Populara Româna este un stat al oamenilor muncii de la orase si sate.
Art. 16. Regimul de stat al Republicii Populare Române este regimul DEMOCRATIEI POPULARA, care reprezinta puterea oamenilor muncii.”
Dupa 1989 paradigma se schimba, stabilindu-se chiar din art. 1 al Constitutiei ca se revine la „spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român”, care nu puteau fi decat cele dinainte de perioada ocupatiei sovietice.
Iata ce prevede art. 1 din Constitutia post-comunista, textul acum in vigoare:
„(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.
(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.”
Mai mult, la art. 16 alin. (2) din Constitutie se prevede ca „Nimeni nu este mai presus de lege”, iar la art. 142 alin. (1) „Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei”.
Prin urmare, intr-o democratie constitutionala, cum e si Romania in acest moment, NIMENI, nici macar poporul, nu este mai presus de lege si de Constitutie, prin urmare poporul nu poate invalida prin referendum o decizie a Curtii Constitutionale.
Daca prin referendum se va putea invalida o decizie a Curtii Constitutionale, de ce nu s-ar putea face la fel si cu o hotarare judecatoreasca definitiva?
Odata deschisa aceasta cutie a Pandorei se va deschide si drumul spre disolutia statului democratic.
De la „democratia originala” a anilor ’90, in care „dreptul de proprietate e[ra] un moft”, se vede ca am „evoluat” la faza in care „drepturile omului sunt un lux”, iar acum suntem la faza unde „Constitutia este optionala, poporul fiind suveran”.
Nu doar Romania, dar Europa si lumea trec printr-o perioada tulbure, in care tot mai multe tari arata ca isi pierd busola centrului democratic.
Din acest motiv, mai ales in fragila noastra democratie, rolul Curtii Constitutionale este fundamental, fiind singura institutie care are rolul de garant al Constitutiei.
Ca orice institutie, Curtea Constitutionala nu este scutita de critici. Aceste critici insa trebuie sa fie argumentate si pragmatice, sa ajute Curtea in realizarea atributiilor pe care le are.
Toate institutiile statului sunt in acest moment mai mult sau mai putin slabite, ca urmare a faptului ca suntem o societate care nu s-a dezobisnuit inca de pacatosul obicei de a indentifica institutiile cu persoanele care le conduc.
Ar fi cu adevarat nociv pentru societate, de aceea, sa se treaca acum la idolatrizarea sau, dimpotriva, demonizarea Curtii Constitutionale.
Pe de alta parte, trebuie sa se inteleaga ca deciziile CCR sunt obligatorii, pentru ca asa spune Constitutia. Abia in momentul in care se cere ca aceste decizii sa nu mai fie respectate, se abdica cu adevarat de la statul de drept, cerandu-se, in fapt, suspendarea democratiei.
A justifica nerespectarea unei decizii a CCR prin apelul la referendum inseamna pur si simplu a abandona democratia constitutionala si revenirea la „democratia populara” de sorginte bolsevic leninista.
Ma intreb cati dintre promotorii unei astfel de actiuni constientizeaza cu adevarat grozavia acestui indemn.(Simona F.).
Actualitate
Drone, sisteme antiaeriene și vehicule electrice: imagini din prima zi a expoziției AUSA 2026
Companii internaționale din industria de apărare au adus la Centrul de Convenții Walter E. Washington, din centrul capitalei americane, o gamă variată de vehicule aeriene și terestre pentru ediția din acest an a conferinței Asociației Armatei SUA.
Cel mai mare târg anual de profil din Statele Unite atrage mii de participanți. La ediția din 2026, exponatele includ numeroase drone și tehnologii anti-drone, alături de echipamente militare de mari dimensiuni. Iată câteva dintre momentele surprinse în prima zi a expoziției.
Un câine de asistență întâmpină vizitatorii
Patriot, câine aflat în pregătire pentru a fi repartizat unui veteran rănit după încheierea antrenamentului, îi întâmpină pe participanți în fața standului Shield AI.
Brawlr: lansator reconfigurabil pentru apărare antiaeriană
Sierra Nevada a prezentat sistemul de apărare antiaeriană Brawlr — lansator reconfigurabil de armament, cu mecanism rotativ pe baterii. Expoziția a inclus atât sistemul, cât și o muniție prezentată în detaliu.
Vehicule electrice și muniție de artilerie
Oshkosh a expus un vehicul electric Joint Light Tactical Vehicle. Hanwha Defense USA a prezentat, la rândul său, proiectile de artilerie de 155 mm.
Supraveghere și drone cu decolare verticală
AEO Night Hawk Systems a adus un ansamblu de supraveghere ale cărui senzori urmăreau persoanele aflate în apropiere pe podeaua expoziției.
Deasupra vizitatorilor a fost suspendată și aeronava fără pilot VAPOR, produsă de AeroVironment. Sistemul este un elicopter fără pilot, cu un singur rotor, propulsie complet electrică și decolare și aterizare verticală.
Anvelope pentru Lună și optică pentru arme
Goodyear a expus o anvelopă robustă, cu un design neobișnuit, destinată explorării lunare.
Standul Colt Optics a atras numeroși participanți, care au privit un panou cu zeci de puști de asalt echipate cu sisteme optice specializate.
Actualitate
Armata americană îşi rafinează sistemul de achiziții: O nouă etapă în eficientizarea birocrației
La doar un an după o restructurare majoră a sistemului de achiziții, Armata americană a implementat noi ajustări la nivelul portofoliilor de armament. Măsura, deşi de o amploare mai redusă, urmăreşte optimizarea proceselor interne şi conformarea la cerințele legislative recente.
Eliminarea barierelor birocratice
Principalul obiectiv al noii strategii este eliminarea unui nivel de birocrație care intermedia relația dintre Executivii de Portofoliu pentru Achiziții (PAE) și managerii de program. Această reorganizare vine ca răspuns direct la prevederile Legii Autorizării Apărării Naționale (NDAA) pentru anul 2026, având rolul de a asigura o sincronizare mai strânsă între echipele care se ocupă de achiziții și componentele operaționale ale forțelor armate.
Rolul esențial al noilor structuri: Program Manager Executives
În cadrul acestor schimbări, structurile cunoscute anterior sub numele de Capability Portfolio Executives (CPE) au fost redefinite ca Program Manager Executives (PME) și au fost repoziționate pentru a lucra direct alături de PAE. Această schimbare strategică vizează o mai bună gestionare a programelor, fără a crea o structură de raportare ierarhică rigidă care să blocheze activitatea managerilor de program, aceștia din urmă fiind cei care interacționează nemijlocit cu militarii din teren. Oficialii subliniază că PME-urile sunt vitale pentru gestionarea sarcinilor zilnice și pentru sprijinirea managerilor de program, oferind o structură similară cu cea din mediul corporativ (CEO/COO), menită să accelereze luarea deciziilor.
Profesionalizarea achizițiilor și rezultate imediate
Un alt pilon al reformei impuse de legislația din 2026 vizează certificarea riguroasă a tuturor oficialilor implicați în procesul de achiziții. Dacă anterior doar o parte dintre aceştia dețineau acreditările necesare, noua directivă impune ca toți executivii să fie „oficiali de achiziții certificați”, în timp ce adjuncții acestora vor proveni din roluri operaționale sau din centre de excelență. Prin concentrarea cerințelor, resurselor și autorității decizionale sub umbrela PAE, Armata elimină „transferurile secvențiale” care încetineau procesele în trecut, oficialii raportând deja primele rezultate concrete ale acestei abordări integrate.
Actualitate
Cine controlează piața jocurilor de noroc online din România și ce obligații au operatorii licențiați
Un cazino sau o casă de pariuri nu poate accepta legal jucători din România doar pentru că deține o licență emisă într-o altă țară. Pentru a opera pe piața locală, compania trebuie să îndeplinească cerințele legislației românești și să dețină licența și autorizațiile necesare emise de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.
Controlul nu se oprește, însă, în momentul autorizării. Operatorii trebuie să respecte în continuare reguli privind verificarea jucătorilor, protecția minorilor, plățile, autoexcluderea, securitatea platformei și desfășurarea jocurilor.
ONJN este instituția care supraveghează piața jocurilor de noroc
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc este autoritatea specializată care reglementează și supraveghează această industrie în România. Instituția acordă licențe și autorizații, verifică activitatea operatorilor și intervine atunci când aceștia nu respectă legislația.
În cazul jocurilor de noroc online, nu este de ajuns ca un site să fie disponibil în limba română, întrucât nu demonstrează automat că operatorul funcționează legal. Platforma trebuie să aibă dreptul de a oferi servicii jucătorilor din România. Cei care vor să înțeleagă mai bine rolul ONJN și reglementarea jocurilor de noroc pot găsi informații suplimentare pe InfoCazinouri.ro.
Legislația face și o distincție între companiile care organizează efectiv jocurile și firmele care furnizează servicii industriei. Operatorii care exploatează jocuri de noroc dețin licențe clasa I, în timp ce clasa a II-a acoperă anumite activități conexe, precum software-ul specializat, găzduirea platformelor sau procesarea plăților.
O licență nu este același lucru cu autorizația de exploatare
Pentru a funcționa legal nu este suficient ca un operator să obțină doar licența de organizare. OUG 77/2009 prevede obligativitatea deținerii atât a licenței de organizare, cât și a autorizației de exploatare corespunzătoare activității desfășurate.
În procesul de autorizare sunt analizate compania, persoanele implicate în administrarea acesteia, infrastructura tehnică și modul în care vor fi organizate jocurile. Pentru activitatea online există cerințe adiționale legate de sistemele informatice.
Operatorii de jocuri de noroc la distanță trebuie, de asemenea, să opereze printr-un sediu permanent înregistrat aici. Prin urmare, faptul că o companie are sediul principal într-un alt stat nu o scutește de obligațiile impuse pentru piața românească.
Jucătorii trebuie să aibă minim 18 ani
Una dintre obligațiile de bază ale operatorilor este împiedicarea accesului minorilor la jocurile de noroc. O persoană trebuie să aibă cel puțin 18 ani pentru a participa legal.
În mediul online, operatorii trebuie să verifice identitatea jucătorilor pentru a confirma, printre altele, că aceștia au împlinit vârsta de 18 ani. Platforma trebuie să știe cine folosește contul și să poată solicita informațiile și documentele necesare pentru verificarea identității.
Contul de joc este personal și nu poate fi creat, transferat sau utilizat în numele altei persoane. Datele furnizate la înregistrare trebuie să aparțină jucătorului care folosește contul.
Verificarea identității are și un rol financiar
KYC sau „Know Your Customer” este procesul prin care operatorul confirmă identitatea jucătorului și verifică dacă datele furnizate la crearea contului sunt reale. Aceste controale sunt necesare atât pentru respectarea limitei de vârstă de 18 ani, cât și pentru prevenirea fraudelor și a spălării banilor.
De regulă, jucătorului i se pot solicita un act de identitate și, în anumite situații, documente suplimentare. Verificări mai amănunțite pot apărea dacă există diferențe între informațiile din cont și documentele prezentate, dacă sunt identificate tranzacții neobișnuite sau dacă operatorul trebuie să stabilească proveniența fondurilor.
Astfel de verificări pot avea loc inclusiv înaintea procesării unei retrageri. Solicitarea documentelor nu înseamnă automat că operatorul refuză plata, ci poate face parte din verificările obligatorii înainte ca retragerea să fie aprobată.
Depunerile și retragerile trebuie să poată fi urmărite
Controlul unei platforme online include și circuitul banilor. Operatorul trebuie să păstreze evidențe privind conturile jucătorilor, sumele depuse, mizele, câștigurile și retragerile.
Acest lucru este important atât pentru supravegherea activității, cât și în cazul unei dispute. Dacă un jucător reclamă, de exemplu, că o retragere nu a fost procesată sau că soldul contului s-a modificat incorect, istoricul operațiunilor poate fi verificat.
Și jucătorul ar trebui să păstreze confirmările tranzacțiilor și mesajele primite de la operator atunci când apare o problemă. În cazul unui conflict, data, suma și istoricul comunicării sunt esențiale.
Autoexcluderea trebuie respectată de operatori
Legislația românească prevede mecanisme prin care o persoană poate solicita autoexcluderea de la jocurile de noroc.
Operatorii au obligații privind persoanele autoexcluse și nu pot trata solicitarea ca pe o simplă preferință a clientului. Sistemul urmărește să împiedice continuarea participării atunci când jucătorul a cerut în mod expres să nu mai aibă acces.
Pe lângă autoexcludere, platformele pot oferi și alte instrumente de joc responsabil, precum limite pentru depuneri, pierderi sau sumele pariate într-o anumită perioadă.
Site-urile fără licență pot ajunge pe lista neagră
ONJN poate identifica platformele care oferă jocuri de noroc în România fără dreptul legal de a face acest lucru. Domeniile respective pot fi incluse pe lista neagră a instituției, iar accesul la acestea poate fi restricționat.
Din 2025, legea interzice și anumitor furnizori licențiați să ofere servicii domeniilor aflate pe această listă atunci când accesul jucătorilor din România nu este blocat.
Prin urmare, supravegherea pieței nu urmărește numai operatorii care au deja licență. Sistemul încearcă și să limiteze accesul companiilor neautorizate la infrastructura, serviciile și clienții de care ar avea nevoie pentru a funcționa pe piața românească.
Licența presupune obligații pe toată perioada de funcționare
Autorizarea unui operator nu reprezintă o aprobare permanentă acordată fără alte verificări. Respectarea legislației trebuie să continue atât timp cât compania oferă jocuri de noroc în România.
Operatorii care nu respectă legislația riscă amenzi, iar în cazurile mai grave pot rămâne fără licență sau autorizație. OUG 82/2023 a prevăzut, de exemplu, revocarea licenței pentru operatorii existenți care nu făceau dovada, în termenul stabilit, că îndeplinesc noile cerințe privind societatea înregistrată în România sau sediul permanent.
Pentru jucător, acesta este și motivul pentru care verificarea unui operator nu ar trebui să se rezume la logo, reclame sau notorietatea brandului. Elementul decisiv este dacă platforma are dreptul să funcționeze în România și se află sub supravegherea autorităților competente.
Batman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
Investigatie propie Incisiv de Prahova – bazată pe documente judiciare. Un dosar cu patru expertize și nicio probă “întreagă” În...
IPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi
IPJ Prahova, campion la procese pierdute: cum a aflat Poliția că și polițiștii au drepturi în concediu IPJ Prahova, din...
Republica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
Poliția Penitenciară, de la gardieni ai legii la subiect de bârfă online Poliția Penitenciară nu mai e de mult o...
ANI le dă voie „combatanților în concediu”: polițiștii pot dispărea în misiuni externe, dar cu Statutul la purtător
Legea 180/2026, bau-baul inventat de birocrați speriați de Europa În timp ce unii visează să blocheze polițiștii în birouri prăfuite...
Dosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
Există un moment, în orice anchetă serioasă, când îți dai seama că nu grindina e problema, ci „apărătorii mediului” care...
I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
Confirmarea oficială: Incisiv de Prahova a avut dreptate Acum doi ani, Incisiv de Prahova scria negru pe alb că la...
Reforma cu sfoara și scotch: cum a reorganizat MEDAT ministerul la xerox și l-a dus la judecată
ORGANIGRAMA MINUNE”: CUM FACE MEDAT REFORMĂ CU PIXUL ȘI CU OCHII ÎNCHIȘI „Reforma” de la MEDAT: când organigrama devine scut...
IPJ Brăila vs. semnătura penală – Cum să faci dintr-o semnătură simplă un șir de patru șefi plictisiți de viață
Introducere în absurd: când Ordinul spune „una”, IPJ Brăila aude „patru” Ordinul comun MAI–PÎCCJ zice așa, negru pe alb: „Adresa...
„Polițist la dispoziția șefului”: program după horoscop și chef de superior
„Serviciu polițienesc”, varianta 2026: vii la muncă atunci când visează șeful În ultima perioadă, tot mai mulți polițiști își pun...
M.A.I. – IPJ Botoșani vs. 20 de lei
700 de lei „pagubă la buget”, 20 de lei „lux de nedescris” Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani a descoperit, cu...
Dosarul Antigrindină – Partea a XI‑a –„ANTI-GRINDINĂ” CU DOSAR PENAL. Când norii sunt proști, îi păcălește… SNACP-ul. Când sunt deștepți, se duce DNA-ul peste ei.
Investigație proprie realizată în exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova: De ani de zile scriem că Sistemul Național...
Stat de drept cu strămutare: când Guvernul își caută instanță de casă (DOCUMENTE)
Guvernul supărat pe judecător: Când nu-ți iese HG-ul, dai vina pe instanță! Reforma administrativă pe genunchi, cu 109 posturi șterse...
„Cascadorii girofarului”: IPJ Prahova mai face praf o autospecială, iar Biroul Rutier Ploiești își anchetează propriul „erou accidentat”
De la BMW-ul de aur la Renaultul „kamikaze”: IPJ Prahova lovește din nou După BMW-ul transformat în fier vechi și...
IPJ Sibiu, spălat pe mâini cu dezinfectant imaginar: 5 sedii „curate” pe hârtie, restul la mila epidemiilor
Când poliția îți cere buletinul într-o clădire fără autorizație sanitară, dar cu „temei legal” din manualul de scos basma curată....
Droguri la promoție, pedepse la reducere. România între „consum propriu” și haos organizat
Trei senatori, o lege și o întrebare: ce-ar fi să dăm doar amendă la droguri? La 5 octombrie 2026, trei...
-
Exclusivacum 2 zile
„Cascadorii girofarului”: IPJ Prahova mai face praf o autospecială, iar Biroul Rutier Ploiești își anchetează propriul „erou accidentat”
-
Exclusivacum o zi
I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum o zi
Dosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
-
Exclusivacum 4 zileLa MAI, familia se întemeiază cu acordul șefului. Pentru reîntregire, aduceți un „indicator la schimb”!
-
Featuredacum 3 zilePrimele mega-secrete ale României: M.A.I. – cine ia sporuri de 50% și de ce e atât de grav să afle prostimea
-
Exclusivacum 4 zilePolițist cu cântarul, la datorie: cât lemn bagi în sobă, atâta „ordine publică” ai!
-
Exclusivacum 3 zileGuvern demis, USR decis: austeritate la MEDAT, lux la IAR Brașov
-
Exclusivacum 2 zile
Dosarul Antigrindină – Partea a XI‑a –„ANTI-GRINDINĂ” CU DOSAR PENAL. Când norii sunt proști, îi păcălește… SNACP-ul. Când sunt deștepți, se duce DNA-ul peste ei.