Anchete
EXPLOZIV/”Pepiniera” Codrut Olaru/”Camaradul” Pahontu/Haineala, in locul lui Kovesi! – Comisarul de Prahova
Oana Schmidt Haineala este noua „Doamna de fier” a Justitiei romane, fosta procuroare care a condus Consiliul Superior al Magistraturii fiind „varful de lance” al actualei Puteri pentru preluarea controlului asupra a ceea ce a mai ramas din statul paralel. Iar cum rivalitatea dintre Oana Schmidt Haineala si Laura Codruta Kovesi este binecunoscuta in sistem ca fiind de mult drept una „pe viata si pe moarte”, cea din urma ratand la mustata retinerea acesteia in controversatul dosar al anchetarii Ordonantei 13, miza „meciului” este una uriasa. Atat pentru taberele politice implicate, cat si pentru transarea „razboiului orgoliilor” dintre cele doua procuroare.

”Omul lui Basescu” la conducerea CSM

Cert este ca, din informatiile de ultima ora intrate in posesia noastra, Haineala tocmai ce a mutat spectaculos, reusind racolarea unuia dintre cei mai fideli colaboratori al Laurei Codruta Kovesi, care deja ar fi sarit in noua barca dupa ce a primit garantii ca ar putea prelua conducerea Directiei Nationale Anticoruptie de la actuala sa sefa. Iar „deturnarea” respectivului procuror anticoruptie cu nume vine la pachet cu oamenii „garantati” de Codrut Olaru sau generalul Lucian Pahontu, provenind din pepinierele „personale” de cadre ale acestora si care in ultima vreme sunt numiti „pe banda rulanta” pe functii cheie in diverse structuri de Parchet si mai ales in Ministerul de Interne, toti acestia avand „avizul politic” obligatoriu luat, prin mijloace specifice, tocmai de catre Oana Schmidt Haineala. Cea care, dupa castigarea unei prime batalii in Justitie si revenirea ei in Ministerul Justitiei, unde a fost numita de catre Tudorel Toader chiar seful Corpului de control al ministrului, pare sa fi declansat asaltul final la „reduta DNA”.

Laura Codruta Kovesi are tot mai putini parteneri loiali
Insa strategia implementata de cea despre care se stie ca se bucura de relatii excelente inclusiv in influentele medii politice si nu doar din Tel Aviv ocoleste asumarea oficiala a conducerii vreunei structuri intrate in sfera de control a actualei Puteri politice, Haineala avand in schimb deja pregatiti procurorii care vor fi numiti la conducerea DNA, DIICOT si a Parchetului General. Insa adevarata lupta se duce la nivelul esaloanelor inferioare ale structurilor din sistem, acolo unde , dupa atatia ani de „butonare” informativa s-au creat adevarate automatisme in a raspunde unor ordine nescrise. Si pe acest front Haineala forteaza atragerea de partea sa a cat mai multi dintre sefii cu influenta in sistem, exemplele Lucian Pahontu sau Codrut Olaru aratand ca au fost deja create primele „brese” importante…
Au noul sef al DNA!
Desigur ca prioritatea absoluta a actualei Puteri politice este debarcarea Laurei Codruta Kovesi din funtea Directiei Nationale Anticoruptie sau,daca nu se reuseste”decaparea” acesteia de urgenta, barem izolarea cat mai stransa pana la sfarsitul mandatului. Oricum, iata ca Oana Schmidt Haineala, adevaratul strateg al planului de resetare a justitiei, asa cum Darius Valcov gireaza programul de guvernare a reusit sa bifeze o alta victorie de etapa importanta, prin convingerea unui procuror cu nume si functie de a accepta ”oferta de nerefuzat” de a prelua conducerea DNA, la momentul oportun. Iar lovitura este una cu atat mai spectaculaosa cu cat este vorba chiar de catre unul dintre procurorii anticoruptie cunoscut drept unul dintre cei mai loiali oameni ai lui Kovesi, astfel ca Haineala incearca astfel sa impace si ”capra” nucleului dur din PSD, dar si ”varza” cancelariilor occidentale.
”Pepiniera” Codrut Olaru
Insa dincolo de jocurile subterane care au inceput sa treaca deja la ”next level” al „piramidei” DNA, miscari de trupe cel putin la fel de insemnate au loc si in cadrul altor structuri.

Codrut Olaru, un ”as” al jocului dublu
Astfel ca la varful DIICOT soarta incapatanatului Daniel Horodniceanu este ca si pecetluita, „nea Gusti” Lazar nereusind decat sa mai traga ceva de timp, pana ce ”alesul” lui Haineala va fi instalat si oficial la conducere. Iar faptul ca Felix Banila provine din „pepiniera” de procurori asumata de Codrut Olaru nu mai trebuie sa mire pe nimeni, „fratia bacauana” fiind, din nou, una tot mai influenta la nivelul Justitiei.

Horodniceanu trage degeaba de timp
Astfel ca, bazandu-se si pe sprijinul ”logistic” al lui Codrut Olaru, un adevarat veteran al „jocului dublu” din sistem, Oana Schmidt Haineala poate sta linistita barem ca are cine veghea la preluarea controlului in structurile de Parchet care, incet, dar sigur, se aliniaza la noul ”trend”…
”Camaradul” Pahontu
De asemenea, un rol bine determinat in structura transpartinica construita cu migala de Oana Schmidt Haineala la nivelul sistemului il are si generalul Lucian Pahontu. Cel care, desi nu mai este de mult „profet” in propriul SPP condus inca din 2005 are totusi statutul unui ”camarad” de nadejde, oameni propusi sau girati de acesta continuand sa avanseze pe ”culoarul” numirilor politice.

Generalul Pahontu, un bun ”camarad” al Oanei Schmidt Haineala
Astfel ca pe palierul structurilor sensibile din Ministerul de Interne sau alte institutii de forta, Oana Schmidt Haineala nu pregeta sa apeleze adeseori atat la sfaturile, cat si la oamenii asumati de bunul ”camarad” Pahontu. Iar cum si sotia lui Codrut Olaru lucreaza tot in subordinea sefului SPP, iata ca noul pol de influenta construit de Haineala este unul tot mai demn de luat in seama.
E tot mai ”curtata”
Iar cea mai buna dovada a ascensiunii vijelioase a Oanei Schmidt Haineala, care tinde sa-i ia locul de forta Laurei Codruta Kovesi in noul ”binom” pe cale sa se instaleze in fruntea sistemului este ”curtea” tot mai intensa care i se face din partea unor sefi de structuri invatati sa-si caute protectia personala si a functiilor detinute sub ”fustele” procuroarelor sau judecatoarelor care si-au asumat de-a lungul vremii rolul de ”doamne de fier” ale Justitiei din Romania.

Tudorel Toader, ”asistat” din chiar sanul ministerului
Astfel ca, dupa ce a acceptat rolul de ”recuperatoare” de sefi din sistem si a punctat primele succese remarcabile Oana Schmidt Haineala joaca acum mult mai sus, acolo unde dosarele nu mai sunt de mult niste simple hartii… Iar cum ministrul Tudorel Toader nu indrazneste sa o deranjeze nici cu o floare, nici alti ministri pesedisti neriscand sa-si bage nasul in ”ciorba” pregatita de Haineala, aceasta are deocamdata spatele politic asigurat pentru a putea pregati ”marea confruntare” care urmeaza si unde se joaca pe totul sau nimic…(:Catalin Tache).
Articolul EXPLOZIV/”Pepiniera” Codrut Olaru/”Camaradul” Pahontu/Haineala, in locul lui Kovesi! apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.
Anchete
Verdict la CSM: Maria-Virginia Bărăscu, Aurel Găitan și Livișor Dascălu, noii „supraveghetori” ai magistraturii
Consiliul Superior al Magistraturii a tranșat competiția pentru posturile-cheie de la Direcția de inspecție pentru judecători. Trei magistrați au reușit să treacă de filtrul exigent al selecției, urmând să preia rolul de gardieni ai integrității în cadrul sistemului judiciar românesc.
Într-o mișcare strategică pentru arhitectura de control a justiției, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat marți, 16 iunie 2026, numele celor trei judecători care vor completa rândurile Inspecției Judiciare. Potrivit publicației Lumea Justiției, procesul de selecție s-a finalizat prin validarea unor nume cu experiență, menite să asigure rigoarea necesară în evaluarea activității magistraților din toată țara.
Performanță sub lupă: Maria-Virginia Bărăscu domină clasamentul
Rezultatele finale reflectă o ierarhie clară, unde pregătirea teoretică și experiența practică au făcut diferența. Capul de afiș al acestei selecții este judecătoarea Maria-Virginia Bărăscu, care a obținut un punctaj aproape de perfecțiune, demonstrând o stăpânire deosebită a mecanismelor judiciare.
Conform datelor oficiale prezentate de sursa citată, notele obținute de cei trei viitori inspectori judiciari sunt următoarele:
- Maria-Virginia Bărăscu – nota 9,60
- Aurel Găitan – nota 8,466
- Livișor Dascălu – nota 8,133
Aceste punctaje le asigură locurile în cadrul Direcției de inspecție pentru judecători, o structură vitală pentru menținerea disciplinei și eticii profesionale în rândul magistraților.
O misiune de integritate: Provocările de la Direcția de inspecție
Noul „triumvirat” de la Inspecția Judiciară preia mandatul într-un moment în care responsabilitatea acestei instituții este mai mare ca niciodată. Cei trei magistrați vor avea sarcina ingrată, dar esențială, de a verifica sesizările privind abaterile disciplinare și de a asigura că standardele de conduită sunt respectate fără excepție la toate nivelurile instanțelor.
Validarea acestor numiri vine să consolideze capacitatea de control a CSM, într-un efort de a transparentiza și eficientiza actul de justiție. Notele obținute, în special recordul de 9,60 al Mariei-Virginia Bărăscu, sunt privite de observatorii sistemului ca o garanție a profesionalismului pe care noua structură a Direcției de inspecție îl va afișa în perioada următoare.
Rămâne de văzut cum vor gestiona noii inspectori primele dosare sensibile, însă decizia CSM din 16 iunie pare să fi „bătut în cuie” o echipă de elită pentru unul dintre cele mai sensibile compartimente ale sistemului judiciar. (Irinel I.).
Anchete
Nereguli majore în curtea ministerului condus de Diana Buzoianu: Peste 9 miliarde de lei s-au evaporat din bugetul AFM
Un control de amploare al Curții de Conturi la Ministerul Mediului scoate la iveală un dezastru financiar de proporții. O investigație publicată de Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, dezvăluie cum Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a pierdut sume colosale din cauza managementului defectuos și a unei pasivități administrative suspecte.
Metoda falimentului a devalizat Fondul pentru Mediu: Peste 90% din datorii sunt imposibil de recuperat
Potrivit raportului întocmit de Curtea de Conturi, Administrația Fondului pentru Mediu are de recuperat o sumă amețitoare, de peste 10 miliarde de lei, de la diverși contribuabili debitori. Realitatea din teren este însă una sumbră: doar 8,41% din acești bani mai pot fi recuperați de la firme active.
Sursa citată arată că „metoda falimentul” a devenit calea principală prin care miliarde de lei au dispărut din bugetul statului. Aproape 70% dintre debitori au fost deja radiați sau se află în procedură de faliment, ceea ce înseamnă că probabilitatea ca statul să mai vadă acești bani este nulă. Mai grav este că, în cazul a 15% din creanțe, AFM nici măcar nu a putut furniza informații despre starea contribuabililor, demonstrând un haos birocratic total sub autoritatea ministerului condus de Diana Buzoianu.
Eșecuri în gestionarea programelor Rabla și fotovoltaice: Prejudicii de sute de mii de lei descoperite de auditori
Inspectorii Curții de Conturi nu s-au limitat la creanțele neîncasate, ci au verificat și modul în care AFM a gestionat programele naționale de mediu. Rezultatele sunt la fel de descurajante: au fost identificate prejudicii de cel puțin 504.500 lei cauzate de nerespectarea regulilor elementare de eligibilitate.
Conform articolului din Cotidianul Național, banii publici au fost acordați pentru panouri fotovoltaice unor beneficiari care nu îndeplineau criteriile din ghidul de finanțare. De asemenea, în cadrul programului „Rabla”, s-a constatat că sume importante, de ordinul sutelor de mii de lei, nici măcar nu au fost evidențiate în contabilitate, deși ar fi trebuit să constituie creanțe clare ale instituției.
Inerție administrativă cu efecte devastatoare: AFM a ratat recuperarea unor creanțe de zeci de milioane de lei
Raportul auditorilor evidențiază o lipsă de reacție cronică din partea oficialilor AFM. Într-un caz flagrant, o creanță de peste 11,5 milioane de lei a fost lăsată să se „evapore” fără ca instituția să întreprindă vreun demers legal de urmărire a veniturilor înainte ca firma debitoare să fie radiată în 2023.
Curtea de Conturi a subliniat că AFM avea obligația legală de a demara procedura de angajare a răspunderii solidare și de a recupera pagubele de la salariații vinovați de neglijență. Din păcate, acest model de pasivitate s-a repetat și în cazul unor certificate verzi neachiziționate, unde bugetul a fost prejudiciat cu alte 23,8 milioane de lei. Deși creanța era certă și exigibilă, autoritățile au așteptat până când firma a fost radiată, făcând orice recuperare ulterioară imposibilă.
Anchete
Criza serviciilor publice sub spectrul austerității: Companiile de utilități solicită Guvernului Bolojan indexarea salariilor și deblocarea angajărilor
Serviciile esențiale din România, de la transport public la termoficare și apă-canal, se află într-un punct critic din cauza politicilor de reducere a cheltuielilor. Potrivit unei analize publicate de Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, numeroase companii de utilități avertizează Executivul că actuala stare de blocaj pune în pericol siguranța cetățenilor și administrarea investițiilor europene.
Memorandumurile disperării pe masa executivului: 36 de societăți cer acoperirea parțială a inflației
Ministerul Dezvoltării a înaintat recent Guvernului un dosar voluminos, de peste 350 de pagini, care cuprinde solicitările disperate a 36 de operatori de servicii publice din întreaga țară. Conform dezvăluirilor făcute de Cotidianul Național, aceste companii solicită o indexare modestă a salariilor, de aproximativ 6-6,5%, cifră care ar acoperi doar jumătate din rata inflației prognozate.
Situația este descrisă ca fiind una „de subzistență”, în condițiile în care inflația reală a depășit deja pragul de 10%. Deși multe dintre aceste societăți înregistrează profit și nu au datorii, ele sunt împiedicate de reglementările actuale să ajusteze veniturile angajaților, ceea ce duce la o prăbușire a nivelului de trai pentru mii de salariați din sectorul public local.
Epuizare la volan și investiții blocate: Lipsa personalului pune în pericol siguranța călătorilor
Unul dintre cele mai grave semnale de alarmă trase în articolul semnat de Claudia Marcu vizează siguranța publică. La Suceava și Arad, deficitul de șoferi pentru transportul în comun a forțat personalul rămas să lucreze peste limitele legale de reziliență fizică. La S.C. Transport Public Local S.A. Suceava, de exemplu, autobuzele electrice noi riscă să rămână în garaje deoarece 65 de posturi de șoferi sunt blocate, forțând reducerea numărului de trasee.
Sursa citată subliniază că această „austeritate a lui Bolojan” transformă angajații în victime ale suprasolicitării. În cazul șoferilor, oboseala acumulată și stresul ridicat reprezintă un risc mortal de accidentări în trafic, o situație semnalată explicit de Compania de Transport Public Arad. Mai mult, investițiile de miliarde de euro realizate în infrastructură rămân fără administratori calificați, riscând să se degradeze prematur.
Fenomenul generalizării salariului minim: Inginerii și economiștii au ajuns să câștige cât personalul necalificat
O altă consecință dramatică a înghețării veniturilor în serviciile publice este pierderea specialiștilor. Cotidianul Național relevă faptul că, odată cu creșterea succesivă a salariului minim pe economie, diferențele dintre personalul cu studii superioare și cel necalificat au dispărut aproape complet.
La operatorul de apă ACET Suceava, aproape jumătate din personal a ajuns să fie încadrat pe salariul minim. Articolul exemplifică această devalorizare a muncii calificate prin situația inginerilor sau economiștilor care au ajuns la salarii nete de aproximativ 2.749 lei. Această uniformizare forțată descurajează performanța și provoacă un exod al personalului calificat către sectorul privat, lăsând sistemele vitale de termoficare și apă-canal fără experții necesari pentru intervenții și reparații urgente.
-
Exclusivacum 4 zileEvadare cu scandal de pe șantier, evadare pe șest din fortăreață: când sare gardul deținutul, sare și dublul standard din ANP
-
Exclusivacum 4 zileDe la „Prestij” la „Maneliadă”: fief interlop în buricul Ploieștiului, cu IPJ Prahova la butonul de mute
-
Exclusivacum 4 zileBreaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani
-
Exclusivacum 4 zilePensie cu „viluță la pachet”: șeful împuternicit de la IPJ Prahova fuge din funcție, dar nu și cu mâna goală
-
Exclusivacum 5 zileEVADARE CU BONUS LA PUSCARIA MĂRGINENI: CÂND SARE DEȚINUTUL GARDUL, SARE ȘI SALARIUL DIRECTORULUI
-
Exclusivacum 5 zileProtejat: „Bodycam la mișto”: Agentul Irimia, starul rutier (IPJ PRAHOVA) care dă amenzi pe filmare și iertări pe șoptite.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VII)
-
Exclusivacum 18 oreIPJ Prahova, fabrica de „deranjați”: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul care nu pupă papucul șefului. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IX)
-
Exclusivacum 2 zileArde satul, stingem cetățeanul! Biroul Control Intern IPJ Prahova, pompier de imagine pentru polițiștii ‘deranjați’”.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VIII)



