Anchete
EXPLOZIV/ SRI nu vrea „limonada”…/ Hellvig, prea mic pentru un razboi atat de mare/Ghita, scapat de Klaus! – Comisarul de Prahova
Lumea Justitiei prezinta un caz cutremurator al crimei organizate din DNA.
Procurorul DNA Nicolae Marin: “Zi de Dragnea! Daca ar fi dupa mine te-as impusca!” – Cititi declaratia incendiara a ex-politistului de judiciar al DNA, Dan Manolachi, data in fata Inaltei Curti la 9 februarie 2018: “Procurorul a lovit cu pumnul in masa… am fost bruscat, lovit de perete de un coleg politist in prezenta a 10 persoane, inclusiv a doi ofiteri SRI”. (Declaratia).
Crima organizata din DNA continua sa nu aiba nimic de suferit, desi dezvaluirile despre achitarile, dosarele fabricate si abuzurile comise impreuna cu echipe de ofiteri SRI curg pe banda rulanta si releva faptul ca pentru obtinerea de denunturi impotriva unor lideri politici, anchetatorii anticoruptie nu s-au dat inapoi de la niciun abuz. Este de neimaginat ca toate dezvaluirile zdrobitoare din ultimul an despre practicile mafiote ale unor procurori DNA nu au dus nici macar la inceperea urmaririi penale impotriva unui singur procuror anticoruptie, desi acestia au distrus zeci de destine de magistrati, cariere politice si au atentat la ordinea constitutionala in stat, prin adevarate tentative de lovitura de stat impotriva Guvernului, ministrului Justitiei sau a premierilor in functie.
Lumeajustitiei.ro va prezinta in continuare o declaratie incendiara data in fata ICCJ de fostul politisit de judiciar din DNA, Dan Emil Manolachi, care a lucrat 6 ani in aceasta institutie pana cand in 2013 a fost inculpat si trimis in judecata intr-un dosar in care s-a incercat inculparea cu orice pret a presedintelui PSD Liviu Dragnea, cu un document clasificat, pritocit in laboratoarele SRI.
Documentul clasificat (o nota a generalului SRI Florian coldea, trimisa sefei DNA) a fost data de procurorul de caz Marin Nicolae (foto) politistului sau de judiciar Dan Emil Manolachi, in ideea ca acesta il va plasa lui Dragnea personal, moment in care Binomul SRI-DNA era pregatit sa dispuna o perchezitie si sa-l prinda pe liderul PSD cu documentul clasificat asupra lui, pentru a-l retine in flagrant si a-l aresta.
Planul DNA nu a functionat intrucat informatiile de la SRI, cum ca politistul DNA Dan Manolachi ar fi putut ajunge, direct sau indirect, sa ii livreze documentul secret lui Dragnea, au fost supraevaluate. Sau acesta a defectat, nevrand sa fie partas la asa ceva. Politistului Manolache i s-a lasat documentul secret de catre procurorul Marin Nicolae, desi acesta trebuia sa il protejeze conform legii privind informatiile clasificate, astfel incat politistul sa il poata fotografia. Cert e ca planul de arestare a lui Dragnea in flagrant a fost un fiasco.
La ora actuala putem spune ca politistul Manolachi se teme sa spuna adevarul. Probabil ca in realitate i s-a ordonat sa plaseze documentul, iar el nu a avut curajul, a defectat sau nu a putut realiza diabolicul plan si, drept consecinta, a fost pedepsit, prin inculpare, desi era parte a anchetei initiate de Binomul SRI-DNA.
Cert este ca nici azi, nici cand a fost audiat in calitate de inculpat la Inalta Curte, in dosarul 3742/2/2014 la data de 9 februarie 2018 Manolachi nu are curajul sa spuna tot adevarul. Intrebat fiind la ICCJ de aparatorul lui: – “Are o explicatie privind accesul ce i s-a permis la documente clasificate, alta decat cea inerenta activitatii de serviciu?”, politistul Dan Manolachi a raspuns in fata judecatorilor: –”Mi-e frica sa dau detalii cu privire la cele aflate ulterior si nu doresc sa precizez ce anume motiveaza aceasta stare de frica”.
Repetam, opinia noastra este ca fostul politist de judiciar a fost pus de sefii lui de la DNA sa plaseze documentul secret, ce i-a fost oferit dinadins (desi el nu avea acces la informatii clasificate) si pentru ca nu a executat misiunea, si a fost suspectat ca a defectat, a fost pedepsit ca o lectie pentru oricine ar mai face ca el. Cata vreme insa nimeni nu vrea sa ancheteze acest caz, si in orice caz nimeni din afara DNA, adevarul nu va fi aflat in opinia noastra niciodata pana ce Laura Codruta Kovesi si adjunctii ei nu vor parasi institutia.
Iata fragmente relevante din declaratia data la ICCJ, in dosarul 3742/2/2014 la data de 9 februarie 2018, de politistul de judiciar al DNA Dan Emil Manolachi impotriva procurorului Marin Nicolae si a altor anchetatori:
“…Cu referire la memoriul depus la DNA, in luna iulie 2013, privitor la modul in care am fost ascultat de organul de urmarire penala la data de 19 februarie 2012, doresc sa fac urmatoarele precizari, pe care le consider importante in clarificarea pozitiei mele.
Arat ca am fost supus constant unor presiuni cu ocazia ascultarii din 19.02.2012, respectiv anterior inceperii ascultarii mele, am constatat prezenta altor 10 persoane in incaperea in care ma aflam, inclusiv a doi ofiteri SRI, pe care ii cunosteam din vedere, am fost bruscat , lovit de perete si perchezitionat de catre un alt coleg politist, mi s-a cerut sa fac declaratii cu privire la persoane si imprejurari despre care nu aveam cunostinta, elemente pe care le-am descris in memoriul adresat DNA si aflat in dosar (…)
…Legat de declaratiile date, incepand cu luna martie 2013, arat ca la un moment dat, audiat fiind in prezenta aparatorilor mei alesi, procurorul (n.n. – Marin Nicolae) a avut o reactie pe care nu am relatat-o pana acum, respectiv s-a ridicat, a lovit cu pumnul in masa si mi-a spus: ‘DACA AR FI DUPA MINE, TE-AS IMPUSCA!’ Aparatorul meu ales a reactionat spunand ca nu a mai vazut niciodata asa ceva. Nu am formulat la acesl moment plangere impotriva procurorului, fiind intr-o stare psihica marcata de presiunile constant exercitate impotriva mea, dupa inceperea cercetarilor in prezenta cauza. Cand ma refer la presiuni, am in vedere solicitarile repetate ale procurorului, in sensul: ‘ZII DE DRAGNEA‘, desi eu ii relatasem ca nu il cunosc pe acesta din urma. (…)
Am avut dubii in februarie 2013 cu privire lla caracterul clasificat al documentului, urmare a continutului sau privind trucarea unei licitatii de catre doua SRL-uri. In cuprinsul documentului era mentionat caracterul sau clasificat, dubiul fiind expresia opiniei mele personale, formate in urma studierii continutului sau (…)
In cuprinsul documentului nu exista nicio mentiune cu privire la Liviu Dragnea sau de societatile controlate de acesta ori de apropiatii sai. La acel moment eu stiam ca singura societate controlata de aceste persoane era TelDrum, lucru aflat din auzite… inscrisul mi-a fost dat de procurorul de caz. (…)
Mi-e frica sa dau detalii cu privire la cele aflate ulterior si nu doresc sa precize ce anume motiveaza aceasta stare de frica”.
Nu putem sa nu remarcam fata de declaratia finala a lui Dan Manolachi faptul ca acesta recunoaste si azi ca se teme sa spuna tot. A fost amenintat cu moartea? Stie oare ca exista oameni in Binom in stare sa comita crime in caz ca li se ordona?
Lumeajustitiei.ro solicita comisiei parlamentare de control a SRI – dat fiind evidentul amestec al SRI in acest dosar – sa il audieze pe fostul politist de judiciar Dan Emil Manolachi si sa elucideze misterul din spatele acestei facaturi marca DNA.




Denuntul politistului DNA Dan Manolachi
Iata si sesizarea inregistrata sub nr. 6792/22.07.2013 la DNA de fostul ofiter de politie judiciara Dan Emil Manolachi – condamnat in 2015 de CAB la 5 ani de inchisoare cu executare pentru favorizarea faptuitorului si pentru ca ar fi folosit informatii ce nu erau destinate publicitatii – care aduce procurorului anticoruptie Marin Nicolae grave acuzatii privind anchetarea sa abuziva, sub presiune si amenintarea permanenta ca va fi retinut. In esenta, ofiterul de politie Dan Manolachi a sesizat ca a fost obligat de procurorul DNA Marin Nicoale sa dea declaratii prin care sa il incrimineze pe presedintele PSD Liviu Dragnea, desi acestea nu corespundeau realitatii:
DNA – Dosar nr. 435/P/2012
Inregistrat sub nr. 6792/22.07.2013
„Domnule prim-procuror
Subsemnatul Manolachi Dan Emil, avand calitatea de inculpat in dosarul mentionat mai sus, formulez prezentul
MEMORIU
prin care doresc sa va semnalez urmatoarele aspecte de natura juridica:
1.Va rog sa aveti in vedere datele din prezentul memoriu care nu reprezinta o reclamatie, ci este doar un demers legal prevazut de disp. art. 172 al. 1 teza a doua, coroborat cu disp. Art. 6 din Cod de procedura penala raportat la art. (n.red. – neinteligibil) din Constitutia Romaniei, art. 48 al. 2 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, menit sa asigure exercitarea drepturilor la aparare si protectia mea deoarece obligatiile dispuse prin numeroasele Ordonante sunt prea generale si exista posibilitatea de a fi acuzat pe nedrept de nerespectarea lor.
Precizez ca in data de 19.02.2013, cu ocazia retinerii mele spre audiere in calitate de invinuit mi-a fost incalcat dreptul la aparare (n.red. – neinteligibil), nu mi s-a asigurat dreptul a a-mi angaja un avocat si nici de a avea un avocat din oficiu, asa cum prevad dispozitiile Codului de procedura penala. Declaratia data de mine in data de 19.02.2013 contine un sir de evenimente despre care am luat la cunostinta precum si de acuzatiil care mi se aduc, din continutul Ordonantei procurorului de incepere a urmaririi penale.
Precizez faptul ca cele declarate la data de 19.02.2013 au fost date sub presiunea celor aproximativ 10 persoane prezente dintre care la interogatorii din cadrul politiei judiciare (n.red. – neinteligibil) punand intrebari despre relatia cu Dragnea Liviu.
Precizez ca cele declarate mi-au fost sugerate de procuror Marin Nicolae in biroul acestuia iar cele declarate nu corespund realitatii. Am fost amenintat in permanenta cu retinerea in caz ca nu declar ceea ce trebuie.
Precizez faptul ca dl. procuror Marin Nicolae a insistat in permanenta sa scriu despre legatura mea cu numitul Dragnea Liviu, despre care eu nu pot declara nimic intrucat nu il cunosc personal, nu m-am intalnit niciodata cu el si nu il cunosc decat de la televizor.
Ulterior, in data de 15.03.2013 am luat la cunostinta de la dl.procuror Marin Nicolae ca o alta persoana pe nume Lemnaru Cristian ce are calitatea de invinuit/inculpat in alt dosar aflat in lucru la dl. procuror Dumitriu Paul a facut un denunt impotriva mea ca mi-ar fi dat suma de 40.000 lei fara a face precizarea pentru ce si imprejurarile pentru care ar fi facut aceasta plata. Consider ca acest denunt deste o modalitate de a-mi aduce noi acuzatii impotriva mea pentru a ma forta sa imi sustin prima declaratie data sub presiune si sub sugestia a ceea ce trebuie sa scriu in declaratiile ulterioare.
Din toate aceste considerente enuntate mai sus, inteleg sa nu imi sustin prima declaratie data in ziua de 19.02.2013 si imi rezerv dreptul de a da declaratii numai in fata instantei de judecata. Precizez ca toate acuzatiile ce mi se aduc sunt neintemeiate si nefondate.
Mentionez faptul pana la data de 19.02.2013 in calitatea mea de ofiter de politie judiciara, la toate locurile de munca pe care le-am ocupat nu am avut abateri disciplinare, iar in activitatea mea profesionala am obtinut calificative de “foarte bine” in toti cei aproximativ 20 de ani de activitate in cadrul MAI.
Cu consideratie”.
Denuntul ofiterului Dan Manolachi a ramas fara niciun efect, el fiind trimis in judecata de DNA (institutia la care lucra) si condamnat. Cazul miroase a executie judiciara! Ofiterul se afla in prezent in penitenciar in executarea pedepsei. (irinel I.).
Anchete
Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București
Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.
Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă
Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.
Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.
Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor
Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.
Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.
Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului
Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.
Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
Anchete
Război deschis între Parchetul General și AUR: Procurorul Rareș Stan îl pune sub acuzare pe Dan Tanasă / „Recidivă” judiciară împotriva opoziției?
O nouă undă de șoc zguduie eșichierul politic românesc, după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a decis punerea sub acuzare a deputatului Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt al AUR. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, parlamentarul este acuzat de instigare la ură, totul pornind de la o postare pe Facebook din august 2025, în care acesta îi îndemna pe români să refuze comenzile livrate de muncitori străini. Ancheta, declanșată în urma unui denunț semnat de polițistul Marian Godină, readuce în prim-plan discuția despre limitele libertății de exprimare și imunitatea opiniilor politice.
„Procurorul de serviciu” pentru dosarele AUR? Cine este Rareș-Petru Stan
Dincolo de natura acuzațiilor, atenția publică se concentrează asupra figurii magistratului care gestionează dosarul. Publicația Lumea Justiției subliniază un detaliu care ridică numeroase semne de întrebare: procurorul de caz este Rareș-Petru Stan, personaj care pare să fi devenit o prezență constantă în anchetele ce vizează liderii și susținătorii Alianței pentru Unirea Românilor.
Istoricul lui Stan în raport cu această formațiune este unul dens. Acesta a instrumentat în 2024 dosarul presupuselor semnături falsificate pentru candidatura lui Silvestru Șoșoacă, ocazie cu care au fost audiați zeci de simpatizanți AUR. Mai mult, în 2025, același procuror a chemat la bară patru deputați ai partidului în urma protestelor de la Biroul Electoral Central, generate de interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu. Această succesiune de dosare alimentează suspiciunile privind o posibilă țintire sistematică a partidului de către același magistrat.
Reacția lui George Simion: „Ultimele zvârcoliri ale sistemului”
Confirmarea identității procurorului a venit chiar de la vârful partidului. Într-o postare virulentă pe rețelele de socializare, președintele AUR, George Simion, a acuzat direct o tentativă de intimidare politică. Conform sursei citate, Simion a reamintit publicului că Rareș Stan este „același care ne-a furat telefoanele înainte de alegerile europarlamentare”, interpretând punerea sub acuzare a lui Dan Tanasă ca pe un atac direct la adresa partidului, în contextul luptelor politice actuale.
Imunitate politică sau infracțiune? Dilema constituțională din spatele acuzațiilor
Cazul ridică o problemă juridică fundamentală care ar putea tranșa viitorul acestui dosar. Lumea Justiției pune sub semnul întrebării temeinicia demersului procurorului Stan prin prisma Articolului 72, alin. 1 din Constituția României. Textul legii fundamentale stipulează clar: „deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.
Întrebarea care rămâne pe buzele analiștilor este dacă îndemnul lui Dan Tanasă se încadrează în sfera opiniei politice protejate de Constituție sau dacă procurorul Stan a identificat elemente care depășesc pragul imunității parlamentare. În timp ce susținătorii AUR vorbesc despre un „circ judiciar”, ancheta merge mai departe, promițând noi episoade tensionate într-un an electoral deja incendiar. (Irinel I.),
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 5 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum 21 de oreHipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor



