Anchete
EXPLOZIV/ SRI nu vrea „limonada”…/ Hellvig, prea mic pentru un razboi atat de mare/Ghita, scapat de Klaus! – Comisarul de Prahova
Lumea Justitiei prezinta un caz cutremurator al crimei organizate din DNA.
Procurorul DNA Nicolae Marin: “Zi de Dragnea! Daca ar fi dupa mine te-as impusca!” – Cititi declaratia incendiara a ex-politistului de judiciar al DNA, Dan Manolachi, data in fata Inaltei Curti la 9 februarie 2018: “Procurorul a lovit cu pumnul in masa… am fost bruscat, lovit de perete de un coleg politist in prezenta a 10 persoane, inclusiv a doi ofiteri SRI”. (Declaratia).
Crima organizata din DNA continua sa nu aiba nimic de suferit, desi dezvaluirile despre achitarile, dosarele fabricate si abuzurile comise impreuna cu echipe de ofiteri SRI curg pe banda rulanta si releva faptul ca pentru obtinerea de denunturi impotriva unor lideri politici, anchetatorii anticoruptie nu s-au dat inapoi de la niciun abuz. Este de neimaginat ca toate dezvaluirile zdrobitoare din ultimul an despre practicile mafiote ale unor procurori DNA nu au dus nici macar la inceperea urmaririi penale impotriva unui singur procuror anticoruptie, desi acestia au distrus zeci de destine de magistrati, cariere politice si au atentat la ordinea constitutionala in stat, prin adevarate tentative de lovitura de stat impotriva Guvernului, ministrului Justitiei sau a premierilor in functie.
Lumeajustitiei.ro va prezinta in continuare o declaratie incendiara data in fata ICCJ de fostul politisit de judiciar din DNA, Dan Emil Manolachi, care a lucrat 6 ani in aceasta institutie pana cand in 2013 a fost inculpat si trimis in judecata intr-un dosar in care s-a incercat inculparea cu orice pret a presedintelui PSD Liviu Dragnea, cu un document clasificat, pritocit in laboratoarele SRI.
Documentul clasificat (o nota a generalului SRI Florian coldea, trimisa sefei DNA) a fost data de procurorul de caz Marin Nicolae (foto) politistului sau de judiciar Dan Emil Manolachi, in ideea ca acesta il va plasa lui Dragnea personal, moment in care Binomul SRI-DNA era pregatit sa dispuna o perchezitie si sa-l prinda pe liderul PSD cu documentul clasificat asupra lui, pentru a-l retine in flagrant si a-l aresta.
Planul DNA nu a functionat intrucat informatiile de la SRI, cum ca politistul DNA Dan Manolachi ar fi putut ajunge, direct sau indirect, sa ii livreze documentul secret lui Dragnea, au fost supraevaluate. Sau acesta a defectat, nevrand sa fie partas la asa ceva. Politistului Manolache i s-a lasat documentul secret de catre procurorul Marin Nicolae, desi acesta trebuia sa il protejeze conform legii privind informatiile clasificate, astfel incat politistul sa il poata fotografia. Cert e ca planul de arestare a lui Dragnea in flagrant a fost un fiasco.
La ora actuala putem spune ca politistul Manolachi se teme sa spuna adevarul. Probabil ca in realitate i s-a ordonat sa plaseze documentul, iar el nu a avut curajul, a defectat sau nu a putut realiza diabolicul plan si, drept consecinta, a fost pedepsit, prin inculpare, desi era parte a anchetei initiate de Binomul SRI-DNA.
Cert este ca nici azi, nici cand a fost audiat in calitate de inculpat la Inalta Curte, in dosarul 3742/2/2014 la data de 9 februarie 2018 Manolachi nu are curajul sa spuna tot adevarul. Intrebat fiind la ICCJ de aparatorul lui: – “Are o explicatie privind accesul ce i s-a permis la documente clasificate, alta decat cea inerenta activitatii de serviciu?”, politistul Dan Manolachi a raspuns in fata judecatorilor: –”Mi-e frica sa dau detalii cu privire la cele aflate ulterior si nu doresc sa precizez ce anume motiveaza aceasta stare de frica”.
Repetam, opinia noastra este ca fostul politist de judiciar a fost pus de sefii lui de la DNA sa plaseze documentul secret, ce i-a fost oferit dinadins (desi el nu avea acces la informatii clasificate) si pentru ca nu a executat misiunea, si a fost suspectat ca a defectat, a fost pedepsit ca o lectie pentru oricine ar mai face ca el. Cata vreme insa nimeni nu vrea sa ancheteze acest caz, si in orice caz nimeni din afara DNA, adevarul nu va fi aflat in opinia noastra niciodata pana ce Laura Codruta Kovesi si adjunctii ei nu vor parasi institutia.
Iata fragmente relevante din declaratia data la ICCJ, in dosarul 3742/2/2014 la data de 9 februarie 2018, de politistul de judiciar al DNA Dan Emil Manolachi impotriva procurorului Marin Nicolae si a altor anchetatori:
“…Cu referire la memoriul depus la DNA, in luna iulie 2013, privitor la modul in care am fost ascultat de organul de urmarire penala la data de 19 februarie 2012, doresc sa fac urmatoarele precizari, pe care le consider importante in clarificarea pozitiei mele.
Arat ca am fost supus constant unor presiuni cu ocazia ascultarii din 19.02.2012, respectiv anterior inceperii ascultarii mele, am constatat prezenta altor 10 persoane in incaperea in care ma aflam, inclusiv a doi ofiteri SRI, pe care ii cunosteam din vedere, am fost bruscat , lovit de perete si perchezitionat de catre un alt coleg politist, mi s-a cerut sa fac declaratii cu privire la persoane si imprejurari despre care nu aveam cunostinta, elemente pe care le-am descris in memoriul adresat DNA si aflat in dosar (…)
…Legat de declaratiile date, incepand cu luna martie 2013, arat ca la un moment dat, audiat fiind in prezenta aparatorilor mei alesi, procurorul (n.n. – Marin Nicolae) a avut o reactie pe care nu am relatat-o pana acum, respectiv s-a ridicat, a lovit cu pumnul in masa si mi-a spus: ‘DACA AR FI DUPA MINE, TE-AS IMPUSCA!’ Aparatorul meu ales a reactionat spunand ca nu a mai vazut niciodata asa ceva. Nu am formulat la acesl moment plangere impotriva procurorului, fiind intr-o stare psihica marcata de presiunile constant exercitate impotriva mea, dupa inceperea cercetarilor in prezenta cauza. Cand ma refer la presiuni, am in vedere solicitarile repetate ale procurorului, in sensul: ‘ZII DE DRAGNEA‘, desi eu ii relatasem ca nu il cunosc pe acesta din urma. (…)
Am avut dubii in februarie 2013 cu privire lla caracterul clasificat al documentului, urmare a continutului sau privind trucarea unei licitatii de catre doua SRL-uri. In cuprinsul documentului era mentionat caracterul sau clasificat, dubiul fiind expresia opiniei mele personale, formate in urma studierii continutului sau (…)
In cuprinsul documentului nu exista nicio mentiune cu privire la Liviu Dragnea sau de societatile controlate de acesta ori de apropiatii sai. La acel moment eu stiam ca singura societate controlata de aceste persoane era TelDrum, lucru aflat din auzite… inscrisul mi-a fost dat de procurorul de caz. (…)
Mi-e frica sa dau detalii cu privire la cele aflate ulterior si nu doresc sa precize ce anume motiveaza aceasta stare de frica”.
Nu putem sa nu remarcam fata de declaratia finala a lui Dan Manolachi faptul ca acesta recunoaste si azi ca se teme sa spuna tot. A fost amenintat cu moartea? Stie oare ca exista oameni in Binom in stare sa comita crime in caz ca li se ordona?
Lumeajustitiei.ro solicita comisiei parlamentare de control a SRI – dat fiind evidentul amestec al SRI in acest dosar – sa il audieze pe fostul politist de judiciar Dan Emil Manolachi si sa elucideze misterul din spatele acestei facaturi marca DNA.




Denuntul politistului DNA Dan Manolachi
Iata si sesizarea inregistrata sub nr. 6792/22.07.2013 la DNA de fostul ofiter de politie judiciara Dan Emil Manolachi – condamnat in 2015 de CAB la 5 ani de inchisoare cu executare pentru favorizarea faptuitorului si pentru ca ar fi folosit informatii ce nu erau destinate publicitatii – care aduce procurorului anticoruptie Marin Nicolae grave acuzatii privind anchetarea sa abuziva, sub presiune si amenintarea permanenta ca va fi retinut. In esenta, ofiterul de politie Dan Manolachi a sesizat ca a fost obligat de procurorul DNA Marin Nicoale sa dea declaratii prin care sa il incrimineze pe presedintele PSD Liviu Dragnea, desi acestea nu corespundeau realitatii:
DNA – Dosar nr. 435/P/2012
Inregistrat sub nr. 6792/22.07.2013
„Domnule prim-procuror
Subsemnatul Manolachi Dan Emil, avand calitatea de inculpat in dosarul mentionat mai sus, formulez prezentul
MEMORIU
prin care doresc sa va semnalez urmatoarele aspecte de natura juridica:
1.Va rog sa aveti in vedere datele din prezentul memoriu care nu reprezinta o reclamatie, ci este doar un demers legal prevazut de disp. art. 172 al. 1 teza a doua, coroborat cu disp. Art. 6 din Cod de procedura penala raportat la art. (n.red. – neinteligibil) din Constitutia Romaniei, art. 48 al. 2 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, menit sa asigure exercitarea drepturilor la aparare si protectia mea deoarece obligatiile dispuse prin numeroasele Ordonante sunt prea generale si exista posibilitatea de a fi acuzat pe nedrept de nerespectarea lor.
Precizez ca in data de 19.02.2013, cu ocazia retinerii mele spre audiere in calitate de invinuit mi-a fost incalcat dreptul la aparare (n.red. – neinteligibil), nu mi s-a asigurat dreptul a a-mi angaja un avocat si nici de a avea un avocat din oficiu, asa cum prevad dispozitiile Codului de procedura penala. Declaratia data de mine in data de 19.02.2013 contine un sir de evenimente despre care am luat la cunostinta precum si de acuzatiil care mi se aduc, din continutul Ordonantei procurorului de incepere a urmaririi penale.
Precizez faptul ca cele declarate la data de 19.02.2013 au fost date sub presiunea celor aproximativ 10 persoane prezente dintre care la interogatorii din cadrul politiei judiciare (n.red. – neinteligibil) punand intrebari despre relatia cu Dragnea Liviu.
Precizez ca cele declarate mi-au fost sugerate de procuror Marin Nicolae in biroul acestuia iar cele declarate nu corespund realitatii. Am fost amenintat in permanenta cu retinerea in caz ca nu declar ceea ce trebuie.
Precizez faptul ca dl. procuror Marin Nicolae a insistat in permanenta sa scriu despre legatura mea cu numitul Dragnea Liviu, despre care eu nu pot declara nimic intrucat nu il cunosc personal, nu m-am intalnit niciodata cu el si nu il cunosc decat de la televizor.
Ulterior, in data de 15.03.2013 am luat la cunostinta de la dl.procuror Marin Nicolae ca o alta persoana pe nume Lemnaru Cristian ce are calitatea de invinuit/inculpat in alt dosar aflat in lucru la dl. procuror Dumitriu Paul a facut un denunt impotriva mea ca mi-ar fi dat suma de 40.000 lei fara a face precizarea pentru ce si imprejurarile pentru care ar fi facut aceasta plata. Consider ca acest denunt deste o modalitate de a-mi aduce noi acuzatii impotriva mea pentru a ma forta sa imi sustin prima declaratie data sub presiune si sub sugestia a ceea ce trebuie sa scriu in declaratiile ulterioare.
Din toate aceste considerente enuntate mai sus, inteleg sa nu imi sustin prima declaratie data in ziua de 19.02.2013 si imi rezerv dreptul de a da declaratii numai in fata instantei de judecata. Precizez ca toate acuzatiile ce mi se aduc sunt neintemeiate si nefondate.
Mentionez faptul pana la data de 19.02.2013 in calitatea mea de ofiter de politie judiciara, la toate locurile de munca pe care le-am ocupat nu am avut abateri disciplinare, iar in activitatea mea profesionala am obtinut calificative de “foarte bine” in toti cei aproximativ 20 de ani de activitate in cadrul MAI.
Cu consideratie”.
Denuntul ofiterului Dan Manolachi a ramas fara niciun efect, el fiind trimis in judecata de DNA (institutia la care lucra) si condamnat. Cazul miroase a executie judiciara! Ofiterul se afla in prezent in penitenciar in executarea pedepsei. (irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
Anchete
„Frizerul” de epoleți: Adrian Mircea, procurorul care tunde stelele generalilor și lasă Armata în „ofsaid” penal
Se aude foșnet de mătase și zornăit de medalii tremurânde prin birourile capitonate ale Ministerului Apărării Naționale. Motivul? „Spaima galonatului”, generalul-procuror Adrian Mircea, șeful Serviciului Militar din DNA, a scos din nou cătușele la lustruit. Ultima victimă pe lista de „tuns” stele este chiar Gheorghiță Vlad, șeful Marelui Stat Major, un personaj care, până mai ieri, credea că uniforma e un scut antigonț în fața legii.
De la „Intangibilul” Zisu, la „Urmăritul” Vlad: Rețeta succesului la DNA Militar
Conform dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justitiei, Adrian Mircea nu este la prima sa partidă de vânătoare prin pădurile de generali ale MApN. Acest „specialist” al dosarelor cu greutate este același personaj care l-a îngenuncheat pe Cătălin Zisu, fostul zeu al Logisticii, un om despre care se spunea că e mai greu de clintit decât un buncăr antiatomic.
Dacă Zisu a fost „felul principal” în trecut, se pare că Gheorghiță Vlad este desertul unei cariere în care Mircea pare să fi jurat că nu lasă niciun epolet să doarmă liniștit pe pernă. Este o adevărată curățenie de primăvară într-o instituție unde, de decenii, praful s-a depus pe cinste și onoare, sub privirile îngăduitoare ale unor șefi care s-au crezut mici divinități în haine de camuflaj.
Steaua București, prizonieră în Liga a II-a sub bocancul intereselor politice
Totuși, dacă domnul procuror Adrian Mircea a prins gustul sângelui de general, ar putea să-și îndrepte privirea și spre „Cazul Steaua”, o telenovelă de prost gust finanțată din bani publici. Este de-a dreptul hilar cum un club de tradiție este ținut legat de calorifer în Liga a II-a, refuzându-i-se cu încăpățânare orice formă de asociere privată care l-ar putea propulsa spre performanță.
De ce acest blocaj absurd? Gurile rele prin târg spun că totul este un joc de glezne între generali „de carton” și politicieni cu interese obscure, toți slujind la masa unui personaj care profită din plin de moartea clinică a echipei armatei. Ar fi un dosar pe cinste, domnule procuror, mai ales că mirosul de bani și complicități politice răzbate prin toți porii complexului sportiv din Ghencea.
Când se termină vânătoarea și începe curățenia generală?
Zvonurile spun că miza este uriașă și că numele implicate în această „încrengătură a tăcerii” din jurul CSA Steaua ar face să tremure până și fundația ministerului. Bani mulți, influență și o complicitate grețoasă între haina militară și setea de profit a unora care văd Armata ca pe propria lor moșie.
Rămâne de văzut dacă Adrian Mircea va avea curajul să intre în acest cuib de viespi sau dacă se va mulțumi doar cu câteva trofee de colecție, sub formă de generali puși sub urmărire penală. Până atunci, generalii noștri pot sta liniștiți: dacă nu-i ia DNA-ul, îi îngroapă ridicolul unei gestiuni care a transformat mândria Armatei într-o glumă de divizia secundă. (Irinel I.).
Anchete
Războiul viitorului se câștigă în laborator: Cum poate „creierul digital” ACES să unifice apărarea NATO
Europa traversează un moment critic pentru securitatea sa regională, unde succesul Alianței Nord-Atlantice depinde de o coordonare perfectă între cei 32 de membri și partenerii lor. Deși NATO a făcut progrese uriașe în doctrina comună, un obstacol major persistă: fragmentarea sistemelor de simulare. În prezent, națiunile se bazează încă pe instrumente învechite și baze de date izolate, un „mozaic” tehnologic care poate încetini reacția în fața amenințărilor hibride moderne.
Adio sisteme izolate: O arenă virtuală comună pentru toate domeniile
Pentru a elimina aceste bariere, platforma Advanced Center for Experimentation and Simulation (ACES), dezvoltată de Lockheed Martin, propune o soluție revoluționară: un mediu de modelare unic și integrat. Spre deosebire de vechile metode, ACES folosește o arhitectură deschisă care permite oricărei platforme — fie ea aeriană, terestră, maritimă, cibernetică sau spațială — să se conecteze de tip „plug and play” într-o arenă virtuală globală.
Această capacitate de „federație dinamică” înseamnă că fiecare stat membru își poate aduce propriile modele, reale sau sintetice, într-un spațiu de luptă partajat în timp real. Rezultatul? Staff-ul multinațional poate co-crea exerciții de amploare, reducând ciclul de planificare de la zile la doar câteva minute.
Analiza „What If”: Testarea tehnologiilor de mâine pe platformele de ieri
Unul dintre cele mai mari avantaje ale platformei ACES este capacitatea de a previziona impactul tehnologiilor emergente. În acest laborator digital, comandanții pot introduce arme hipersonice, roiuri de drone autonome sau sisteme de energie dirijată alături de echipamentele deja existente pe teren.
Acest lucru permite factorilor de decizie din cadrul NATO să cuantifice impactul real la nivel de forță și să modeleze costurile pe întreg ciclul de viață, legând performanța tehnică de logistica și sustenabilitatea necesare în teatrele de operații. Practic, se creează o „gemănare digitală” a câmpului de luptă, unde senzorii live se suprapun peste acțiunile simulate ale adversarului, oferind o claritate strategică fără precedent.
Scutul colectiv: De la concept la desfășurare în timp record
Dincolo de exerciții, ACES funcționează ca un „sandbox” strategic care scurtează drumul de la concept la implementare. Într-un scenariu de antrenament integrat, trupele de la sol, piloții din simulatoare și navele de pe mare sunt conectate într-o singură rețea. Comandantul poate rula, pune pe pauză și relua același scenariu de nenumărate ori pentru a evalua performanța comună.
Prin unificarea datelor și a expertizei fiecărei națiuni membre, ACES nu doar că întărește doctrina Alianței, dar construiește și un nivel superior de încredere între parteneri. În fața unor adversari de calibru egal, această agilitate digitală devine noul „vârf de lance” al apărării colective, asigurând că forțele NATO rămân pregătite să anticipeze și să depășească orice provocare viitoare.
-
Exclusivacum 18 oreDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 4 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 4 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum 23 de oreMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 2 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Ancheteacum 4 zileSiguranță printre zâmbete: Cum au transformat polițiștii din Mehedinți Ziua Copilului într-o lecție de prietenie și responsabilitate



