Anchete
EXPLOZIV/Crima organizata din DNA/MOARTE SAU DENUNT CONTRA LUI DRAGNEA/ Cazul miroase a executie judiciara! – Comisarul de Prahova
Lumea Justitiei prezinta un caz cutremurator al crimei organizate din DNA.
Procurorul DNA Nicolae Marin: “Zi de Dragnea! Daca ar fi dupa mine te-as impusca!” – Cititi declaratia incendiara a ex-politistului de judiciar al DNA, Dan Manolachi, data in fata Inaltei Curti la 9 februarie 2018: “Procurorul a lovit cu pumnul in masa… am fost bruscat, lovit de perete de un coleg politist in prezenta a 10 persoane, inclusiv a doi ofiteri SRI”. (Declaratia).
Crima organizata din DNA continua sa nu aiba nimic de suferit, desi dezvaluirile despre achitarile, dosarele fabricate si abuzurile comise impreuna cu echipe de ofiteri SRI curg pe banda rulanta si releva faptul ca pentru obtinerea de denunturi impotriva unor lideri politici, anchetatorii anticoruptie nu s-au dat inapoi de la niciun abuz. Este de neimaginat ca toate dezvaluirile zdrobitoare din ultimul an despre practicile mafiote ale unor procurori DNA nu au dus nici macar la inceperea urmaririi penale impotriva unui singur procuror anticoruptie, desi acestia au distrus zeci de destine de magistrati, cariere politice si au atentat la ordinea constitutionala in stat, prin adevarate tentative de lovitura de stat impotriva Guvernului, ministrului Justitiei sau a premierilor in functie.
Lumeajustitiei.ro va prezinta in continuare o declaratie incendiara data in fata ICCJ de fostul politisit de judiciar din DNA, Dan Emil Manolachi, care a lucrat 6 ani in aceasta institutie pana cand in 2013 a fost inculpat si trimis in judecata intr-un dosar in care s-a incercat inculparea cu orice pret a presedintelui PSD Liviu Dragnea, cu un document clasificat, pritocit in laboratoarele SRI.
Documentul clasificat (o nota a generalului SRI Florian coldea, trimisa sefei DNA) a fost data de procurorul de caz Marin Nicolae (foto) politistului sau de judiciar Dan Emil Manolachi, in ideea ca acesta il va plasa lui Dragnea personal, moment in care Binomul SRI-DNA era pregatit sa dispuna o perchezitie si sa-l prinda pe liderul PSD cu documentul clasificat asupra lui, pentru a-l retine in flagrant si a-l aresta.
Planul DNA nu a functionat intrucat informatiile de la SRI, cum ca politistul DNA Dan Manolachi ar fi putut ajunge, direct sau indirect, sa ii livreze documentul secret lui Dragnea, au fost supraevaluate. Sau acesta a defectat, nevrand sa fie partas la asa ceva. Politistului Manolache i s-a lasat documentul secret de catre procurorul Marin Nicolae, desi acesta trebuia sa il protejeze conform legii privind informatiile clasificate, astfel incat politistul sa il poata fotografia. Cert e ca planul de arestare a lui Dragnea in flagrant a fost un fiasco.
La ora actuala putem spune ca politistul Manolachi se teme sa spuna adevarul. Probabil ca in realitate i s-a ordonat sa plaseze documentul, iar el nu a avut curajul, a defectat sau nu a putut realiza diabolicul plan si, drept consecinta, a fost pedepsit, prin inculpare, desi era parte a anchetei initiate de Binomul SRI-DNA.
Cert este ca nici azi, nici cand a fost audiat in calitate de inculpat la Inalta Curte, in dosarul 3742/2/2014 la data de 9 februarie 2018 Manolachi nu are curajul sa spuna tot adevarul. Intrebat fiind la ICCJ de aparatorul lui: – “Are o explicatie privind accesul ce i s-a permis la documente clasificate, alta decat cea inerenta activitatii de serviciu?”, politistul Dan Manolachi a raspuns in fata judecatorilor: –”Mi-e frica sa dau detalii cu privire la cele aflate ulterior si nu doresc sa precizez ce anume motiveaza aceasta stare de frica”.
Repetam, opinia noastra este ca fostul politist de judiciar a fost pus de sefii lui de la DNA sa plaseze documentul secret, ce i-a fost oferit dinadins (desi el nu avea acces la informatii clasificate) si pentru ca nu a executat misiunea, si a fost suspectat ca a defectat, a fost pedepsit ca o lectie pentru oricine ar mai face ca el. Cata vreme insa nimeni nu vrea sa ancheteze acest caz, si in orice caz nimeni din afara DNA, adevarul nu va fi aflat in opinia noastra niciodata pana ce Laura Codruta Kovesi si adjunctii ei nu vor parasi institutia.
Iata fragmente relevante din declaratia data la ICCJ, in dosarul 3742/2/2014 la data de 9 februarie 2018, de politistul de judiciar al DNA Dan Emil Manolachi impotriva procurorului Marin Nicolae si a altor anchetatori:
“…Cu referire la memoriul depus la DNA, in luna iulie 2013, privitor la modul in care am fost ascultat de organul de urmarire penala la data de 19 februarie 2012, doresc sa fac urmatoarele precizari, pe care le consider importante in clarificarea pozitiei mele.
Arat ca am fost supus constant unor presiuni cu ocazia ascultarii din 19.02.2012, respectiv anterior inceperii ascultarii mele, am constatat prezenta altor 10 persoane in incaperea in care ma aflam, inclusiv a doi ofiteri SRI, pe care ii cunosteam din vedere, am fost bruscat , lovit de perete si perchezitionat de catre un alt coleg politist, mi s-a cerut sa fac declaratii cu privire la persoane si imprejurari despre care nu aveam cunostinta, elemente pe care le-am descris in memoriul adresat DNA si aflat in dosar (…)
…Legat de declaratiile date, incepand cu luna martie 2013, arat ca la un moment dat, audiat fiind in prezenta aparatorilor mei alesi, procurorul (n.n. – Marin Nicolae) a avut o reactie pe care nu am relatat-o pana acum, respectiv s-a ridicat, a lovit cu pumnul in masa si mi-a spus: ‘DACA AR FI DUPA MINE, TE-AS IMPUSCA!’ Aparatorul meu ales a reactionat spunand ca nu a mai vazut niciodata asa ceva. Nu am formulat la acesl moment plangere impotriva procurorului, fiind intr-o stare psihica marcata de presiunile constant exercitate impotriva mea, dupa inceperea cercetarilor in prezenta cauza. Cand ma refer la presiuni, am in vedere solicitarile repetate ale procurorului, in sensul: ‘ZII DE DRAGNEA‘, desi eu ii relatasem ca nu il cunosc pe acesta din urma. (…)
Am avut dubii in februarie 2013 cu privire lla caracterul clasificat al documentului, urmare a continutului sau privind trucarea unei licitatii de catre doua SRL-uri. In cuprinsul documentului era mentionat caracterul sau clasificat, dubiul fiind expresia opiniei mele personale, formate in urma studierii continutului sau (…)
In cuprinsul documentului nu exista nicio mentiune cu privire la Liviu Dragnea sau de societatile controlate de acesta ori de apropiatii sai. La acel moment eu stiam ca singura societate controlata de aceste persoane era TelDrum, lucru aflat din auzite… inscrisul mi-a fost dat de procurorul de caz. (…)
Mi-e frica sa dau detalii cu privire la cele aflate ulterior si nu doresc sa precize ce anume motiveaza aceasta stare de frica”.
Nu putem sa nu remarcam fata de declaratia finala a lui Dan Manolachi faptul ca acesta recunoaste si azi ca se teme sa spuna tot. A fost amenintat cu moartea? Stie oare ca exista oameni in Binom in stare sa comita crime in caz ca li se ordona?
Lumeajustitiei.ro solicita comisiei parlamentare de control a SRI – dat fiind evidentul amestec al SRI in acest dosar – sa il audieze pe fostul politist de judiciar Dan Emil Manolachi si sa elucideze misterul din spatele acestei facaturi marca DNA.
Denuntul politistului DNA Dan Manolachi
Iata si sesizarea inregistrata sub nr. 6792/22.07.2013 la DNA de fostul ofiter de politie judiciara Dan Emil Manolachi – condamnat in 2015 de CAB la 5 ani de inchisoare cu executare pentru favorizarea faptuitorului si pentru ca ar fi folosit informatii ce nu erau destinate publicitatii – care aduce procurorului anticoruptie Marin Nicolae grave acuzatii privind anchetarea sa abuziva, sub presiune si amenintarea permanenta ca va fi retinut. In esenta, ofiterul de politie Dan Manolachi a sesizat ca a fost obligat de procurorul DNA Marin Nicoale sa dea declaratii prin care sa il incrimineze pe presedintele PSD Liviu Dragnea, desi acestea nu corespundeau realitatii:
DNA – Dosar nr. 435/P/2012
Inregistrat sub nr. 6792/22.07.2013
„Domnule prim-procuror
Subsemnatul Manolachi Dan Emil, avand calitatea de inculpat in dosarul mentionat mai sus, formulez prezentul
MEMORIU
prin care doresc sa va semnalez urmatoarele aspecte de natura juridica:
1.Va rog sa aveti in vedere datele din prezentul memoriu care nu reprezinta o reclamatie, ci este doar un demers legal prevazut de disp. art. 172 al. 1 teza a doua, coroborat cu disp. Art. 6 din Cod de procedura penala raportat la art. (n.red. – neinteligibil) din Constitutia Romaniei, art. 48 al. 2 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, menit sa asigure exercitarea drepturilor la aparare si protectia mea deoarece obligatiile dispuse prin numeroasele Ordonante sunt prea generale si exista posibilitatea de a fi acuzat pe nedrept de nerespectarea lor.
Precizez ca in data de 19.02.2013, cu ocazia retinerii mele spre audiere in calitate de invinuit mi-a fost incalcat dreptul la aparare (n.red. – neinteligibil), nu mi s-a asigurat dreptul a a-mi angaja un avocat si nici de a avea un avocat din oficiu, asa cum prevad dispozitiile Codului de procedura penala. Declaratia data de mine in data de 19.02.2013 contine un sir de evenimente despre care am luat la cunostinta precum si de acuzatiil care mi se aduc, din continutul Ordonantei procurorului de incepere a urmaririi penale.
Precizez faptul ca cele declarate la data de 19.02.2013 au fost date sub presiunea celor aproximativ 10 persoane prezente dintre care la interogatorii din cadrul politiei judiciare (n.red. – neinteligibil) punand intrebari despre relatia cu Dragnea Liviu.
Precizez ca cele declarate mi-au fost sugerate de procuror Marin Nicolae in biroul acestuia iar cele declarate nu corespund realitatii. Am fost amenintat in permanenta cu retinerea in caz ca nu declar ceea ce trebuie.
Precizez faptul ca dl. procuror Marin Nicolae a insistat in permanenta sa scriu despre legatura mea cu numitul Dragnea Liviu, despre care eu nu pot declara nimic intrucat nu il cunosc personal, nu m-am intalnit niciodata cu el si nu il cunosc decat de la televizor.
Ulterior, in data de 15.03.2013 am luat la cunostinta de la dl.procuror Marin Nicolae ca o alta persoana pe nume Lemnaru Cristian ce are calitatea de invinuit/inculpat in alt dosar aflat in lucru la dl. procuror Dumitriu Paul a facut un denunt impotriva mea ca mi-ar fi dat suma de 40.000 lei fara a face precizarea pentru ce si imprejurarile pentru care ar fi facut aceasta plata. Consider ca acest denunt deste o modalitate de a-mi aduce noi acuzatii impotriva mea pentru a ma forta sa imi sustin prima declaratie data sub presiune si sub sugestia a ceea ce trebuie sa scriu in declaratiile ulterioare.
Din toate aceste considerente enuntate mai sus, inteleg sa nu imi sustin prima declaratie data in ziua de 19.02.2013 si imi rezerv dreptul de a da declaratii numai in fata instantei de judecata. Precizez ca toate acuzatiile ce mi se aduc sunt neintemeiate si nefondate.
Mentionez faptul pana la data de 19.02.2013 in calitatea mea de ofiter de politie judiciara, la toate locurile de munca pe care le-am ocupat nu am avut abateri disciplinare, iar in activitatea mea profesionala am obtinut calificative de “foarte bine” in toti cei aproximativ 20 de ani de activitate in cadrul MAI.
Cu consideratie”.
Denuntul ofiterului Dan Manolachi a ramas fara niciun efect, el fiind trimis in judecata de DNA (institutia la care lucra) si condamnat. Cazul miroase a executie judiciara! Ofiterul se afla in prezent in penitenciar in executarea pedepsei. (irinel I.).
Anchete
ROMGAZ ÎȘI UMPLE BUZUNARELE: 6,5% ÎN PLUS LA SALARII, PE TĂCUTE, LA ADĂPOSTUL „STRATEGICULUI” NEPTUN DEEP
Când e criză pentru toți, dar nu și pentru băieții de la gaz
Guvernul a descoperit, brusc, că are inimă mare – dar doar pentru Romgaz. În ședința de vineri, Executivul a aprobat, prin memorandum, majorarea salariilor din companie cu 6,5%, începând cu 1 iunie 2026.
Nu prin lege, nu prin mare transparență, ci discret, „pe surse” la început, și abia apoi cu documentul scos la lumină, semnat de:
- Ilie Bolojan – ministru interimar al Energiei,
- Oana Gheorghiu – vicepremier interimar,
- Alexandru Nazare – ministru interimar al Finanțelor.
Când e vorba de tăieri, se dau ordonanțe și conferințe. Când e vorba de măriri la o companie de stat „de casă”, se lucrează cu memorandume și comunicate atent ambalate.
„Nu mai facem față pieței”. Săracii giganți monopol de stat
Justificările oficiale pentru creșterea salariilor la Romgaz par rupte din manualul de plângeri al corporațiilor cu profit record:
- „Anul trecut, creșterea salarială a fost sub nivelul pieței de specialitate.”
- „E nevoie de măsuri pentru păstrarea angajaților performanți.”
- „Compania are în plan investiții majore, e complicat să mai ții oamenii buni.”
Memorandumul plânge, în esență, de mila unei companii uriașe, de stat, care:
- e pe profit,
- are poziție strategică,
- și se vaită că „nu mai poate concura la salarii” cu privații.
Așa că soluția găsită nu e piața liberă, nu e eficiența, nu e reforma, ci reflexul clasic: mai mulți bani, aprobați politic, printr-un document netrecut la vedere pe ordinea de zi inițială.
40,6 milioane lei „indexare”: o mică atenție pentru motivația personalului
În cifre, „modestul” 6,5% arată așa:
- Majorarea totală: 40.654.274 lei, conform memorandumului.
- Data de aplicare: 1 iunie 2026.
Explicația oficială:
„Menținerea angajaților, în special a celor direct productivi (inclusiv cu studii superioare, TESA) (…) devine din ce în ce mai dificilă”, în condițiile în care competitorii din piață oferă salarii mai mari, iar anterior au existat „multiple restricții legislative” la indexări.
Traducere: ani de zile, statul a pus frână generală la creșteri, acum, când e nevoie să nu fugă oamenii buni din companiile „strategice”, se ridică frâna, dar selectiv. Când e pentru bugetari de rând sau sectoare uitate de lume, ni se explică doct că „nu sunt resurse” și „trebuie responsabilitate bugetară”. Când e pentru Romgaz – hop, se găsesc peste 40 de milioane.
Neptun Deep, Iernut, Azomureș: lista de proiecte, folosită ca paravan
Guvernul scoate artileria grea a proiectelor pentru a justifica mărirea:
- Proiectul strategic Neptun Deep;
- Finalizarea centralei de la Iernut;
- Acordul de principiu cu Azomureș pentru preluarea activității operaționale.
Se mai flutură, în treacăt, și cifra magică:
- „Cel mai mare program de investiții din istoria societății, de aproximativ 5,6 miliarde lei”.
Morala oficială: dacă Romgaz e „strategic” și investește masiv, automat trebuie să creștem salariile, altfel nu se mai face nimic. Responsabilizarea costurilor? Management pe bune? Condiționarea măriri de performanță reală, nu doar de titulatura de „strategic”? Nu se discută.
Strategia e simplă: spui „securitate energetică” și „stabilitatea pieței de gaze” și orice critică devine, brusc, atac la siguranța națională.
Memorandum pe sub masă: trei proiecte anunțate, unul gras strecurat
Piesa cea mai „amuzantă” a întregii povești ține de transparență:
- Pe ordinea de zi au fost anunțate inițial trei proiecte.
- În comunicatul de după ședință apar patru.
- Dar niciun cuvânt despre salariile de la Romgaz.
Decizia privind majorarea cu 6,5% apare inițial doar „pe surse”, apoi abia ulterior Guvernul face public memorandumul. Practic, un bonus financiar de zeci de milioane de lei, aprobat într-un mod în care omul obișnuit să nu priceapă prea mult din proceduri nici nu știe exact când și cum a fost aruncat pe masă.
Nu vorbim de o pensie minimă. Vorbim de un colos energetic de stat, implicat în proiecte majore, unde fiecare decizie de acest tip ar trebui discutată și analizată în plenă lumină. În schimb, totul miroase a „hai să nu stricăm imaginea, vedem noi după ce trece”.
Statul sărac la profesori și doctori, darnic la „strategici”
Contrastul e inevitabil:
- la educație, sănătate, asistență socială, orice cerere de creștere salarială e întâmpinată cu lecții de „sustenabilitate” și „disciplină bugetară”;
- la companii de stat mari, cu profit, se trece direct la memorandum și majorare, sub pretextul „competiției pe piața muncii”.
Nu e vorba că angajații Romgaz n-ar merita salarii competitive. Problema este dublul standard:
- pentru cei „strategici”, angajați într-o companie de stat bine așezată, se găsesc imediat argumente și bani;
- pentru cei care țin pe umeri sisteme întregi subfinanțate, se inventează comisii, discuții, amânări și promisiuni abstracte pentru „după reformă”.
Concluzie: Romgaz, laboratorul perfect al salariilor „strategic” discrete
Guvernul își ambalează decizia într-o frază impecabilă de comunicat:
„Decizia de majorare a salariilor angajaţilor Romgaz cu 6,5% (…) are în vedere rolul strategic al Romgaz (…) și nevoia de menţinere a stabilităţii şi motivării resursei umane.”
Sună tehnic, grav, responsabil. Dar, dincolo de limbajul lustruit, rămâne imaginea următoare:
- o companie de stat pe profit;
- un memorandum discret, cu zeci de milioane în joc;
- un Guvern care nu simte nevoia să își asume direct, transparent, o astfel de decizie încă de la început.
Când e vorba de bani pentru sistemul public la scară largă, totul se transformă în criză, deficit și avertismente europene. Când e vorba de bani pentru un colos „strategic”, se poate și altfel: repede, tăcut, cu explicații frumos ambalate, după ce trece trenul ședinței de Guvern.
În România, nu toți suntem „strategici”. Unii suntem doar contribuabili. Cei de la Romgaz tocmai au aflat, negru pe alb, de ce e bine să fii în prima categorie. (Irinel I.).
Anchete
„Brațul lung” al Laurei Kovesi lovește în inima politicii franceze: Ancheta împotriva lui Jordan Bardella stârnește acuzații grave de partizanat
Parchetul European (EPPO) se află din nou în centrul unei controverse de proporții continentale, după ce noi informații indică o posibilă utilizare selectivă a puterii judiciare. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, care citează dezvăluiri din publicația franceză Le Figaro, instituția condusă de Laura Codruța Kovesi a deschis un front de lucru împotriva lui Jordan Bardella, liderul ascendent al opoziției franceze și principalul rival politic al președintelui Emmanuel Macron.
Ținta Bardella: Un obstacol penal în calea favoritului la președinția Franței?
Contextul în care apare această anchetă este unul exploziv. Jordan Bardella nu este doar un politician de opoziție, ci principalul favorit în sondajele pentru viitoarele alegeri prezidențiale din Franța, reprezentând amenințarea numărul unu pentru tabăra politică a lui Macron.
Criticii sistemului de justiție european, citați de Lumea Justiției, sugerează că activarea Parchetului European în acest caz seamănă izbitor cu vechile practici ale „dosarelor politice”. Această mutare este văzută de mulți ca o încercare de „execuție” administrativă a unui lider politic aflat pe val, chiar în momentul în care acesta amenință echilibrul puterii la Paris.
Dosarul „Pfizergate”, sub tăcere: Unde este fermitatea EPPO când vine vorba de Ursula von der Leyen?
Contrastul dintre celeritatea în cazul Bardella și pasivitatea în alte dosare de răsunet a stârnit reacții virulente. Avocata Ingrid Mocanu, a cărei opinie este evidențiată în materialul celor de la Lumea Justiției, atrage atenția asupra „dublei măsuri” care pare să guverneze deciziile de la vârful EPPO.
În timp ce rivalii liderilor europeni sunt luați la ochi, celebrul dosar al achizițiilor de vaccinuri, în care este implicată președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pare să fi intrat într-un con de umbră. „Ce-o mai face dosarul ăla al vaccinurilor, al UrSSulei, așezat grațios sub un fund pufos?”, s-a întrebat retoric avocata, sugerând că Parchetul European manifestă o „clemență selectivă” atunci când vine vorba de cercurile înalte de putere de la Bruxelles.
Umbra distincțiilor diplomatice: Între recunoaștere oficială și suspiciuni de partizanat
Acuzațiile de subiectivism nu sunt întâmplătoare și fac trimitere la legăturile strânse dintre șefa EPPO și statul francez. În acest context, este readusă în discuție medalierea Laurei Codruța Kovesi de către Ambasada Franței la București, un moment de recunoaștere diplomatică care acum, în lumina anchetei împotriva lui Bardella, capătă o conotație controversată.
Într-un peisaj politic european tot mai polarizat, acțiunile Parchetului European sunt monitorizate cu maximă atenție. Rămâne de văzut dacă EPPO va reuși să demonstreze imparțialitatea totală sau dacă suspiciunile privind transformarea justiției într-o armă politică împotriva „dușmanilor” liderilor de la vârful UE vor continua să submineze credibilitatea instituției conduse de Kovesi. (Irinel I.).
Anchete
Verdict la CSM pentru magistrații-vânători: Pasiunea este permisă, dar puterea în asociații este interzisă
Linia de demarcație dintre viața privată a magistraților și obligațiile profesionale de imparțialitate a fost din nou trasată cu precizie de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Într-o decizie recentă, luată joi, 7 mai 2026, Comisia de lucru nr. 1 – „Legislație și cooperare interinstituțională” a stabilit reguli clare pentru judecătorii și procurorii care își petrec timpul liber în mijlocul naturii. Potrivit unei analize publicate de „Lumea Justiției”, forul suprem al magistraturii a tranșat problema cumulului de calități: magistrații au libertatea de a vâna sau de a pescui, însă le este strict interzis să ocupe funcții de conducere în organizațiile de profil.
Bariera incompatibilității: Pușca și undița sunt acceptate, dar nu și funcțiile de decizie
Decizia CSM a venit ca răspuns la o solicitare punctuală care viza posibilitatea unui magistrat de a face parte din organele de conducere ale unei asociații de vânători și pescari. Comisia reunită a stabilit că statutul de judecător sau procuror este incompatibil cu orice funcție de management în cadrul unor astfel de structuri asociative. Motivarea specialiștilor din CSM se fundamentează pe atribuțiile specifice stabilite prin statutele acestor asociații, care ar putea intra în coliziune cu prestigiul și independența funcției de magistrat. Astfel, deși actul de a pescui sau de a vâna rămâne o opțiune personală neîngrădită, exercitarea puterii administrative în cadrul acestor asociații reprezintă o încălcare a regimului incompatibilităților.
Președintele de instanță de la Vâlcea, în centrul dezbaterii juridice
În spatele acestei hotărâri de principiu se află un nume cunoscut în sistemul judiciar. Conform informațiilor oferite de „Lumea Justiției”, cel care a solicitat lămurirea situației este judecătorul Mugurel-Adrian Gheorghiță de la Tribunalul Vâlcea, magistrat cu o experiență vastă, care a deținut în trecut și funcția de președinte al acestei instanțe. Acesta vizase calitatea de membru în organele de conducere ale Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Vâlcea. Judecătorul Gheorghiță nu este la prima sa interacțiune cu teme juridice complexe, el fiind recunoscut pentru sesizarea Curții Constituționale în 2023 pe marginea unor aspecte sensibile privind prescripția răspunderii penale.
Minuta CSM: Statutul asociațiilor dictează interdicția pentru magistrați
Concluzia Comisiei nr. 1 a fost categorică și nu lasă loc de interpretări ambigue. În minuta ședinței s-a consemnat explicit: „Comisia a apreciat că există incompatibilitate între funcția de judecător și calitatea de membru în organele de conducere ale Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Vâlcea, având în vedere atribuțiile acestora stabilite prin statutul asociației”. Prin acest răspuns, CSM reconfirmă regimul sever al restricțiilor aplicabile magistraților, menite să prevină orice formă de vulnerabilitate sau de amestec al intereselor private cu actul de justiție, chiar și în domenii aparent inofensive, precum sportul sau pasiunile cinegetice. (Irinel I.).
CAMERELE FANTOMĂ ALE POLIȚIEI: CÂND „TOP SECRET” E DOAR O SCUZĂ PENTRU OPACITATE
„Nu vă putem spune câte camere avem, că… se supără tabelul de înzestrare” Sindicatul Diamantul a îndrăznit blasfemia supremă: a...
LEGEA, CĂLCATĂ ÎN PICIOARE SUB PROTECȚIA UNIFORMEI: Polițistă din Prahova, depistată la volan cu permisul suspendat în minivacanța de 1 Mai
În timp ce redacția noastră este imersată în ample anchete ce vizează ramificațiile mafiei deșeurilor — subiect asupra căruia vom...
Chiriaș la Statul-Fantomă: Cum închiriază AFI spații pe care nu le are și îți trimite factura la insultă
București, capitala imobilelor fără stăpân… oficial În timp ce bucureșteanul de rând se lovește de birocrație pentru orice amărâtă de...
TECHUP SAU CASH-UP? PROGRAMUL CARE POATE FI REVOLUȚIONAR SAU O ALTĂ GĂLEATĂ DE BANI
TechUp România ar putea fi, în teorie, un program transformator: dacă finanțează cu adevărat proiecte de frontieră, dacă nu se...
Infernul cu epolet și omerta de stat: Cum a devenit mobbingul „sport național” în Poliția Română
În timp ce lumea civilizată discută despre sănătate mintală, în buncărul administrativ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) s-a inventat un...
Arta de a face „fumuri” prin boscheți: Cum s-a stins geniul contrabandiștilor din Valea Vișeului
În Maramureș, spiritul antreprenorial a depășit de mult barierele legalității, transformându-se într-o disciplină sportivă de mare risc: „fuga cu cartușul...
TIC-TAC-UL DISPERĂRII: „Baronul” Nan și REȚEAUA de la Coca-Cola Ploiești au început numărătoarea inversă spre „Beciul Domnesc”
În timp ce la fabrica Coca-Cola din Ploiești aerul a devenit mai irespirabil decât emisiile nemonitorizate de Garda de Mediu,...
„Marea nefericire” de la Băicoi: Intrigi de mahala, „cocktailuri” de farmacie și fantomele mafiei petrolului
Într-un oraș care pare blestemat să nu scape de spectrele trecutului, o nouă mascaradă locală scoate la iveală un amestec...
EPOLEȚI LA ȘCOALA AJUTĂTOARE: CUM ÎȘI „DRESEAZĂ” IGPR-UL DULĂII SUB BAGHETA UNEI SECRETĂRESE
În laboratoarele de „creație” ale IGPR, legea a devenit o simplă sugestie, iar procedura disciplinară – o piesă de teatru...
DINASTIA CĂTUȘELOR ȘI FEUDALII DIN PUȘCĂRII: Cum s-a transformat sistemul penitenciar în moșia privată a „Famigliei” Teoroc și a locotenenților de tip Aldea
În timp ce Ministerul Justiției doarme în post, pușcăriile României au încetat de mult să mai fie instituții publice, devenind...
Orașul justițiarilor de birt la Băicoi: Cum s-a născut Mesia cu xanax la pachet
Justițiara de serviciu a Băicoiului (II) Într-un orășel în care cârciuma ține loc de prefectură, iar Facebook-ul de Monitor Oficial,...
Cum „Antigrindina” a tăcut și a furat lege. După 30 de zile de absență, instituția recunoaște că n-are ce spune — dar legea n-o iartă.
Scrisoarea care mușcă coada propriilor vorbe Pe 3 aprilie 2026, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a...
Recviem pentru un Guvern de carton: Bolojan a plecat, dar „Dinozaurii” rămân la butoane
S-a mai dus o tură! Guvernul Bolojan a căzut în aplauzele unora și suspinele altora, lăsând în urmă un Minister...
Justițiara de serviciu a Băicoiului (I)
Cum s-a transformat un „luptător cu sistemul” în fabrică de acuzații pe bandă rulantă În Băicoi, nu mai domină mirosul...
ULTIMUL SIGILIU: CIRCUL „TRANSPARENȚEI” SAU CUM SE SPALĂ CADAVRELE POLITICE CU ȘTAMPILA „DECLASIFICAT”
De la „Blitzkrieg-ul” epurator din 2024, la pioșenia de fațadă a Ministerului de Externe din 2026, statul român a transformat...
-
Exclusivacum 2 zile
„Marea nefericire” de la Băicoi: Intrigi de mahala, „cocktailuri” de farmacie și fantomele mafiei petrolului
-
Exclusivacum 3 zile
DINASTIA CĂTUȘELOR ȘI FEUDALII DIN PUȘCĂRII: Cum s-a transformat sistemul penitenciar în moșia privată a „Famigliei” Teoroc și a locotenenților de tip Aldea
-
Exclusivacum 20 de ore
LEGEA, CĂLCATĂ ÎN PICIOARE SUB PROTECȚIA UNIFORMEI: Polițistă din Prahova, depistată la volan cu permisul suspendat în minivacanța de 1 Mai
-
Exclusivacum 5 zileSânge pe pereți la final de trimestru: „Jupânul” greșește, fraierii pleacă acasă! REȚETA DEZASTRULUI LA COCA-COLA PLOIEȘTI
-
Exclusivacum 3 zile
Orașul justițiarilor de birt la Băicoi: Cum s-a născut Mesia cu xanax la pachet
-
Exclusivacum 5 zile
ULTIMUL SIGILIU: CIRCUL „TRANSPARENȚEI” SAU CUM SE SPALĂ CADAVRELE POLITICE CU ȘTAMPILA „DECLASIFICAT”
-
Exclusivacum 4 zile
Cum „Antigrindina” a tăcut și a furat lege. După 30 de zile de absență, instituția recunoaște că n-are ce spune — dar legea n-o iartă.
-
Exclusivacum 4 zile
Justițiara de serviciu a Băicoiului (I)