Anchete
EXPLOZIV/„Canibalism” la SSI!/ Se reaseaza taberele in SPP/ Șef nou pentru „timizii” serviciului… – Comisarul de Prahova
„În urmă cu două săptămâni, am sesizat Parchetul General cu privire la posibile infracțiuni contra securității naționale (pe baza afirmațiilor lui Sebastian Ghiță privitoare la faptul că Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi ar fi „ofițeri ai unui serviciu secret străin”). Ei bine, am primit răspuns. De acest caz se va ocupa DIICOT. Voi urmări cu maxim interes ce se va întâmpla mai departe. Urmează să solicit actualizări de la DIICOT. Având în vedere că vorbim despre posibile infracțiuni contra securității naționale, dosarul ar trebui să constituie o maximă urgență!“, anunță Liviu Pleșoianu.
Iată conținutul sesizării, postate pe facebook de deputat.
„Subsemnatul Pleșoianu Liviu Ioan Adrian, deputat în Parlamentul României, doresc să sesizez Ministerul Public cu privire la următoarea situație:
În cadrul unei serii de înregistrări / interviuri, difuzate și preluate la scară națională de către cea mai mare parte a presei (atât în anul 2017, cât și în anul curent), fostul deputat Sebastian Ghiță a făcut mai multe afirmații în ceea ce privește o posibilă TRĂDARE a interesului național de către domnul Florian Coldea și de către doamna Laura Codruța Kovesi. Înainte de a reda câteva pasaje ilustrative în acest sens, trebuie să menționez faptul că domnul Sebastian Ghiță (conform propriilor afirmații) face referire la anumite situații și momente în calitate de martor al acestora.
În data de 16 ianuarie 2017, a fost difuzată de către presă o înregistrare în care Sebastian Ghiță vorbește despre faptul că Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi „sunt, de fapt, ofițeri ai unui serviciu secret străin”:
„Puterea lui Coldea asupra colegilor şi asupra celorlalte instituţii vine din relaţia sa de exlusivitate cu Kovesi. Amândoi sunt, de fapt, ofiţeri ai unui serviciu secret străin. Un serviciu secret al unei ţări partenere României, dar totuşi ai unui serviciu secret străin. Acesta este motivul pentru care Coldea obliga SRI şi pe colegii din SRI să o ajute pe Kovesi tot timpul, cu plagiatul, cu comisiile, cu orice, astfel încât Kovesi să rămână acolo în funcţie”.
În altă înregistrare, difuzată tot în 2017, Sebastian Ghiță detaliază și dă chiar numele unor „șefi ai stației CIA din România”:
„Pe doamna Kovesi am cunoscut-o în sediile SRI. La K2, la K4 şi la T14. Acolo ne întîlneam de minimum două ori pe săptămană încă din anul 2010. Și a durat această serie de întîlniri pînă în anul 2014. Realitatea e că poate sute de astfel de întîlniri au existat în acești ani. La unele dintre întîlniri erau prezenţi doar generalul Florian Coldea, Laura Codruţa Kovesi şi un șef al stației CIA din România. Primul pe care l-am cunoscut în prezenţa doamnei Kovesi şi a domnului Coldea a fost domnul Karl Schwab, fostul şef al doamnei Kovesi. Iar al doilea este Eric Easley, poate actualul şef al doamnei Kovesi”.
De asemenea, în cadrul unui interviu difuzat anul acesta, Sebastian Ghiță reia afirmațiile din 2017 și le completează, adăugând un element de o maximă gravitate – faptul că Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi ar fi primit ordine de la șeful antenei CIA din România, iar că unul dintre aceste ordine ar fi fost acela de a distruge trusturile de presă românești.
Într-o secvență a interviului, Sebastian Ghiță spune așa: „Evident că între Coldea și Kovesi erau și alte lucruri în afara celor de siguranță națională. Cred că SRI a ajutat-o mai mult pe Codruța decât pe alții. O ajuta și personal, și instituțional. Era meritul Codruței că stătea atât de aproape de Coldea. E o chestiune de evidență că Florian Coldea și Kovesi aveau legătură cu CIA. CIA are una dintre cele mai puternice ”antene” din zonă în România”.
Jurnalistul Ion Cristoiu, realizatorul interviului cu Sebastian Ghiță, completează informațiile:
„Sebastian Ghiță se întâlnea, alături de Laura Codruța Kovesi și Florian Coldea, cu șeful antenei CIA din România. El spune că Dan Voiculescu și condamnarea sa a fost cerută din SUA. Americanii au dat ordin ca trusturile de presă românești să fie distruse. Ghiță a recunoscut că a pus la cale preluarea Realitatea TV la aceste întâlniri, misiunea sa a fost să fie manager la Realitatea TV”.
Consider că Ministerul Public are datoria și obligația de a cerceta dacă informațiile furnizate de către Sebastian Ghiță sunt reale. Mai consider și că Ministerul Public are datoria și obligația de a demara cu celeritate cerecetări în acest caz având în vedere gravitatea posibilelor fapte, calitatea posibililor făptuitori, precum și interesul public uriaș. În cazul în care afirmațiile lui Sebastian Ghiță se dovedesc a face referire la fapte, situații și împrejurări reale, în cazul în care, așa cum declară Sebastian Ghiță, Laura Codruța Kovesi și Florian Coldea au fost / sunt ofițeri ai unui serviciu secret străin sau au executat / execută ordinele acestuia, pe lângă alte infracțiuni incidente, consider că trebuie acordată o deosebită atenție articolelor 394 și 395 din Codul penal (Infracțiuni contra securității naționale – Trădarea și Trădarea prin transmitere de informaţii secrete de stat). Necesitatea derulării cu celeritate a unor cercetări rezultă tocmai din posibila afectare a securității naționale. Cu așa ceva NU ne putem juca și e imperios necesar ca societatea românească să constate că Ministerul Public ia în serios orice posibilă infracțiune care aduce atingere securității statului nostru!
De asemenea, în situația în care se probează afirmația lui Sebastian Ghiță (redată de jurnalistul Ion Cristoiu, cel care a realizat interviul cu Sebastian Ghiță) conform căreia „Dan Voiculescu și condamnarea sa a fost cerută din SUA. Americanii au dat ordin ca trusturile de presă românești să fie distruse”, am avea de a face atât cu o foarte gravă încălcare a Constituției României, articolul 30, alineatul 4 („Nici o publicaţie nu poate fi suprimată”), cât și, cel puțin, cu infracțiunea de represiune nedreaptă.
Față de cele prezentate, chestiuni care consider că pot întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni prevăzute de lege, vă rog să luați măsurile legale care se impun.
Aceasta este declarația pe care o susțin și o semnez pe propria răspundere!
Vă mulțumesc,
Liviu Pleșoianu”
Anchete
Circul Constituțional al României: Cum vrem un judecător, dar primim un „expert” fără drept și un CV improvizat!
Zi de foc la Curtea de Apel: Azi, judecata unei numiri de scandal!
Pe scena absurdului judiciar românesc, cortina se ridică din nou, promițând un spectacol de proporții. Azi, vineri, 30 ianuarie 2026, la Curtea de Apel București, se anunță o zi de foc, una care ar putea zgudui din temelii credibilitatea celei mai înalte instanțe a țării: Curtea Constituțională a României (CCR). Judecătoarea Olimpiea Crețeanu va pronunța verdictul în dosarul 8100/2/2025, dosar în care avocata Silvia Uscov a aruncat mănușa, cerând, nici mai mult, nici mai puțin, decât suspendarea Decretului prezidențial prin care Nicușor Dan l-a cocoțat pe profesorul Dacian Dragoș în fotoliul de judecător CCR! Adevărul, dezvăluit inițial de publicația Lumea Justiției, este mult mai murdar decât o simplă „eroare”. Este o lecție despre cum poți ajunge la vârful justiției fără să îndeplinești, de fapt, condițiile elementare.
Profesorul fără drept: Când CV-ul sună a farsă penală!
Acuzația principală, o adevărată torpilă lansată de avocata Uscov, este de o gravitate rară: domnul Dragoș ar fi prestat servicii de consultanță juridică pentru filiala românească a gigantului francez Systra fără să aibă absolut nicio calitate legală pentru asta! Nici avocat, nici măcar consilier juridic! O ilegalitate crasă, o bătaie de joc la adresa unei profesii reglementate. Lumea Justiției a disecat CV-ul „ilustrului” profesor, arătând că prin intermediul unui PFA, Dacian-Cosmin Dragoș a colaborat cu Systra SA din 2016 până aproape de momentul numirii sale la CCR. Or, pentru asemenea „prestări servicii” – fie și prin PFA – trebuia să dețină atestarea de avocat sau de consilier juridic. Dar, surpriză! Niciuna! Și, culmea tupeului, nu este o presupunere malitioasă! Chiar domnul judecător CCR în devenire, în propriul CV publicat pe site-ul Curții, recunoaște negru pe alb că a prestat „activități de consultanță juridică”! Mai mult, în întâmpinarea depusă în instanță, se autodefinește ca „expert juridic” și confirmă „consultanța juridică” pentru Systra. Așadar, avem un domn care, după spusele avocatei Uscov, ar fi practicat avocatura ilegal, iar acum ar trebui să judece legea la nivel constituțional! O ironie amară, demnă de dosarul penal invocat de Silvia Uscov, conform art. 348 din Codul penal, care sancționează exercitarea fără drept a unei profesii pentru care legea cere autorizație.
Matematica vechimii, rezultate dezastruoase: 18 ani sau o minciună gogonată?
Dar scandalul nu se oprește aici. Vechimea, acea condiție esențială și cumulativă de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, cerută de Legea CCR și Constituție, pare să fie o poveste pentru alți ochi, nu pentru cei ai decidenților. Avocata Uscov demontează cu precizie elvețiană fiecare punct din „palmaresul” domnului Dragoș. Din cei peste 26 de ani invocați, doar o mică parte, 3 ani și 4 luni, la Facultatea de Drept a Universității Dimitrie Cantemir Cluj-Napoca, ar putea fi considerate învățământ juridic superior în sensul strict constituțional. Restul de peste două decenii la Facultatea de Științe Politice și Administrative, deși „valoroase academic”, nu reprezintă învățământ juridic superior! Cu alte cuvinte, profesorul nostru a predat administrație publică, nu drept, pentru majoritatea „vechimii” sale academice.
Jonglerii administrative: Experți, președinți și membri – De la ce se face vechime la CCR?
Și dacă vechimea în învățământ este subțire ca o foaie de hârtie, activitatea juridică este inexistentă! Iată cum demontează S. Uscov „vechimea” domnului Dragoș, invocată cu atâta fală:
- Funcțiile de consultanță administrativă (consilier ministerial, expert în comisii): O simplă muncă de secretariat sau de „șef de proiect”, nicidecum profesii juridice reglementate. ÎCCJ a spus-o clar: funcțiile nu se echivalează după „atribuții”, ci după încadrarea formală în profesii recunoscute!
- Activități de expert în proiecte internaționale și arbitraje ICSID: Dacă nu ești avocat cu drept de exercițiu sau consilier juridic angajat, e doar consultanță pe contract civil. Adică, la fel de juridic ca un mecanic auto care citește Codul Rutier.
- Expert achiziții publice: O activitate „tehnico-administrativă”, consultativă, care nu are nicio legătură cu „funcțiile de specialitate juridică” cerute de lege. E ca și cum ai număra anii de stat la coadă la taxe ca experiență în contabilitate!
- Președinte al Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI) și Membru în Comisia de științe juridice CNATDCU: Două „titluri” pompoase, dar care reprezintă, în esență, calități în organisme consultative, plătite la ședință, nu „funcții de specialitate juridică” cu vechime recunoscută. Așadar, domnul Dragoș a fost un „expert academic”, un „evaluator”, un „șef de comisie”, dar nicidecum un jurist în sensul cerut de Constituție!
În concluzie, matematica este crudă: doar aproximativ 3 ani și 4 luni în învățământul juridic superior și ZERO ani în activitate juridică validă!
Președintele (In)competent și riscul colapsului constituțional!
Cu toate aceste „dezvăluiri”, devine evident că Decretul Președintelui Nicușor Dan (nr. 774/2025) prin care a fost numit profesorul Dragoș este, la fel ca „vechimea” acestuia, profund nelegal. Această numire, o palmă dată bunului simț și legii fundamentale, încalcă dispozițiile clare ale Art. 143 din Constituție. Suspendarea imediată a acestui decret nu este o simplă formalitate, ci o măsură imperativă pentru a proteja ordinea de drept, pentru a salva ce a mai rămas din prestigiul Curții Constituționale și pentru a preveni un prejudiciu ireversibil asupra întregului sistem juridic. Interesul public superior nu poate fi sacrificat pe altarul unor interpretări „creative” ale legii sau, mai grav, pe cel al unor numiri pe criterii necunoscute, în detrimentul legalității și profesionalismului.
Mâine, ochii României trebuie să fie ațintiți spre Curtea de Apel. Rămâne de văzut dacă judecătorii vor permite ca o instituție esențială a democrației să fie condusă de un judecător cu un CV „rearanjat” și o „vechime” fantomă. Justiția română este din nou la examen. Și, de data aceasta, miza este chiar Constituția! (Irinel I.).
Anchete
O nouă frontieră legală: Magistrații, excluși de la conducerea Facultăților de Drept
Sursa citată, Lumea Justiției, dezvăluie o nouă incompatibilitate adăugată pe lista deja lungă de restricții profesionale pentru magistrați. Într-un context în care dezbaterea publică se concentrează adesea pe beneficiile de care se bucură judecătorii și procurorii, cum ar fi pensiile de serviciu, puțini sunt cei care analizează complexitatea impedimentelor cu care aceștia se confruntă în cariera lor. Zilele acestea, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a confirmat o altă limitare semnificativă.
Din justiție, dar nu și la cârma Academiei: Decanat interzis
Mai exact, o decizie recentă a CSM stipulează că judecătorii și procurorii nu pot deține funcția de decan al unei facultăți de drept. Aceasta înseamnă că o instituție de învățământ superior de specialitate, care formează viitorii juriști, nu poate fi condusă de un magistrat activ, indiferent de expertiza sa juridică sau academică.
Verdictul Comisiei CSM: Profesor Da, Decan Nu!
Clarificarea a venit din partea Comisiei de lucru nr. 1-reunită „Legislație și cooperare interinstituțională” din cadrul CSM. Aceasta a stabilit explicit că „funcţia de judecător este incompatibilă cu funcţia de decan al unei facultăți de drept”. Astfel, deși un magistrat poate preda în cadrul unei facultăți de drept, calitatea de profesor universitar fiind permisă, accesul la funcția de conducere de decan este acum oficial blocat. Această decizie trasează o linie clară între rolul didactic și cel administrativ în mediul academic pentru magistrați.
Cererea de clarificare, venită de la Cluj
Potrivit informațiilor obținute, această clarificare importantă a fost solicitată de către judecătorul Sergiu-Nicolae Cârlan de la Tribunalul Cluj, subliniind nevoia constantă de delimitare clară a sferelor de activitate în sistemul juridic românesc. Decizia CSM adaugă o nouă nuanță regimului de incompatibilități, redefinind, implicit, rolul magistraților în peisajul academic și administrativ al educației juridice. (Irinel I.).
Anchete
Justiția română în agitație: Plângerea fostei judecătoare Camelia Bogdan, respinsă de CSM, un magistrat, suspendat în circumstanțe „misterioase”
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a fost astăzi în centrul atenției, pronunțându-se în două cazuri distincte, dar relevante pentru sistemul judiciar românesc. Pe de o parte, Secția pentru judecători a respins o plângere prealabilă formulată de fosta judecătoare Camelia Bogdan, iar pe de altă parte, a decis suspendarea unui magistrat, decizie învăluită în mister, nefiind comunicate oficial nici numele, nici motivele.
Răspuns negativ pentru fosta judecătoare Camelia Bogdan
Fosta judecătoare Camelia Bogdan, cunoscută publicului larg și radiată definitiv din magistratură, a primit un răspuns defavorabil la prima sa acțiune din anul 2026. Potrivit publicației Lumea Justiției, Bogdan formulase o plângere prealabilă contestând pasaje din regulamentul instanțelor, care vizează soluționarea cererilor de recuzare și abținere, precum și repartizarea cauzelor.
Deși solicitase amânarea discutării plângerii, Camelia Bogdan a primit astăzi, 27 ianuarie 2026, decizia Secției pentru judecători a CSM: plângerea a fost respinsă. Observatorii din lumea justiției anticipează însă că perseverența fostei judecătoare o va determina să continue demersurile legale.
Suspiciuni și mister în cazul suspendării unui magistrat
În aceeași zi de marți, 27 ianuarie 2026, Secția pentru judecători a CSM a luat o altă decizie de importanță majoră, hotărând suspendarea din funcție a unui magistrat. Cu toate acestea, secretul planează asupra acestei măsuri, întrucât minuta hotărârii nu precizează nici temeiurile exacte ale suspendării, nici identitatea judecătorului vizat.
Lipsa detaliilor a alimentat speculațiile. Ziarul Incisiv de Prahova a fost printre primele publicații care, citând lipsa motivelor explicite, a sugerat că ar putea fi vorba despre o „suspendare pe motive psihice”. Publicația se întreabă, cu o notă de ambiguitate, dacă magistratul suspendat ar putea fi una dintre judecătoarele despre care a mai dezvăluit informații în trecut.
Până la comunicarea oficială a detaliilor de către CSM, motivele rămân învăluite în incertitudine. (Irinel I.).;
-
Exclusivacum 5 zileVărbilău, SRL-ul „Cărbunaru & Co.”: Unde banul public e afacere de familie, cu happy hour la corupție! (II)
-
Exclusivacum 19 oreClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 5 zileJilava: „Arhiva Neagră” a „Văduvei” și „Filmul” cu Pian care nu se mai vede! Teoroc, de la „baroneasă” la „suspectă de curățat probe” – Un blockbuster penal de neratat!
-
Exclusivacum 5 zileRăsturnare de situație la CCR: Pensiile militare, sub scut constituțional! Sindicatul Diamantul avertizează Guvernul pe tema unui „OUG” misterios
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 5 zilePloiești, Mecca Țepelor: Il Capo și marionetele, in paradisul impunității (cu BMW și lacrimi de crocodil?)
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 19 oreIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!



