Anchete
EXPLOZIV/Sesizarea deputatului Liviu Pleșoianu impotriva lui Coldea si Kovesi va fi cercetată de DIICOT – Comisarul de Prahova
„În urmă cu două săptămâni, am sesizat Parchetul General cu privire la posibile infracțiuni contra securității naționale (pe baza afirmațiilor lui Sebastian Ghiță privitoare la faptul că Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi ar fi „ofițeri ai unui serviciu secret străin”). Ei bine, am primit răspuns. De acest caz se va ocupa DIICOT. Voi urmări cu maxim interes ce se va întâmpla mai departe. Urmează să solicit actualizări de la DIICOT. Având în vedere că vorbim despre posibile infracțiuni contra securității naționale, dosarul ar trebui să constituie o maximă urgență!“, anunță Liviu Pleșoianu.
Iată conținutul sesizării, postate pe facebook de deputat.
„Subsemnatul Pleșoianu Liviu Ioan Adrian, deputat în Parlamentul României, doresc să sesizez Ministerul Public cu privire la următoarea situație:
În cadrul unei serii de înregistrări / interviuri, difuzate și preluate la scară națională de către cea mai mare parte a presei (atât în anul 2017, cât și în anul curent), fostul deputat Sebastian Ghiță a făcut mai multe afirmații în ceea ce privește o posibilă TRĂDARE a interesului național de către domnul Florian Coldea și de către doamna Laura Codruța Kovesi. Înainte de a reda câteva pasaje ilustrative în acest sens, trebuie să menționez faptul că domnul Sebastian Ghiță (conform propriilor afirmații) face referire la anumite situații și momente în calitate de martor al acestora.
În data de 16 ianuarie 2017, a fost difuzată de către presă o înregistrare în care Sebastian Ghiță vorbește despre faptul că Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi „sunt, de fapt, ofițeri ai unui serviciu secret străin”:
„Puterea lui Coldea asupra colegilor şi asupra celorlalte instituţii vine din relaţia sa de exlusivitate cu Kovesi. Amândoi sunt, de fapt, ofiţeri ai unui serviciu secret străin. Un serviciu secret al unei ţări partenere României, dar totuşi ai unui serviciu secret străin. Acesta este motivul pentru care Coldea obliga SRI şi pe colegii din SRI să o ajute pe Kovesi tot timpul, cu plagiatul, cu comisiile, cu orice, astfel încât Kovesi să rămână acolo în funcţie”.
În altă înregistrare, difuzată tot în 2017, Sebastian Ghiță detaliază și dă chiar numele unor „șefi ai stației CIA din România”:
„Pe doamna Kovesi am cunoscut-o în sediile SRI. La K2, la K4 şi la T14. Acolo ne întîlneam de minimum două ori pe săptămană încă din anul 2010. Și a durat această serie de întîlniri pînă în anul 2014. Realitatea e că poate sute de astfel de întîlniri au existat în acești ani. La unele dintre întîlniri erau prezenţi doar generalul Florian Coldea, Laura Codruţa Kovesi şi un șef al stației CIA din România. Primul pe care l-am cunoscut în prezenţa doamnei Kovesi şi a domnului Coldea a fost domnul Karl Schwab, fostul şef al doamnei Kovesi. Iar al doilea este Eric Easley, poate actualul şef al doamnei Kovesi”.
De asemenea, în cadrul unui interviu difuzat anul acesta, Sebastian Ghiță reia afirmațiile din 2017 și le completează, adăugând un element de o maximă gravitate – faptul că Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi ar fi primit ordine de la șeful antenei CIA din România, iar că unul dintre aceste ordine ar fi fost acela de a distruge trusturile de presă românești.
Într-o secvență a interviului, Sebastian Ghiță spune așa: „Evident că între Coldea și Kovesi erau și alte lucruri în afara celor de siguranță națională. Cred că SRI a ajutat-o mai mult pe Codruța decât pe alții. O ajuta și personal, și instituțional. Era meritul Codruței că stătea atât de aproape de Coldea. E o chestiune de evidență că Florian Coldea și Kovesi aveau legătură cu CIA. CIA are una dintre cele mai puternice ”antene” din zonă în România”.
Jurnalistul Ion Cristoiu, realizatorul interviului cu Sebastian Ghiță, completează informațiile:
„Sebastian Ghiță se întâlnea, alături de Laura Codruța Kovesi și Florian Coldea, cu șeful antenei CIA din România. El spune că Dan Voiculescu și condamnarea sa a fost cerută din SUA. Americanii au dat ordin ca trusturile de presă românești să fie distruse. Ghiță a recunoscut că a pus la cale preluarea Realitatea TV la aceste întâlniri, misiunea sa a fost să fie manager la Realitatea TV”.
Consider că Ministerul Public are datoria și obligația de a cerceta dacă informațiile furnizate de către Sebastian Ghiță sunt reale. Mai consider și că Ministerul Public are datoria și obligația de a demara cu celeritate cerecetări în acest caz având în vedere gravitatea posibilelor fapte, calitatea posibililor făptuitori, precum și interesul public uriaș. În cazul în care afirmațiile lui Sebastian Ghiță se dovedesc a face referire la fapte, situații și împrejurări reale, în cazul în care, așa cum declară Sebastian Ghiță, Laura Codruța Kovesi și Florian Coldea au fost / sunt ofițeri ai unui serviciu secret străin sau au executat / execută ordinele acestuia, pe lângă alte infracțiuni incidente, consider că trebuie acordată o deosebită atenție articolelor 394 și 395 din Codul penal (Infracțiuni contra securității naționale – Trădarea și Trădarea prin transmitere de informaţii secrete de stat). Necesitatea derulării cu celeritate a unor cercetări rezultă tocmai din posibila afectare a securității naționale. Cu așa ceva NU ne putem juca și e imperios necesar ca societatea românească să constate că Ministerul Public ia în serios orice posibilă infracțiune care aduce atingere securității statului nostru!
De asemenea, în situația în care se probează afirmația lui Sebastian Ghiță (redată de jurnalistul Ion Cristoiu, cel care a realizat interviul cu Sebastian Ghiță) conform căreia „Dan Voiculescu și condamnarea sa a fost cerută din SUA. Americanii au dat ordin ca trusturile de presă românești să fie distruse”, am avea de a face atât cu o foarte gravă încălcare a Constituției României, articolul 30, alineatul 4 („Nici o publicaţie nu poate fi suprimată”), cât și, cel puțin, cu infracțiunea de represiune nedreaptă.
Față de cele prezentate, chestiuni care consider că pot întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni prevăzute de lege, vă rog să luați măsurile legale care se impun.
Aceasta este declarația pe care o susțin și o semnez pe propria răspundere!
Vă mulțumesc,
Liviu Pleșoianu”
Anchete
Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI
Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.
Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.
Fritz, prezent la Înalta Curte
Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.
Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare
Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.
Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției. (irinel I.).
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zilePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 2 zilePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 4 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 4 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Administratieacum 3 zileSărbătoare în comunitate: Festivalul Cireșelor revine la Păulești cu un regal folcloric și voie bună
-
Exclusivacum 3 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 4 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA



