Anchete
EXCLUSIV/Achitare intr-un dosar penal de la Curtea de Apel Constanta/Probe falsificate chiar de organele de cercetare penala/ Cine raspunde penal?
Am postat aici câteva declarații care vorbesc de la sine, precizeaza pe pagina sa de socializare judecatoarea Mihaela Ciocea.
Sunt doar câteva din cele câteva zeci luate angajaților CAB începând din ianuarie 2012, când am apărut la o emisiune televizată, și pana în primăvara lui 2015. Când au epuizat numărul judecătoarelor și grefierilor de la Secția mea, pe atunci Secția a IX-a pentru Cauze civile si de Proprietate Intelectuala, conducerea Curții a început sa transfere, pe rand, judecători de la alte secții, care rămâneau doar câteva luni pentru a depune mărturie și apoi erau, din nou, transferați înapoi la sectiile lor. Scopul era ca avalanșa de marturii mincinoase sa ma sperie în asa măsură încât să-mi iau câmpii. Adevărul e ca inițial am fost șocată de ceeea ce citeam. Treptat, nici nu mai aveam puterea sa le citesc, la frecventa cu care veneau și la volumul de enormități si calomnii conținute. De cele mai multe ori îmi atribuiau mie ceea ce făceau, de fapt, martorele. Ca sa ma convingă ca nu sunt primita în colectiv, acestea întârziau în ședința și se supărau dacă deschideam ședința fără ele. Atunci când i-am spus colegei mele de birou, despre care stiam ca întârzie intenționat: „Daca mai întârzii in ședinta publica, cer grefierei sa consemneze ora la care ai intrat.”, aceasta m-a reclamat pentru „atitudine necolegiala”. Alteori, susțineau ca nu particip activ la deliberare, deși aceasta devenise maniera mea de a ma apara de batjocura. Pentru ca eram judecătorul cel mai vechi specializat pe proprietate intelectuală adoptasera tactica de a asculta opinia mea privitor la soluția ce trebuie pronunțată și apoi cereau sa amânăm pronunțarea ca să mai studieze. La termenul de amânare veneau, invariabil, cu argumente pentru soluția opusă celei pe care o propusesem. Atunci, am refuzat sa îmi mai spun parerea înainte de a auzi opinia lor. În rest, bârfă, bârfă, bârfă, ocupația de bază a „martorelor”. In sfârșit, scopul cu care președinta Lia Savonea, vicepresedinta, de la acea vreme, Elisabeta Rosu și toată „floarea cea vestita” a CAB au strâns un maldăr de declarații a fost acela de a dovedi ca nimeni nu vrea sa între cu mine în ședința și deci ca nu îmi pot desfășura activitatea la CAB. Au trimis apoi liste la toți cei 230-240 de judecători ai instantei pentru ca acestia sa semneze ca nu doresc sa între cu mine în ședința și m-au chemat de câteva ori la Cabinet sa îmi ceara sa plec de bunăvoie. Pentru ca am refuzat și am spus ca e un șantaj au dispus o „expertiza psihiatrica” invocând mărturiile mincinoase ale judecătoarelor care, de fapt, conțineau atâtea fapte contradictorii între ele încât ar fi fost greu sa poată cineva înțelege ceva (unele spuneau ca sunt conflictuala, iar altele spuneau ca refuz sa comunic cu ele). În situația în care o judecătoare ma acuză că înregistram deliberarile, de fapt, nu făcusem decât sa butonez telefonul. Ele erau însă atât de tensionate de faptul ca știau totuși ca acțiunile demarate de Inspecția Judiciară împotriva mea sunt totuși infractiuni împotriva Justiției, încât se temeau și de sunetul unui clic. Când a venit sa ma convingă sa accept „târgul” cu conducerea CAB, cea de a treia martora, Bianca Scrob, mi-a spus ca se fac presiuni foarte mari asupra ei. Și, într-adevăr, pentru a o determina sa depună mărturie i-au deschis dosar disciplinar, care a fost apoi atașat la dosarul meu, astfrl ca, bineînțeles, în cele din urmă a acceptat. Adevărul este ca ceea ce încercasem sa spun în ianuarie 2012, când am apărut la televizor, erau fapte atât de grave încât nu ar fi putut fi contracarate decât încercând sa ma declare bolnava psihic. După apariția mea într-o emisiune televizată în ianuarie 2012 doua inspectorate, Paula Cotovanu și??? au venit pe furiș la Curtea de Apel și, întâmplător, le-am surprins la Centrul de documentare, stand de vorbă cu grefierele de la Secția mea. Dacă tot le-am surprins, m-au chemat și pe mine sa îmi spună ca nu fac nicio anchetă disciplinara dar sugerau sa renunț sa mai fac publice împrejurări ca cele din emisiunea TV. Dupa 2 săptămâni mi-au trimis sesizarea disciplinara. Apoi, toate anchetele disciplinare care au durat 5 ani au mers pe formula asta: Întâi, inspectoratele ma intrebau: „Ei, v-ați mai gândit?” Odată au stat o zi întreaga în biroul președintei CAB și veneau din ora în oră să mă întrebe dacă m-am mai gândit. Când răspundeam ca eu nu sunt dispusa la nicio „tocmeala”, raspundeau: „Atunci haideți sa vedeți ce am (mai) strâns!” Ah, și apropos, eu n-am folosit niciodată cuvântul „complot”, dar ca acuzațiile de boala psihică sa fie cât mai credibile, trebuia ca declarațiile „martorelor” să mă înfățișeze ca pe o paranoica. Revin. Am tone de „declarații”, inclusiv ale unora PROMOVAȚI PE PROTOCOL. (Irinel I.).
N.R –
În cadrul emisiunii „Sinteza zilei” de la Antena 3 din 18 februarie 2913, Mihai Gâdea a prezentat documente prin care fostul președinte al CSM, Alina Ghica, a trimis-o pe Mihaela Ciocea la Institutul de Medicină Legală pentru un control psihiatric, pentru simplul fapt că a participat la protestele din Piața Universității. Inscenarile au continuat…









Anchete
O nouă eră la vârful marilor parchete: Schimbarea de gardă care a aruncat în aer liniștea taberei #rezist
Miercuri, 15 aprilie 2026, marchează un punct de cotitură în arhitectura Justiției din România. În timp ce noii lideri ai parchetelor își preiau oficial mandatele, scena politică este zguduită de un val de nemulțumire radicală, vizându-l direct pe președintele Nicușor Dan, considerat acum „persona non-grata” de către foștii săi aliați.
„Marea instalare”: Numele care vor decide cursul dosarelor grele
Începând de astăzi, mecanismele de forță ale Justiției române funcționează sub o nouă comandă. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, ziua de 15 aprilie a devenit un reper de maximă importanță prin intrarea „în pâine” a noilor șefi care vor coordona activitatea Ministerului Public, a DNA și a DIICOT.
Lista celor care au preluat frâiele celor mai influente instituții de parchet îi include pe:
- Cristina Chiriac – Procuror General al României;
- Viorel Cerbu – Procuror-șef al DNA;
- Marius Ionel Ștefan – Procuror-șef adjunct al DNA;
- Codrin Horațiu Miron – Procuror-șef al DIICOT;
- Alex Florența – Procuror-șef adjunct al DIICOT.
Această configurație vine după o perioadă de dezbateri intense și tentative de blocaj, unele dintre figuri, precum Cristina Chiriac sau Alex Florența, fiind ținte predilecte ale unor campanii virulente de contestare din partea grupărilor civice și politice.
Nicușor Dan, sub tirul acuzațiilor de „trădare”: Furia grupării #rezist-USR
Reacțiile la aceste numiri nu s-au lăsat așteptate, transformând ziua de miercuri într-un moment de criză pentru tabăra #rezist-USR. Publicația Lumea Justiției subliniază faptul că entuziasmul de altădată pentru actualul șef al statului, Nicușor Dan, s-a evaporat complet, acesta fiind acum ținta unor accese de furie și injurături din partea propriului bazin electoral.
Miza acestei rupturi profunde este reprezentată de eșecul activiștilor de a stopa ascensiunea noilor procurori în funcții cheie. Pentru mulți dintre adepții curentului #rezist, semnătura președintelui pe decretele de numire a fost percepută ca un act de trădare, consolidând imaginea acestuia de lider care a abandonat agenda radicală în favoarea unei stabilități instituționale negociate.
Calendarul „zilelor triste” continuă: Urmează noi mutări strategice în luna iunie
Deși tabloul noii conduceri este aproape complet, calendarul schimbărilor nu se oprește aici. Absența unor nume sonore, precum Marius Voineag sau Marinela Mincă, din lista instalărilor de astăzi are o explicație procedurală simplă, dar cu implicații politice viitoare.
Conform surselor citate de Lumea Justiției, Marius Voineag își va prelua mandatul de adjunct la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), iar Marinela Mincă va ocupa postul de adjunctă la DNA începând cu data de 30 iunie 2026. Această dată se anunță deja a fi un nou moment de tensiune maximă pentru opoziția de stradă, prelungind agonia unei grupări care se vede tot mai deconectată de pârghiile decizionale din sistemul judiciar. (Irinel I.).
Anchete
Secunde critice la Vâlcea: Doi polițiști, ambii pe nume Ionuț, au smuls un copil din ghearele unei tragedii
O zi obișnuită s-ar fi putut transforma într-un scenariu de coșmar în județul Vâlcea, dacă nu ar fi existat vigilența unui trecător și intervenția fulgerătoare a forțelor de ordine. Doi polițiști din cadrul IPJ Vâlcea, care poartă simbolic același nume, Ionuț, au devenit eroii zilei după ce au salvat un copil de doar 6 ani aflat la un pas de a se prăbuși în gol.
Alertă roșie la etajul unu: Copil de 6 ani, la un pas de abis
Drama a fost raportată în jurul orei 17:00, când un cetățean a observat cu groază o scenă care i-a tăiat respirația: un minor lăsat nesupravegheat stătea periculos pe pervazul exterior al unei ferestre, la etajul întâi al unui bloc. Conform datelor oferite de Poliția Română, apelul de urgență a mobilizat imediat cel mai apropiat echipaj, care a ajuns la fața locului în timp record, înainte ca echilibrul fragil al copilului să cedeze.
Sincronizare salvatoare: Strategia celor doi „Ionuț” care a prevenit dezastrul
Ajunși la adresa indicată, cei doi oameni ai legii au acționat cu un profesionalism desăvârșit, implementând o strategie de salvare în „clește”. În timp ce unul dintre polițiști a rămas sub fereastra imobilului, pregătit să amortizeze o eventuală cădere, colegul său a urcat în viteză la apartament pentru a pătrunde în locuință și a recupera copilul. Această coordonare perfectă a făcut diferența dintre o știre de fapt divers și o tragedie națională, minorul fiind retras în siguranță în interiorul camerei.
O clipă de neatenție, un pas spre tragedie: Tatăl se afla în locuință
Finalul fericit al misiunii a scos la iveală detalii îngrijorătoare despre modul în care s-a produs incidentul. În urma verificărilor efectuate la fața locului, polițiștii au constatat că micuțul era singur în cameră în momentul critic, în timp ce tatăl acestuia se afla în baie, fără să bănuiască nicio secundă pericolul de moarte care îi pândea fiul pe fereastră. Reprezentanții Poliției Române au reiterat, cu această ocazie, importanța supravegherii permanente a minorilor, subliniind că siguranța cetățenilor rămâne prioritatea zero, dincolo de orice misiune de rutină. (Paul D.).
Anchete
Lumina Învierii pe „drumurile” vieții: Mesajul de echilibru și speranță al Poliției Române
Într-o perioadă în care vigilența și siguranța publică sunt priorități absolute, forțele de ordine fac un pas dincolo de rigoarea uniformei pentru a se adresa direct sufletelor cetățenilor. Mesajul transmis de instituție în pragul marii sărbători a creștinătății nu este doar un protocol oficial, ci o invitație la reflecție asupra parcursului pe care fiecare dintre noi îl alege în societate.
Ghidaj în întuneric: Metafora drumului luminat
Simbolistica „drumului” nu este întâmplătoare în comunicarea purtată de Poliția Română. Pentru cei care veghează neîncetat la siguranța traficului și a comunităților, drumul reprezintă spațiul misiunii lor cotidiene. Totuși, în contextul pascal, această noțiune capătă valențe spirituale profunde.
„Fie ca lumina Învierii să-ți lumineze drumul”, au transmis reprezentanții instituției, subliniind ideea că, dincolo de legi și regulamente, direcția corectă în viață este dată de claritatea morală și de lumina interioară. Este un îndemn la responsabilitate, dar și la încrederea că, indiferent de obstacole, există întotdeauna o cale marcată de speranță.
Securitatea ca fundament pentru un „nou început”
Un alt punct central al mesajului instituțional vizează conceptul de transformare. Paștele este, prin excelență, sărbătoarea renașterii, iar Poliția Română a ales să puncteze această dimensiune prin urarea de a avea parte de „un nou început”.
Această abordare sugerează că ordinea și liniștea socială, asigurate prin efortul constant al oamenilor legii, sunt premisele necesare pentru ca fiecare cetățean să se poată bucura de oportunitatea unei resetări personale. Într-o lume marcată de incertitudini, mesajul forțelor de ordine vine ca o garanție a faptului că paza și protecția sunt pilonii pe care se poate construi o viață nouă, mai sigură și mai așezată.
Uniforma și credința: Un salut pentru întreaga comunitate
Finalul mesajului, marcat de tradiționalul „Hristos a înviat!”, reușește să umanizeze o instituție definită adesea prin autoritate. Prin acest gest de curtoazie publică, Poliția Română reamintește că, dincolo de datoria de serviciu, agenții săi sunt parte integrantă a aceleiași comunități de valori, împărtășind aceleași tradiții și aspirații către pace și bine.
Este un mesaj de solidaritate care transformă autoritatea în parteneriat, invitând cetățenii să pășească pe drumul acestor sărbători cu prudență, dar mai ales cu inima deschisă spre lumină. (Paul D.).
-
Exclusivacum 2 zileEXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?
-
Exclusivacum 4 zileACADEMIA „DUPĂ URECHE”: Cum transformă ANP pușcăria în Vestul Sălbatic, unde legea e un mit și „experiența” e bătutul pe umăr
-
Featuredacum 2 zileSfidare absolută în Noaptea de Înviere: Un tânăr din Caransebeș a fost prins de două ori la volan, deși avea permisul suspendat
-
Exclusivacum 4 zileMIRACOLUL DE PAȘTE LA MAI: Cum transformă ministerul munca polițiștilor în economii de lux pe spinarea „prostimii” cu epoleți
-
Exclusivacum 2 zileMILIȚIA ÎN BOXA ACUZAȚILOR: Statul îți dă bani de avocat, dar tot tu rămâi cu buza umflată!
-
Ancheteacum 2 zileSecunde critice la Vâlcea: Doi polițiști, ambii pe nume Ionuț, au smuls un copil din ghearele unei tragedii
-
Exclusivacum 4 zileOspiciul Antigrindină: Marea „pârjoleală” programată până în 2040 și agenții 007 ai gliei care au demascat mafia norilor!
-
Administratieacum 3 zileLumină și renaștere: Mesajul de credință al comunității din Dumbrăvești în prag de Sfintele Paști



