WHITE TOWER (XXXX)

Scandalul White Tower din Ploiești, ce a afectat zeci de familii, a devenit un simbol al fraudării imobiliare în România. Un dosar penal complex, aflat în fața Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, dezvăluie o schemă sofisticată prin care o rețea de indivizi a profitat de naivitatea cumpărătorilor, însușindu-și banii și lăsându-i fără locuința mult așteptată. Dosarul 6018/284/P/2023 a fost deschis în ianuarie 2023 și a adunat un număr impresionant de inculpați, suspectând o amploare a rețelei care ar putea fi mult mai mare decât se vede la prima vedere.

Lupu Mărioara și Lupu Mihai, cuplul principal din spatele fraudelor imobiliare

In centrul rețelei se află PFA Lupu Mărioara Domnica, deținută de inculpata Lupu Mărioara. Aceasta, împreună cu soțul ei, Lupu Mihai, este acuzată de o serie de infracțiuni grave, printre care:

• Însușire frauduloasă de bunuri: Cu ajutorul unor notari publici, Lupu Mărioara și Lupu Mihai au vândut aceleași apartamente mai multor persoane, păstrând banii și lăsând victimele fără locuința mult așteptată. Printre victime se numără Banu Cristian, Dumitrescu Roxana și Burlacu Teodor-Constantin, care au achitat sume importante pentru apartamentele promisi, dar au rămas fără nimic. Prejudiciul total cauzat se ridică la 935.500 de euro și 423.551 de lei.
• Bancrută frauduloasă: Se pare că PFA Lupu Mărioara Domnica a fost artificial introdusă în faliment, pentru a evita plata datoriilor către creditorii săi. O serie de dovezi sugerează că PFA a fost pusă în dificultate intenționat, iar activele sale au fost cedate sau donate unor terțe persoane, inclusiv familiei inculpatei Lupu Mărioara.
• Fals intelectual: Diverse acte au fost falsificate pentru a justifica infracțiunile și a ascunde adevarata situație a bunurilor. Notarii publici Tudose Maria și Tudose George Radu sunt implicați în falsificarea documentelor, inclusiv a actelor notariale de vânzare-cumpărare, pentru a induce în eroare victimele.

O rețea de complicități care implică notari publici, avocați și alte personaje

Ancheta dezvăluie o rețea vastă de complicități care implică și alte persoane:

• Tudose George Radu: Avocat și notar public, suspectat de a fi ajutat pe Lupu Mărioara și Lupu Mihai să falsifice documente și să inducă în eroare victimele. A fost implicat în emisiunea de acte notariale ce atestă vânzări fictive, precum și în depunerea de documente inexacte la Oficiul de Cadastru.
• Nichita Vlad: Partener de afaceri al inculpaților Lupu Marioara și Lupu Mihai, suspectat de complicitate la bancrută frauduloasă și fals intelectual. A fost implicat în transferul ilegal de active și în punerea în mișcare a procedurii de faliment frauduloasă a PFA Lupu Mărioara Domnica.
• Tache Alexandra: Suspectată de complicitate la însușire frauduloasă de bunuri, fiind implicată în cesiunea frauduloasă a activelor PFA Lupu Mărioara Domnica.
• Ștefănescu Daniel: Implicat în acțiunea de a ceda activele PFA Lupu Mărioara Domnica către firma controlată de el, SC Gersim Imobiliare, prin intermediul căreia a fost manipulat patrimoniul PFA.
• Călin Mirela: Notar public, suspectată de a fi ajutat pe Lupu Mărioara și Lupu Mihai să falsifice documente.

Nereguli și Controverse

• Protejarea adevăraților vinovați: Deși dovezile sunt clare, există o tentativă evidentă de a proteja adevărații vinovați din spatele fraudelor, punând accent pe rolul unor figuri influente din conducerea locală din Ploiești. Există indicii că anumite persoane din conducerea județului Prahova ar putea fi implicate în această afacere, ceea ce ar putea explica lipsa de acțiune mai fermă din partea autorităților (aici).
• Lipsa de reacție: Procurorii din dosar par să acționeze cu oarecare reținere, existând o lipsă de dinamism în investigarea acestei rețele complexe. Neregulile din procesul de anchetă ridică suspiciuni cu privire la o posibilă protecție a unor figuri influente, având în vedere că, în ciuda dovezilor evidente, aceștia continuă să scape de urmărirea penală.

Concluzie

Scandalul White Tower ilustrează gravitatea fraudării imobiliare din România. Este o problemă complexă, care afectează grav numeroși oameni nevinovați. Este nevoie de un efort concertat din partea presei, a societății civile și a autorităților pentru a aduce la lumină întreaga rețea, pentru a proteja victimele și pentru a trage la răspundere pe cei vinovați. (Cristina T.).

Incisiv de Prahova a dezvăluit un sistem complex de fraudă care sifonează milioane de lei lunar din buzunarele românilor prin intermediul „Schemei Returo”, un sistem de garanție-returnare a ambalajelor pentru băuturi care, în realitate, pare să fie o mască pentru evaziune fiscală și manipularea deșeurilor.

Am arătat cum, în spatele companiei RetuRO SGR, se ascunde o adevărată „Mafie a deșeurilor și statul paralel”, o rețea de personaje influente care manipulează sistemul și profită de slăbiciunile legale. Această mafie a deșeurilor a reușit să elimine concurența, închizând firme legale, precum Gentoil, și a preluat controlul asupra fluxurilor de ambalaje, generând consecințe economice și de mediu devastatoare.

Din investigațiile Incisiv de Prahova reiese o serie de practici dubioase care demonstrează cum această schemă funcționează:

• Sifonarea banilor: Returo SGR rămâne cu 60% din sumele colectate lunar, ceea ce înseamnă că 150 de milioane de lei lunar, plătiți de consumatorii pentru sticle, doze și PET-uri, rămân în mare parte la Returo.
• Lipsa de transparență: Returo SGR, având monopol garantat de stat, nu oferă transparență în privința activității sale, secretizând locațiile automatele de colectare și destinația sumelor încasate.
• Mafia deșeurilor: Firma Recop, condusă de Cătălin Mureșan, este punctul focal al acestei mafii. Mureșan are sprijinul unor ofițeri, subofițeri și politicieni influenți, care îi permit să manipuleze sistemul. In data de 22.11.2022, ziarul nostru Incisiv de Prahova publica articolul „Bomba ecologica de la Pleasa/Atentat la siguranta nationala/ Recop Recycling SRL, Tymbark si Haier Tech din Ariceştii Rahtivani”. Povestea din spatele afacerii „Bomba ecologica de la Pleasa” este demna de un film cu mafioti turnat la Holywood (aici).
• Conform ultimelor informații, directorul RetuRO pe regiunea noastră este fostul director de la Haier Tech România, fapt ce sugerează o posibilă legătură între Recop Recycling SRL, coordonată de Cătălin Mureșan, și intrarea acesteia în SGR Returo. Mai grav, toată sticla colectată din ambalaje, atât de la companii, cât și din sistemul de garanție-returnare RetuRO, ajunge la o singură firmă care o exportă pe anexa 7 către Bulgaria, unde, se pare, o parte din ea ajunge direct în Dunăre, fără a fi reciclată. Cu alte cuvinte, sistemul de reciclare al ambalajelor din România nu funcționează, iar deșeurile, în loc să fie refolosite, sunt pur și simplu aruncate în Dunăre.
• Impact devastator: Mafia deșeurilor generează consecințe economice și de mediu devastatoare, afectând bugetul statului și viața cetățenilor.
• Scheme de evaziune fiscală: Diverse companii sunt implicate în scheme de evaziune fiscală, iar deșeurile neconform ajung pe câmpuri și în gropi de gunoi.
• Lipsa de control: RetuRO SGR, deși are un acționar din Ministerul Mediului, pare să acționeze cu oarecare impunitate, ignorând legislația de mediu și manifestând lipsă de transparență.

Un sistem fără justiție

Investigația Incisiv de Prahova a scos la iveală o serie de nereguli grave și a demonstrat că sistemul de garanție-returnare este departe de a fi echitabil și transparent. Deși companiile care gestionează acest sistem susțin o „dezvoltare durabilă”, realitatea este cu totul alta: milioane de lei lunar dispar fără explicații, iar deșeurile nu sunt gestionate corespunzător. Mai mult, sticla colectată prin intermediul SGR Returo, deși ar trebui reciclată, este aruncată în Dunăre după ce trece granița către Bulgaria. Aceasta înseamnă că sistemul, pe lângă sifonarea banilor, este ineficient și nu contribuie la protejarea mediului.

Este imperativ ca autoritățile să investigheze cu seriozitate și să tragă la răspundere pe toți cei implicați în această rețea complexă, protejând victimele și stopând daunele economice și de mediu generate de această „Mafie a deșeurilor și statul paralel”.

Așteptăm cu nerăbdare să continuăm investigația noastră pentru a aduce la lumină adevărul din spatele acestor practici ilegale. Vom reveni cu mai multe detalii în curând, în cadrul serialului nostru de investigații. (Cristina T.).

Emil Pascut, reprezentant al Sindicatului Diamantul, își exprimă frustrările în legătură cu lipsa unui acord colectiv, subliniind responsabilitățile pe care le au cei implicați în negocieri. Potrivit acestuia, absența acordului se datorează, în principal, refuzului unor membri de a respecta reglementările în vigoare și a lașității în a aborda problemele reale care afectează angajații. Emil Pascut îl acuză pe liderul sindical Andreica că nu a reușit să impună interzicerea organizării permanenței la domiciliu, cu excepția situațiilor specificate de OMAI S/108/2011, care permite doar șefilor să lucreze de acasă. De asemenea, el menționează că Andreica a avut dreptate să insiste asupra faptului că acordurile trebuie să fie negociate la nivel de unitate, nu de „grup de unități”, așa cum a fost practica până acum. El mai afirmă că activele de permanență se desfășoară fără respectarea ordinului ministerial, din cauza unor funcționari care pun economiile bugetare mai presus de bunăstarea angajaților. Pascu sugerează că este esențial ca acest ordin să fie confirmat printr-un acord, având în vedere că MAI are oameni care refuză să execute ordinele. În concluzie, Emil Pascut subliniază că vina pentru situația actuală nu este a lui Andreica, ci a altor funcționari și sindicaliști care s-au aliniat conducerii MAI. De asemenea, se arată dezamăgit că, în loc să iasă în față și să clarifice lucrurile, liderii sindicali aleg să tacă, periclitând astfel interesele angajaților pe care ar trebui să-i reprezinte. (Cerasela N.).