Abia azi, 17.05.2026, ora 10:15, s-a produs evenimentul cosmic pe care nici telescopul Hubble nu-l mai astepta: o masina a IPJ Prahova, burdusita cu politisti „zelosi”, se indrepta spre Primaria Baicoi (aici).

Scopul:

• sa afle daca publicitatea de pe panourile „Stop Vexler” a fost platita;
• sa verifice daca panourile sunt ridicate legal.

Fotografia surprinsa de Incisiv de Prahova, cu Loganul IPJ ruland spre Baicoi, e dovada ca melcul institutional inca mai are puls – doar ca i-a luat aproape o luna de la scandal pana la prima oprire la primarie.

Mirarea e legitima si pentru noi: dupa atatea dezvaluiri si presiuni publice ale ziarului de investigatii Incisiv de Prahova, politistii de la IPJ Prahova binevoiesc, in sfarsit, sa se apuce de ancheta. Speram – nu cu spatele la panou – ca ancheta sa fie serioasa si sa duca, in final, la daramarea acestor panouri care nu fac cinste nici Prahovei, nici Baicoiului, si in niciun caz IPJ Prahova.

Pana una-alta, tabloul ramane grotesc: statul abia porneste de pe loc, in timp ce extremismul de carton are deja avans de cateva sute de kilometri.

Kilometrul zero al tupeului: Unde legea e optionala, iar panoul obligatoriu

Pe DN1, la Baicoi, intre Forja Neptun si viitorul pasaj spre strada Infratirii, Romania si-a montat oglinda completa:

• gropi si santiere;
• un mormant vechi de 5.000 de ani al culturii Yamnaya, scos la lumina de arheologi;
• si, peste toate, doua panouri cu mesajul „Stop Vexler”.

Traducerea, pentru cine mai citeste si altceva decat sloganuri:

„Stop legea care combate antisemitismul, xenofobia si extremismul, ca ne strica jocurile de partid.”

Legea 241/2025 – „Legea Vexler”, dupa initiatorul ei, deputatul Silviu Vexler, reprezentant al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania – interzice organizatiile si faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, intareste pedepsele pentru promovarea cultului figurilor extremiste, sanctioneaza negarea si falsificarea Holocaustului si propaganda online. Despre acest cadru legal au scris Digi24, Spotmedia si Adevarul.

Statul zice, oficial:

• „Nu vrem antisemitism.”
• „Nu vrem fascism.”
• „Nu vrem extremism.”

Panoul de la Baicoi raspunde, cu tupeu:

• „Stop Vexler.”

Traducere libera:

„Stop legea care ne taie curentul la propaganda extremista.”

Panoul care se crede curte constitutionala: Referendum cu carton pe DN1

„Stop Vexler” nu e grafica de plictiseala, e o palma declarativa data unui act normativ:

• adoptat de Parlament;
• promulgat de presedinte;
• intrat in vigoare.

Ce face Legea 241/2025, explicata inclusiv de Digi24, Spotmedia si Adevarul:

• inaspreste pedepsele pentru distribuirea de materiale fasciste si antisemite;
• sanctioneaza negarea si falsificarea istoriei, inclusiv a Holocaustului;
• interzice promovarea cultului unor personalitati extremiste;
• interzice utilizarea numelor liderilor miscarilor rasiste, xenofobe, fasciste si legionare.

Statul: „Nu vrem antisemitism, nu vrem xenofobie, nu vrem cultul extremistilor.”

Panoul: „Stop Vexler.”

Fara prea multa hermeneutica:

„Stop legea care ne incurca icoanele fasciste si jucariile propagandistice.”

In loc de contestatie la Curtea Constitutionala, dezbateri, amendamente, se prefera metoda „marca DN1”:

„Nu-mi place legea, o scuip pe panou, intre un sens giratoriu si un mormant milenar.”

Abonamentul la antisistem: De la AUR si SOS la ACT si PAC, cu panou inclus

Potrivit informatiilor locale si dezvaluirilor Incisiv de Prahova:

• in spatele „curajului” de carton apare un personaj politic plimbat prin AUR, SOS si, mai nou, ACT – un fel de abonament la toate versiunile de „antisistem” cu update-uri dese si manual lipsa;
• surse judiciare citate de Incisiv de Prahova vorbesc despre:
  • zeci de plangeri penale pentru hartuire;
  • atacuri la adresa unor primari, deputati, societati comerciale;
  • plangeri pentru incitare la ura;
  • si o protectie aproape miraculoasa din partea unor organe de cercetare penala, care par sa fi pus dosarele la pastrat, la rece.

Partidul Actiunea Conservatoare (PAC), fondat de Claudiu Tarziu, este legat public de campania StopVexler.ro, conform Spotmedia (10 ianuarie 2026) si referintelor CNCD:

• exista site-ul StopVexler.ro;
• acelasi mesaj „Stop Vexler” a fost afisat pe sediul PAC;
• discursul oficial: Legea 241/2025 „ingradeste libertatea de exprimare” si „loveste in personalitati istorice romanesti”.

Pe limba lor:

„Daca nu mai putem lustrui icoane fasciste la lumina neoanelor, suntem victimele dictaturii.”

Panoul smecher: Ilegal pe hartie, ilegal pe teren, legal doar la tupeu

Surse judiciare au confirmat pentru Incisiv de Prahova:

• ambele panouri „Stop Vexler” ar fi ridicate fara autorizatii, ceea ce inseamna deja contraventie;
• unul dintre panouri este montat, fara drept, direct pe teren apartinand UAT Baicoi.

Aici nu mai vorbim doar de:

• „publicitate neautorizata”.

Vorbim de:

• folosirea fara drept a domeniului public;
• nerespectarea regimului de autorizare;
• plus mesaj cu tenta extremista, indreptat impotriva unei legi care a fost gandita tocmai pentru a preveni derapajele fasciste.

Pe romaneste:

Nu e doar „panou fara hartii”, e steag ilegal infipt pe teren public, cu mesaj contra unei legi care apara societatea.

CNCD vede risc de ura si violenta. IPJ Prahova vede „dosar in lucru”

Vicepresedintele CNCD, Catalin Raiu, citat de Spotmedia si Adevarul, explica foarte clar:

• CNCD se autosesizeaza in cazul panourilor StopVexler.ro, semnalate initial de Incisiv de Prahova;
• se vor identifica persoanele fizice sau juridice din spate, dupa modelul altor cazuri de panouri controversate;
• se trimit adrese la primarii pentru clarificarea autorizarii si asumarii mesajului.

Mai mult, Raiu spune negru pe alb:

• mesajele de tip „Stop X” la adresa unei persoane sau a unei categorii protejate pot reprezenta discurs de ura;
• tintirea comunitatii evreiesti este, de regula, incadrata la discurs de ura;
• „Stop Vexler” poate fi perceput, de o parte a societatii, pana la nivel de:
  • „lichidare fizica”;
  • sau invitatie la „lichidare fizica”;
• deci intram in zona potentiala a incitarii la violenta.

CNCD vorbeste limpede despre risc de discurs de ura si violenta.

IPJ Prahova vorbeste in dialectul clasic:

• „sesizare inregistrata”;
• „dosar penal intocmit”;
• „verificari in curs”.

Iar panourile… tot acolo. Pana azi, 17.05.2026, ora 10:15, cand Loganul IPJ este surprins, in sfarsit, de Incisiv de Prahova, in drum spre Primaria Baicoi, pentru a cere acte si confirmari pe care le putea cere din prima zi.

Melcul institutional, surprins in habitatul lui natural: banda intai, viteza mica.

Documentul IPJ vs. realitatea DN1: Pe hartie avem stat, pe drum avem carton

Potrivit unui document oficial al IPJ Prahova, consultat de Incisiv de Prahova:

• o sesizare privind panourile „Stop Vexler” a fost inregistrata (14.264/09.06.2026);
• a fost deschis dosarul penal nr. 1689/11.06.2026;
• au fost intocmite acte de sesizare penala, cu indicarea cadrului normativ referitor la fapte de natura extremista si incalcarea ordinii de drept;
• se efectueaza verificari privind:
  • continutul mesajului;
  • amplasarea si autorizarea panourilor.

Pe hartie, IPJ functioneaza exemplar.

Pe teren:

• panourile continua sa troneze;
• unul, amplasat ilegal pe domeniul public al UAT Baicoi, sfideaza in continuare autoritatea;
• campania „Stop Vexler” se intensifica online, cu indemnuri la nesupunere fata de ordinea de drept.

Abia pe 17.05.2026 vedem masina IPJ mergand spre primarie. Nu dupa ce s-a aprins becul rosu in sistem, ci dupa ce Incisiv de Prahova a batut obrazul public, de repetate ori.

Claudiu Tarziu, avocatul reflex: La panou, prezent; la dosare, absent

Cand IPJ Prahova a deschis dosar penal dupa dezvaluirile Incisiv de Prahova:

• PAC a tipat „abuz”;
• a strigat „stat politienesc”;
• si a pozat in „opozitie redusa la tacere”.

Liderul PAC, Claudiu Tarziu, a iesit indignat, anuntand proteste si jucand rolul clasic de victima a regimului.

Numai ca, asa cum rezulta din investigatiile Incisiv de Prahova:

• Tarziu a sarit sa apere „un membru de partid” fara sa verifice:
  • istoricul persoanei (zeci de plangeri penale pentru hartuire, atacuri la primari, deputati, companii);
  • acuzatiile repetate de incitare la ura;
  • si, mai grav, faptul ca unul dintre panouri e amplasat ilegal pe teren al UAT Baicoi – adica deja discutam despre posibile infractiuni, nu despre simple opinii politice.

„Statul politienesc” din discursul lui Tarziu arata, in fapt, asa:

• panouri ilegale;
• mesaj cu tenta extremist-antisistem;
• protectii inexplicabile;
• si un lider politic sarind, in orb, in apararea exact a persoanei cu dosarele la gramada.

Preistorie scoasa la lumina, extremism urcat pe stalp

In aceeasi zona Baicoi – DN1:

• arheologii descopera un mormant vechi de 5.000 de ani, al culturii Yamnaya;
• presedintele Consiliului Judetean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, vorbeste public despre:
  • „Prahova preistorica” ce iese la lumina;
  • „radacini de cinci milenii”;
  • nevoia de a imbina infrastructura cu protejarea patrimoniului;
• se anunta:
  • expozitie-eveniment la Palatul Culturii din Ploiesti, cu obiecte din aur, argint si cupru;
  • conferinte si discursuri solemne.

Respect total pentru trecutul de 5.000 de ani, la lumina reflectoarelor.

Intre timp, la cativa metri:

• rasar panouri ultramoderne care contesta o lege menita sa protejeze memoria Holocaustului si a victimelor antisemitismului;
• adica tocmai memoria ultimelor 80 de ani, pe care Romania se angajase solemn sa n-o mai calce in picioare.

Pentru trecutul de 5.000 de ani – reverente la conferinte. Pentru trecutul de 80 de ani – panoul zice „Stop”.

Libertatea de exprimare, luata ostatic: Petitie la suprafata, propaganda in interior

Potrivit declaratiilor PAC, consemnate si de Adevarul:

• panourile „nu contin mesaje extremiste”;
• „nu fac referire la rasa, etnie sau religie”;
• „nu instiga la ura ori violenta”;
• ele ar directiona doar spre un site cu „petitie civica” pentru abrogarea legii.

Realitatea, asa cum reiese din:

• anchetele Spotmedia;
• investigatiile Incisiv de Prahova;
• materialele Digi24;
• declaratiile CNCD:

este ca:

• Legea Vexler sanctioneaza propaganda extremista, cultul figurilor fasciste, negarea Holocaustului;
• panourile transforma chiar legea in tinta simbolica;
• „Stop Vexler” poate fi perceput ca mesaj impotriva:
  • persoanei initiatorului, reprezentant al comunitatii evreiesti;
  • si, implicit, impotriva comunitatii pe care o reprezinta;
• campania functioneaza:
  • offline (panouri, sediu de partid);
  • online (site StopVexler.ro, retele sociale), cu retorica victimizanta si apel la nesupunere fata de cadrul legal.

„Petitie civica” este ambalajul lucios. In cutie gasesti exact ce a vrut sa previna Legea Vexler.

Laboratorul absurdului la Baicoi: Legea in Monitorul Oficial, panoul pe boost

Puse cap la cap – informatiile din Incisiv de Prahova, Spotmedia, Digi24, Adevarul, declaratiile CNCD si ale CJ Prahova – arata asa:

• o lege speciala – Legea 241/2025 („Legea Vexler”) – menita sa blocheze antisemitismul, xenofobia si propaganda extremistilor;
• doua panouri – dintre care unul amplasat, potrivit surselor judiciare, ilegal pe teren al UAT Baicoi –, ridicate fara autorizatii, care ataca simbolic aceasta lege;
• un personaj politic cu traseu prin AUR, SOS, ACT, antisistem de carton si zeci de plangeri penale (hartuire, incitare la ura);
• un partid (PAC) care isi asuma mesajul, plange de „stat politienesc”, dar ignora:
  • nelegalitatea panourilor;
  • istoricul persoanei pe care o apra;
• IPJ Prahova, prins intre:
  • un document oficial corect;
  • un teren pe care panourile stau, luni de zile, „batand” legea in obraz;
  • un Logan miscat, cu greu, spre Primaria Baicoi abia la 17.05.2026, ora 10:15, dupa ce Incisiv de Prahova a insistat public;
• CNCD, care vede risc de discurs de ura si posibila incitare la violenta;
• CJ Prahova, care predica dragostea de radacini vechi de 5.000 de ani, in timp ce langa ele cresc lastari de extremism pe carton.

Concluzia de pe DN1: Legea Vexler apara statul de extremism. Cine apara Legea Vexler de stat?

Legea Vexler (Legea 241/2025) a fost gandita ca un scut:

• pentru comunitatea evreiasca;
• pentru minoritati;
• pentru intreaga societate, impotriva reabilitarii fascismului, legionarismului, rasismului si antisemitismului.

La Baicoi, acest scut a fost transformat in tinta de carton, cu litere mari:

• „Stop Vexler.”

Statul roman, pe hartie, apara memoria victimelor extremismului. Statul roman, in practica:

• nu e in stare, luni la rand, sa dea jos doua panouri neautorizate;
• se misca in reluare, cu „dosare in lucru” si „verificari in curs”;
• porneste Loganul spre primarie abia dupa ce presa il ia, public, la rost.

Pe DN1, la Baicoi, contrastul e perfect:

• sub pamant – un mormant de 5.000 de ani, elogiat in conferinte, promis pentru expozitii;
• deasupra pamantului – panouri care saboteaza simbolic o lege menita sa opreasca ideologiile care au umplut Europa de gropi comune.

Legea Vexler apara statul de extremism.

Intrebarea care ramane, mai mare decat orice panou de pe DN1, este:

Cine apara Legea Vexler de un stat care se misca in reluare, se uita la panouri, isi baga mainile in buzunar si porneste la drum abia dupa ce Incisiv de Prahova ii bate obrazul in public?

Vom reveni. (Cristina T.).

Un nou program național pentru depistarea precoce a cancerului de sân

Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești se alătură unuia dintre cele mai ambițioase demersuri naționale de sănătate publică dedicate femeilor: proiectul „Depistare Activă, Responsabilitate, Informație și Acces – DARIA” (Cod SMIS 352209). Inițiativa vizează prevenirea și depistarea precoce a cancerului de sân la nivel național și este coordonată de Institutul Oncologic „Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca, în parteneriat cu numeroase spitale și universități de prestigiu din țară.

Informațiile prezentate în acest articol au la bază comunicatul de presă transmis de Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești.

Lansare oficială la București: începutul unei colaborări naționale

Proiectul DARIA a fost lansat oficial pe 11 iunie 2026, în cadrul unui eveniment desfășurat la hotelul Courtyard by Marriott Bucharest Floreasca. La ceremonie au fost prezenți reprezentanți ai instituțiilor partenere și ai organizațiilor implicate în implementarea programului, marcând astfel debutul unei colaborări extinse la nivel național în domeniul screeningului pentru cancerul de sân.

Scopul declarat al proiectului este dezvoltarea și consolidarea programelor de screening mamar în toate regiunile României, cu accent pe zonele mai puțin dezvoltate și pe grupurile vulnerabile.

Ploiești, centru regional de screening pentru Sud-Muntenia

În cadrul DARIA, Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești primește un rol strategic: acela de Centru Regional de Screening pentru Regiunea Sud-Muntenia. Unitatea medicală va coordona acțiunile de prevenție, informare și diagnostic precoce în județele din regiune, devenind un punct de referință pentru organizarea și implementarea programului de screening mamar.

Prin acest statut, spitalul ploieștean își consolidează poziția de actor esențial în rețeaua națională de luptă împotriva cancerului de sân.

Rețea națională de instituții medicale și academice

Proiectul DARIA reunește un consorțiu larg de instituții medicale și academice, printre care:

• Institutul Oncologic „Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca;
• Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara;
• Institutul Regional de Oncologie Iași;
• Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București;
  alături de alte unități sanitare și instituții de învățământ medical din țară.

Miza comună: construirea unui program național integrat de screening pentru cancerul de sân, bazat pe protocoale unitare, infrastructură modernă și personal medical bine pregătit.

149.000 de femei informate, 119.000 de mamografii gratuite

Unul dintre pilonii proiectului DARIA îl reprezintă accesul extins la servicii de prevenție și diagnostic precoce pentru femeile din România, în special pentru cele care trăiesc în comunități izolate sau provin din grupuri vulnerabile.

Conform datelor transmise în comunicatul Spitalului Județean Ploiești:

• peste 149.000 de femei vor fi informate și mobilizate să participe la programele de screening;
• 119.000 de femei vor beneficia de investigații mamografice gratuite.

Aceste acțiuni urmăresc identificarea timpurie a leziunilor mamare și creșterea șanselor de tratament eficient și vindecare.

Obiectivele-cheie ale proiectului DARIA

Proiectul își propune o serie de ținte concrete, menite să creeze un sistem funcțional și sustenabil de screening pentru cancerul de sân:

• Acces gratuit la screening: 119.000 de femei vor beneficia de servicii de screening, dintre care 107.000 provin din regiunile mai puțin dezvoltate ale României;
• Cinci centre regionale de prevenție: vor fi înființate și dotate cinci centre regionale și vor fi utilizate unități mobile pentru a ajunge în comunități izolate sau greu accesibile;
• Formarea personalului medical: 592 de profesioniști din domeniul sănătății – radiologi, medici de familie, anatomopatologi, tehnicieni, psihologi și mediatori sanitari – vor fi instruiți pentru a lucra în cadrul programului;
• Campanie națională de informare: va fi derulată o amplă campanie de informare și educare privind importanța depistării precoce a cancerului de sân;
• Registru electronic unic: va fi dezvoltat un registru electronic interoperabil, alături de protocoale standardizate, pentru monitorizarea și îmbunătățirea calității serviciilor de screening.

Impactul așteptat: de la prevenție la politici publice

Pe termen mediu și lung, proiectul DARIA își propune să:

• pună bazele unui Program Național de Screening pentru cancerul de sân, funcțional și unitar;
• consolideze capacitatea spitalelor și a centrelor de diagnostic de a identifica precoce această afecțiune;
• crească accesul femeilor eligibile la servicii moderne de prevenție și diagnostic;
• stimuleze colaborarea multidisciplinară între specialiști (radiologi, oncologi, chirurgi, anatomopatologi, psihologi);
• implice activ persoanele din grupuri vulnerabile în programele de screening.

Depistarea precoce este recunoscută la nivel internațional drept una dintre cele mai eficiente metode de reducere a mortalității prin cancer de sân și de îmbunătățire a calității vieții pacientelor.

Finanțare europeană și națională pentru un proiect de anvergură

Proiectul DARIA are o valoare totală eligibilă de 261.263.760,67 lei. Din această sumă:

• 212.156.477,75 lei provin din finanțare nerambursabilă din Fondul Social European Plus (FSE+);
• 40.190.817,66 lei reprezintă fonduri nerambursabile alocate de la Bugetul de Stat.

Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 48 de luni, începând cu 29 decembrie 2024, iar finalizarea este programată pentru 31 decembrie 2029. Intervalul de timp generos permite nu doar implementarea infrastructurii necesare, ci și testarea și ajustarea mecanismelor de lucru la nivel național.

Spitalul Județean Ploiești, pol regional de excelență în screeningul mamar

Prin implicarea în proiectul DARIA și prin rolul de Centru Regional pentru Sud-Muntenia, Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești își întărește poziția de instituție de referință în domeniul sănătății publice și al prevenției oncologice.

Proiectul aduce mai aproape de comunitate servicii medicale esențiale și crește șansele ca femeile din județul Prahova și din întreaga regiune Sud-Muntenia să beneficieze de diagnostic timpuriu și tratament adecvat.

Sprijin esențial din partea Consiliului Județean Prahova

Potrivit comunicatului de presă al spitalului, participarea unității medicale ploieștene la proiectul DARIA este susținută în mod direct de Consiliul Județean Prahova, care asigură cofinanțarea necesară implementării inițiativei.

Această colaborare instituțională facilitează:

• extinderea accesului populației la servicii de prevenție și diagnostic precoce;
• modernizarea infrastructurii medicale;
• dezvoltarea Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești ca pol regional de excelență în screeningul pentru cancerul de sân.

Implicarea comună a autorităților județene și a unității medicale ilustrează o direcție clară: investiția în programe de sănătate publică cu impact major asupra comunității din Prahova și din întreaga regiune Sud-Muntenia.