Anchete
Cine coreleaza educatia cu piata muncii? Statul sau piata libera? – Comisarul de Prahova
Citeste toate textele scrise de Hilde Brandl pentru Ziare.com
De aceea, Guvernul a decis sa reduca drastic numarul de locuri alocate stiintelor umaniste. Problema Ministerului Educatiei este insa ca a redus locuri exact de la Universitatile de top, asa cum sunt Universitatea din Bucuresti, Universitatea Babes-Bolyai si Universitatea din Iasi.
Argumentul Guvernului a fost acela ca incearca astfel sa coreleze cererea de pe piata muncii cu sistemul educational romanesc.
Tema este corecta si reprezinta o problema majora pentru Romania. Suntem insa in situatia in care cei care au stricat timp de 30 de ani sistemul de educatie vin astazi sa ne spuna cum vor rezolva problema. Facand aceleasi greseli.
PSD este partidul care a afectat pentru decenii piata muncii din Romania, atunci cand a decis sa desfiinteze scolile de arte si meserii, asa numitele scoli profesionale. De aceea, astazi exista un deficit urias de „meseriasi” pe piata muncii din Romania, caci aici adaugam si exodul romanilor pe piata muncii in Uniunea Europeana.
Cred insa ca plecam de la o premiza gresita. Desi am reusit sa identificam problema, consideram ca o putem rezolva facand aceleasi greseli ca si pana acum. Mai clar. Admitem ca o mana de birocrati din Ministerul Educatiei nu pot inlocui piata libera. Ba chiar recunoastem faptul ca esecul acestora este unul constant, de aproape trei decenii. Cum rezolvam problema? Simplu: decidem ca birocratii de astazi din Ministerul Educatiei (sunt aceeasi de „ieri”, sa nu ne facem iluzii) vor decide care sunt necesitatile de pe piata muncii.
Evident, singurii care nu au fost parte a dezbaterii si nu vor fi nici de acum inainte sunt chiar antreprenorii romani!
Tocmai de aceea avem in continuare pe masa politici educationale prezentate ca fiind inovatoare, dar care in realitate nu au nicio legatura cu realitatea. Exemplu clar, ni se spune ca vor sa creasca finantarea catre stiintele ingineresti, deoarece ar exista aici un decalaj fata de media europeana. Doar ca supriza. Media europeana este undeva la 13.9%, in timp ce media romaneasca este la peste 17 procente.
Nu incerc sa fac din media europeana un standard pe care trebuie sa-l asumam si sa-l aplicam obligatoriu. Ar fi o eroare, in conditiile in care avem totusi un specific national. Vedem insa altceva. Desi suntem mult in spate fata de media europeana in domenii precum sanatate si asistenta sociala, arta si stiinte umaniste si stiintele educatiei, aceste trei categorii nu apar deloc in discursurile oficialilor din Educatie. Asta demonstreaza clar ca „standardele europene” sunt folosite doar ca argument pentru pedepsirea acelor universitati critice cu Ministerul Educatiei.
Exista totusi un element care ne diferentiaza enorm de „standardele europene”: onestitatea. Da, prima problema a sistemului educational romanesc este chiar aceasta. Deteriorarea actului educational s-a produs in primul rand din cauza deteriorarii standardelor etice si morale din scoli si din universitati.
In pararel cu construirea fabricilor de diplome din universitatile private s-au construit fabrici de diplome la stat, in universitati care au ajuns sa livreze acasa diplome care stabileau ca „studentul” a devenit brusc expert in securitate nationala. Amintiti-va de cazul ministrului Teodorovici, care povestea nonsalant cum a primit acasa, in plic, o diploma in securitate nationala, cu toate ca habar nu avea unde se afla scoala care i-a livrat diploma si unde teoretic ar fi trebuit sa urmeze niste cursuri si sa sustina niste examene.
Intorcandu-ne la birocratii nostri din Ministerul Educatiei, observam ca desi au schimbat formula prin care se aloca bani pentru universitati, au refuzat sa ne arate si studiul sau macar strategia in baza caruia s-a facut acest lucru.
Spuneam mai sus ca universitatile de top au fost cele care au pierdut cel mai mult. Ei bine, tot ele sunt cele care au castigat cele mai putine locuri din cele 5.000 acordate „noilor” domenii prioritate. Alea stabilite de birocrati adica.
Astfel, Universitatea Bucuresti a primit 76 de locuri, in timp ce Universitatea din Suceava a primit 96 de locuri. Cu siguranta ca aici nu a contat faptul ca Bucurestiul este intr-un top al celor mai bune universitati din lume, ci mai degraba faptul ca ministrul Educatiei vine de la Suceava! Iata deci ca nu doar birocratii sunt „capabili” sa ia decizii pentru educatia romaneasca, ci si politicienii.
In final, vedem ca marea incercare de corelare a sistemului educational cu piata muncii inseamna pentru PSD sa ia sute de locuri de la universitatile de prestigiu si sa le mute la tot felul de universitati judetene, asa cum sunt cele din Targu Jiu, Alexandria si Targoviste, care au „norocul” sa fie conduse de cine trebuie.
Solutia aici este insa foarte simpla. Acordarea inca din ciclul primar a voucherelor de educatie, astfel incat elevii si parintii sa isi poata alege singuri scoala si profesorii. Se elimina astfel treptat scolile si profesorii neperformanti si se instaureaza in sistem meritocratia si competitia. Dar asta nu este cu siguranta o decizie pe care sa o poata lua o mana de birocrati sau o mana de politicieni cu interese pe termen scurt.
PS: Parlamentul Romaniei tocmai a decis ca se poate face puscarie si acasa. Acelasi stat roman refuza insa institutia homeschooling-ului.
Universitatile au toate motivele sa fie suparate. Ce le oferim tinerlor nostri?
S-a nascut in Romania, in perioada comunista, de unde a emigrat in Germania alaturi de familia sa. Dupa 1989 s-a intors la Bucuresti unde s-a inscris la Facultatea de Ahitectura „Ion Mincu”. Dupa ce a obtinut diploma de arhitect in Germania, a lucrat in mai multe tari, printre care Germania si Venezuela. In Venezuela a participat la miscarile de protest fata de presedintele socialist Hugo Chavez.
In 2016 s-a inscris in Partidul National Liberal, unde militeaza pentru o mai buna guvernare, pentru un stat suplu si pentru un mediu de afaceri competitiv si onest.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Anchete
Revanșa simbolică de la vârful CSM: Cristina Chiriac, prima întâlnire cu „opozanții” din Secția pentru procurori
Noul Procuror General al României a debutat în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, stând umăr la umăr cu vicepreședintele Bogdan Staicu, cel care i-a avizat negativ numirea la conducerea Ministerului Public.
La doar 24 de ore de la preluarea oficială a mandatului de Procuror General, Cristina Chiriac și-a făcut intrarea în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Dincolo de ordinea de zi tehnică a ședinței, care a vizat reînvestirea judecătoarei ICCJ Simona Marcu la cârma Institutului Național al Magistraturii (INM), miza nevăzută a fost una de ordin diplomatic și de putere. Publicația Lumea Justiției a catalogat momentul drept o „întâlnire de gradul zero”, marcând prima interacțiune oficială a șefei PICCJ cu magistrații care s-au opus public ascensiunii sale.
Sub semnul „avizului negativ”: O vecinătate incomodă
Atmosfera din sala de plen a fost marcată de o ironie a sorții pe care observatorii sistemului judiciar nu au putut-o ignora. Cristina Chiriac s-a așezat la masa discuțiilor chiar lângă vicepreședintele CSM, Bogdan Staicu, unul dintre principalii săi adversari ideologici din timpul procesului de selecție.
Conform analizei publicate de Lumea Justiției, șefa Ministerului Public s-a aflat față în față cu întregul bloc de rezistență din Secția pentru procurori — format din Bogdan Staicu, Daniel Horodniceanu, Claudiu Sandu, Emilia Ion și Cătălina Sîntion. Aceștia sunt membrii care, prin votul lor, au încercat să blocheze numirea lui Chiriac, oferindu-i un aviz negativ care, în final, s-a dovedit a fi doar un obstacol simbolic depășit de decizia politică.
Tăcere strategică și curtoazie de fațadă
Deși revenită în Consiliu „pe cai mari”, din postura de șefă a tuturor procurorilor din România, Cristina Chiriac a ales o strategie a moderației. Pe parcursul ședinței, aceasta nu a avut nicio intervenție publică, preferând să observe dinamica forțelor dintr-un sistem care, cel puțin la nivel declarativ, trebuie să colaboreze pentru buna funcționare a justiției.
În timp ce în spațiul public nu au răzbătut semne de animozitate directă, tensiunea subiacentă rămâne un subiect de speculație pentru mediul juridic. Sursa citată notează că, în ciuda istoricului conflictual legat de avizarea sa, Chiriac a afișat o prezență „agreabilă vizual”, contrastând cu rigiditatea pozițiilor exprimate anterior în cadrul Secției pentru procurori.
Ministerul Public, sub o nouă eră a coabitării forțate
Prezența Cristinei Chiriac în CSM marchează începutul unei perioade complicate de coabitare. Este un test de maturitate pentru instituție: pe de o parte, o șefă de Parchet General care a demonstrat că poate trece peste vetoul colegilor săi, iar pe de altă parte, o Secție de procurori care trebuie să lucreze acum cu persoana căreia i-a contestat competența sau viziunea.
Rămâne de văzut dacă această „pace de fațadă” surprinsă de jurnaliști se va traduce într-o colaborare instituțională reală sau dacă ședințele viitoare vor scoate la iveală fisuri adânci într-un sistem și așa măcinat de orgolii și viziuni divergente. (Irinel I.).
Anchete
Verdict amânat în „războiul” ierarhic: Răsturnare de situație în dosarul disciplinar al procurorului militar Bogdan Pîrlog
Într-o mișcare ce reaprinde controversele în jurul unuia dintre cei mai vocali magistrați din sistem, Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis o manevră procedurală neașteptată. Deși ieri, 15 aprilie 2026, era așteptată o pronunțare definitivă în dosarul procurorului militar Bogdan Pîrlog, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București, verdictul a fost suspendat printr-o repunere pe rol a cauzei.
Manevra de ultim moment: Cererea care a blocat decizia CSM
Potrivit informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, completul de judecată disciplinară ar fi trebuit să tranșeze miercuri dosarul nr. 14/P/2023. Cu toate acestea, magistrații din CSM au decis să redeschidă dezbaterile pentru a pune în discuția părților elementele invocate de procurorul Pîrlog într-o cerere depusă chiar în ajunul pronunțării, pe 14 aprilie.
Prin această decizie, surpriză pentru observatorii sistemului judiciar, următorul termen de judecată a fost fixat abia pentru data de 27 mai 2026. Această amânare prelungește starea de incertitudine juridică asupra acțiunilor procurorului militar, oferindu-i acestuia o nouă fereastră de apărare.
Acuzațiile Inspecției Judiciare: Sfidarea ordinelor ierarhice sub lupă
Miezul acestui dosar, instrumentat de Inspecția Judiciară, vizează o abatere disciplinară prevăzută de Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Mai exact, Bogdan Pîrlog este cercetat sub aspectul săvârșirii abaterii prevăzute la art. 271 lit. f, care sancționează „nerespectarea de către procuror a dispozițiilor procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea”.
Cazul ridică semne de întrebare asupra disciplinei în cadrul parchetelor militare și asupra modului în care ordinele administrative sunt interpretate sau ignorate. Dacă acuzațiile se confirmă, procurorul riscă sancțiuni care pot merge de la avertisment până la excluderea din magistratură, într-un context în care activitatea sa a fost marcată constant de conflicte cu vârful ierarhiei judiciare.
Suspans prelungit până în pragul vacanței judiciare
Modul în care este gestionat calendarul procesual a atras comentarii acide în spațiul public. Jurnaliștii de la Lumea Justiției notează, sub o notă ironică, faptul că amânarea până la finalul lunii mai ar putea împinge o eventuală sentință spre toamnă, protejând astfel programul estival al magistratului.
Indiferent dacă rezultatul final va fi o sancțiune dură sau o „spălare” a imaginii procurorului, miza rămâne uriașă pentru autoritatea Consiliului Superior al Magistraturii. Până la termenul din 27 mai, dosarul Pîrlog rămâne o pată de incertitudine pe agenda Secției pentru procurori, într-un an în care integritatea și subordonarea legală sunt teme centrale în justiția română. (Irinel I.).
Anchete
O nouă eră la vârful marilor parchete: Schimbarea de gardă care a aruncat în aer liniștea taberei #rezist
Miercuri, 15 aprilie 2026, marchează un punct de cotitură în arhitectura Justiției din România. În timp ce noii lideri ai parchetelor își preiau oficial mandatele, scena politică este zguduită de un val de nemulțumire radicală, vizându-l direct pe președintele Nicușor Dan, considerat acum „persona non-grata” de către foștii săi aliați.
„Marea instalare”: Numele care vor decide cursul dosarelor grele
Începând de astăzi, mecanismele de forță ale Justiției române funcționează sub o nouă comandă. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, ziua de 15 aprilie a devenit un reper de maximă importanță prin intrarea „în pâine” a noilor șefi care vor coordona activitatea Ministerului Public, a DNA și a DIICOT.
Lista celor care au preluat frâiele celor mai influente instituții de parchet îi include pe:
- Cristina Chiriac – Procuror General al României;
- Viorel Cerbu – Procuror-șef al DNA;
- Marius Ionel Ștefan – Procuror-șef adjunct al DNA;
- Codrin Horațiu Miron – Procuror-șef al DIICOT;
- Alex Florența – Procuror-șef adjunct al DIICOT.
Această configurație vine după o perioadă de dezbateri intense și tentative de blocaj, unele dintre figuri, precum Cristina Chiriac sau Alex Florența, fiind ținte predilecte ale unor campanii virulente de contestare din partea grupărilor civice și politice.
Nicușor Dan, sub tirul acuzațiilor de „trădare”: Furia grupării #rezist-USR
Reacțiile la aceste numiri nu s-au lăsat așteptate, transformând ziua de miercuri într-un moment de criză pentru tabăra #rezist-USR. Publicația Lumea Justiției subliniază faptul că entuziasmul de altădată pentru actualul șef al statului, Nicușor Dan, s-a evaporat complet, acesta fiind acum ținta unor accese de furie și injurături din partea propriului bazin electoral.
Miza acestei rupturi profunde este reprezentată de eșecul activiștilor de a stopa ascensiunea noilor procurori în funcții cheie. Pentru mulți dintre adepții curentului #rezist, semnătura președintelui pe decretele de numire a fost percepută ca un act de trădare, consolidând imaginea acestuia de lider care a abandonat agenda radicală în favoarea unei stabilități instituționale negociate.
Calendarul „zilelor triste” continuă: Urmează noi mutări strategice în luna iunie
Deși tabloul noii conduceri este aproape complet, calendarul schimbărilor nu se oprește aici. Absența unor nume sonore, precum Marius Voineag sau Marinela Mincă, din lista instalărilor de astăzi are o explicație procedurală simplă, dar cu implicații politice viitoare.
Conform surselor citate de Lumea Justiției, Marius Voineag își va prelua mandatul de adjunct la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), iar Marinela Mincă va ocupa postul de adjunctă la DNA începând cu data de 30 iunie 2026. Această dată se anunță deja a fi un nou moment de tensiune maximă pentru opoziția de stradă, prelungind agonia unei grupări care se vede tot mai deconectată de pârghiile decizionale din sistemul judiciar. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 4 zileEXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?
-
Exclusivacum 2 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Featuredacum 4 zileSfidare absolută în Noaptea de Înviere: Un tânăr din Caransebeș a fost prins de două ori la volan, deși avea permisul suspendat
-
Exclusivacum 4 zileMILIȚIA ÎN BOXA ACUZAȚILOR: Statul îți dă bani de avocat, dar tot tu rămâi cu buza umflată!
-
Ancheteacum 4 zileSecunde critice la Vâlcea: Doi polițiști, ambii pe nume Ionuț, au smuls un copil din ghearele unei tragedii
-
Exclusivacum 3 zileRăzboi total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
-
Exclusivacum 5 zileOspiciul „sărăcește-norul”: Marea „pârjoleală” de 5.000% și agenții 007 ai gliei care au demascat mafia Antigrindina a argintului!
-
Administratieacum 5 zileLumină și renaștere: Mesajul de credință al comunității din Dumbrăvești în prag de Sfintele Paști



