Anchete
Cine coreleaza educatia cu piata muncii? Statul sau piata libera? – Comisarul de Prahova
Citeste toate textele scrise de Hilde Brandl pentru Ziare.com
De aceea, Guvernul a decis sa reduca drastic numarul de locuri alocate stiintelor umaniste. Problema Ministerului Educatiei este insa ca a redus locuri exact de la Universitatile de top, asa cum sunt Universitatea din Bucuresti, Universitatea Babes-Bolyai si Universitatea din Iasi.
Argumentul Guvernului a fost acela ca incearca astfel sa coreleze cererea de pe piata muncii cu sistemul educational romanesc.
Tema este corecta si reprezinta o problema majora pentru Romania. Suntem insa in situatia in care cei care au stricat timp de 30 de ani sistemul de educatie vin astazi sa ne spuna cum vor rezolva problema. Facand aceleasi greseli.
PSD este partidul care a afectat pentru decenii piata muncii din Romania, atunci cand a decis sa desfiinteze scolile de arte si meserii, asa numitele scoli profesionale. De aceea, astazi exista un deficit urias de „meseriasi” pe piata muncii din Romania, caci aici adaugam si exodul romanilor pe piata muncii in Uniunea Europeana.
Cred insa ca plecam de la o premiza gresita. Desi am reusit sa identificam problema, consideram ca o putem rezolva facand aceleasi greseli ca si pana acum. Mai clar. Admitem ca o mana de birocrati din Ministerul Educatiei nu pot inlocui piata libera. Ba chiar recunoastem faptul ca esecul acestora este unul constant, de aproape trei decenii. Cum rezolvam problema? Simplu: decidem ca birocratii de astazi din Ministerul Educatiei (sunt aceeasi de „ieri”, sa nu ne facem iluzii) vor decide care sunt necesitatile de pe piata muncii.
Evident, singurii care nu au fost parte a dezbaterii si nu vor fi nici de acum inainte sunt chiar antreprenorii romani!
Tocmai de aceea avem in continuare pe masa politici educationale prezentate ca fiind inovatoare, dar care in realitate nu au nicio legatura cu realitatea. Exemplu clar, ni se spune ca vor sa creasca finantarea catre stiintele ingineresti, deoarece ar exista aici un decalaj fata de media europeana. Doar ca supriza. Media europeana este undeva la 13.9%, in timp ce media romaneasca este la peste 17 procente.
Nu incerc sa fac din media europeana un standard pe care trebuie sa-l asumam si sa-l aplicam obligatoriu. Ar fi o eroare, in conditiile in care avem totusi un specific national. Vedem insa altceva. Desi suntem mult in spate fata de media europeana in domenii precum sanatate si asistenta sociala, arta si stiinte umaniste si stiintele educatiei, aceste trei categorii nu apar deloc in discursurile oficialilor din Educatie. Asta demonstreaza clar ca „standardele europene” sunt folosite doar ca argument pentru pedepsirea acelor universitati critice cu Ministerul Educatiei.
Exista totusi un element care ne diferentiaza enorm de „standardele europene”: onestitatea. Da, prima problema a sistemului educational romanesc este chiar aceasta. Deteriorarea actului educational s-a produs in primul rand din cauza deteriorarii standardelor etice si morale din scoli si din universitati.
In pararel cu construirea fabricilor de diplome din universitatile private s-au construit fabrici de diplome la stat, in universitati care au ajuns sa livreze acasa diplome care stabileau ca „studentul” a devenit brusc expert in securitate nationala. Amintiti-va de cazul ministrului Teodorovici, care povestea nonsalant cum a primit acasa, in plic, o diploma in securitate nationala, cu toate ca habar nu avea unde se afla scoala care i-a livrat diploma si unde teoretic ar fi trebuit sa urmeze niste cursuri si sa sustina niste examene.
Intorcandu-ne la birocratii nostri din Ministerul Educatiei, observam ca desi au schimbat formula prin care se aloca bani pentru universitati, au refuzat sa ne arate si studiul sau macar strategia in baza caruia s-a facut acest lucru.
Spuneam mai sus ca universitatile de top au fost cele care au pierdut cel mai mult. Ei bine, tot ele sunt cele care au castigat cele mai putine locuri din cele 5.000 acordate „noilor” domenii prioritate. Alea stabilite de birocrati adica.
Astfel, Universitatea Bucuresti a primit 76 de locuri, in timp ce Universitatea din Suceava a primit 96 de locuri. Cu siguranta ca aici nu a contat faptul ca Bucurestiul este intr-un top al celor mai bune universitati din lume, ci mai degraba faptul ca ministrul Educatiei vine de la Suceava! Iata deci ca nu doar birocratii sunt „capabili” sa ia decizii pentru educatia romaneasca, ci si politicienii.
In final, vedem ca marea incercare de corelare a sistemului educational cu piata muncii inseamna pentru PSD sa ia sute de locuri de la universitatile de prestigiu si sa le mute la tot felul de universitati judetene, asa cum sunt cele din Targu Jiu, Alexandria si Targoviste, care au „norocul” sa fie conduse de cine trebuie.
Solutia aici este insa foarte simpla. Acordarea inca din ciclul primar a voucherelor de educatie, astfel incat elevii si parintii sa isi poata alege singuri scoala si profesorii. Se elimina astfel treptat scolile si profesorii neperformanti si se instaureaza in sistem meritocratia si competitia. Dar asta nu este cu siguranta o decizie pe care sa o poata lua o mana de birocrati sau o mana de politicieni cu interese pe termen scurt.
PS: Parlamentul Romaniei tocmai a decis ca se poate face puscarie si acasa. Acelasi stat roman refuza insa institutia homeschooling-ului.
Universitatile au toate motivele sa fie suparate. Ce le oferim tinerlor nostri?
S-a nascut in Romania, in perioada comunista, de unde a emigrat in Germania alaturi de familia sa. Dupa 1989 s-a intors la Bucuresti unde s-a inscris la Facultatea de Ahitectura „Ion Mincu”. Dupa ce a obtinut diploma de arhitect in Germania, a lucrat in mai multe tari, printre care Germania si Venezuela. In Venezuela a participat la miscarile de protest fata de presedintele socialist Hugo Chavez.
In 2016 s-a inscris in Partidul National Liberal, unde militeaza pentru o mai buna guvernare, pentru un stat suplu si pentru un mediu de afaceri competitiv si onest.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Anchete
Rocadă la vârful marilor unități de parchet: CSM a decis cine va conduce structura DIICOT Timișoara
Sistemul judiciar din România marchează o nouă etapă în reconfigurarea liniilor de comandă ale parchetelor specializate. După ce Codrin-Horațiu Miron a părăsit fotoliul de conducere din teritoriu pentru a prelua frâiele DIICOT la nivel național, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a stabilit cine va asigura interimatul într-una dintre cele mai fierbinți zone de pe harta criminalității organizate din România.
Potrivit unei dezvăluiri făcute de publicația Lumea Justiției, succesiunea la vârful Serviciului Teritorial Timișoara a fost tranșată în ședința de marți, 21 aprilie 2026. Decizia vine să acopere vidul de putere lăsat prin promovarea fostului șef, asigurând astfel continuitatea actului de justiție în vestul țării.
Loredana-Felicia Mocan preia frâiele DIICOT Timișoara: Unanimitate pentru continuitate
În cadrul ședinței CSM, membrii Secției pentru procurori au hotărât, cu un vot unanim, delegarea procuroarei Loredana-Felicia Mocan în funcția de procuror-șef al DIICOT Timișoara. Aceasta vine din interiorul aceleiași structuri, fiind o fină cunoscătoare a dosarelor complexe aflate pe rolul serviciului teritorial.
Mandatul acesteia a intrat în vigoare astăzi, 22 aprilie 2026, și este valabil până la ocuparea funcției prin numire oficială, în condițiile legii, dar fără a depăși o perioadă de șase luni. Alegerea unui procuror din cadrul aceleiași unități sugerează dorința Consiliului de a menține stabilitatea operativă într-un moment de tranziție majoră la nivelul conducerii centrale.
Val de delegări în Oltenia: Noi adjuncți la Craiova și Drobeta Turnu Severin
Reconfigurarea managerială decisă de CSM nu s-a limitat doar la structurile specializate de combatere a crimei organizate. Alte două unități importante de parchet din regiunea Olteniei vor avea conduceri noi începând cu luna viitoare.
Astfel, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, funcția de prim-procuror adjunct va fi ocupată, prin delegare, de domnul Lucian Gabriel Mihai. În mod similar, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, postul de adjunct îi revine domnului Radu Gheorghe Pomană. Ambele mandate vor deveni efective începând cu data de 1 mai 2026, fiind adoptate tot cu unanimitate de voturi.
Presiunea interimatului: O cursă de șase luni pentru rezultate
Aceste decizii de delegare subliniază o realitate acută a sistemului judiciar românesc: nevoia de a acoperi rapid funcțiile cheie prin mandate temporare. Deși delegările sunt limitate prin lege la o perioadă de maxim jumătate de an, provocările cu care se vor confrunta noii șefi sunt imediate și complexe.
Fie că vorbim despre lupta împotriva traficului de droguri și a grupărilor de criminalitate organizată la Timișoara, sau despre gestionarea volumului uriaș de dosare penale de la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii, acești procurori intră într-o „perioadă de probă” sub ochii CSM și ai opiniei publice. Miza este clară: menținerea eficienței instituționale până la organizarea procedurilor de numire definitivă pe funcții. (Irinel I.).
Anchete
Eșec procedural la vârful Parchetului General: Înalta Curte respinge demersul lui Alex Florența privind onorariile de succes ale avocaților
Procurorul General al României, Alex Florența, a suferit o înfrângere juridică majoră chiar pe terenul procedurii legale. Potrivit unei dezvăluiri recente a publicației Lumea Justiției, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis ieri, 20 aprilie 2026, respingerea unei inițiative cheie promovate de șeful Ministerului Public, considerând demersul ca fiind inadmisibil.
RIL-ul privind cheltuielile de judecată, blocat la instanța supremă
Instanța supremă a analizat Recursul în Interesul Legii (RIL) formulat de Alex Florența în perioada în care acesta se afla la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Demersul viza o problemă sensibilă pentru sistemul judiciar și pentru buzunarele justițiabililor: clarificarea modului în care pot fi recuperate cheltuielile de judecată, mai exact onorariile de succes ale avocaților.
Deși Procurorul General a încercat să obțină o interpretare unitară a legii, judecătorii ICCJ au considerat că sesizarea nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, respingând-o înainte de a intra în dezbaterea fondului problemei.
Disputa pe onorariile de succes: Poate pierzătorul să fie obligat la plata „bonusului” de avocat?
Întrebarea de drept care a stat la baza acestui dosar viza interpretarea și aplicarea articolelor 451-453 din Codul de procedură civilă. Concret, Alex Florența dorea ca instanța supremă să stabilească dacă partea care a pierdut un proces poate fi obligată, printr-o acțiune separată, să plătească onorariul de succes cuvenit avocatului părții care a câștigat.
Această speță este de un interes major pentru piața avocaturii și pentru justițiabili, deoarece onorariile de succes pot atinge sume considerabile, iar practica instanțelor de judecată era, în viziunea șefului PICCJ, neuniformă.
Minuta ICCJ: „Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii”
În decizia nr. 7/2026, pronunțată în dosarul nr. 2541/1/2025, completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a tranșat situația rapid. Minuta ședinței publice de ieri, 20 aprilie 2026, confirmă eșecul argumentației Parchetului General:
„Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind următoarea problemă de drept: ‘În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 451 – 453 din Codul de procedură civilă, partea care a pierdut procesul poate să fie obligată, pe cale separată, la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul de succes cuvenit avocatului părţii care a câştigat procesul?’”
Conform reglementărilor în vigoare, această decizie este obligatorie pentru instanțele din România, însă efectul ei este unul de menținere a statu-quo-ului, lăsând nerezolvată divergența de interpretare sesizată de Procurorul General. (Irinel I.).
Anchete
Breșă de securitate la porțile Europei: Cum a devenit „importul” de forță de muncă un paravan pentru imigrația ilegală
O realitate șocantă iese la iveală din culisele palatului Victoria: zeci de mii de cetățeni străini, aduși oficial în România pentru a acoperi deficitul de pe piața muncii, s-au „evaporat” în sistem, transformând țara într-o platformă de tranzit spre restul Uniunii Europene. Sub ochii autorităților, un mecanism menit să sprijine economia a fost speculat cinic de agenții de plasare, generând nu doar o criză a forței de muncă, ci și un risc major la adresa siguranței naționale.
Statistici alarmante: Discrepanța uriașă dintre vizele emise și muncitorii reali
Analiza datelor oficiale pentru anul 2025 dezvăluie o fractură logică și administrativă de proporții. Din cele 100.000 de avize de muncă emise pentru cetățeni din state terțe, doar o fracțiune s-a concretizat în contracte de muncă efective. Guvernul a admis, într-un moment de sinceritate tardivă, că retenția lucrătorilor străini este sub 50%. Mai concret, în timp ce zeci de mii de asiatici primesc dreptul de a munci în România, mai puțin de 30.000 solicită ulterior permise de ședere, restul devenind imigranți ilegali în spațiul european.
Conform unei investigații detaliate publicate în Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, această situație a permis specularea procedurilor legale pentru a facilita migrația ilegală secundară. Fenomenul afectează integritatea întregului mecanism de migrație și demonstrează incapacitatea statului de a urmări traseul administrativ al străinilor, de la acordarea vizei până la stabilirea efectivă a raportului de muncă.
„Vânătoarea de vize”: Străini fără calificări, vânduți pe post de profesioniști
Investigația scoate la lumină și practicile toxice ale unor agenții de recrutare care au proliferat în absența unui control riguros. Fără un regim de autorizare clar, aceste entități au „recrutat” la normă, prezentând lucrători fără nicio calificare drept profesioniști necesari economiei românești. În multe cazuri, muncitorii străini au fost ei înșiși victime, fiind induși în eroare cu privire la salariile, condițiile de cazare și sarcinile pe care urmau să le îndeplinească în România.
Această lipsă de responsabilitate a agențiilor de plasare a condus la o situație în care piața muncii este inundată de documente, dar nu și de mână de lucru calificată. În spatele acestor „afaceri cu imigrația”, denunțate de jurnalista Claudia Marcu în materialul din Cotidianul Național, se ascunde o vulnerabilitate sistemică pe care Executivul încearcă acum să o corecteze prin reglementări de urgență.
Dincolo de fraudă: Spectrul terorismului și riscurile de securitate națională
Cea mai gravă avertizare vine însă din zona siguranței naționale. Guvernul suspectează că disfuncționalitățile acestui mecanism ar fi putut permite infiltrarea unor elemente radicale pe teritoriul României. Exploatând breșele din sistemul de gestionare a migrației, există riscul ca România să se transforme dintr-un simplu stat de tranzit într-o țintă directă pentru activități teroriste sau conexe acestora, cum ar fi spălarea de bani pentru finanțarea rețelelor extremiste.
Lipsa de rigoare în procesul de recrutare și absența unor verificări de probitate profesională pentru firmele de plasare au creat un context imprevizibil. Autoritățile avertizează că vectorul terorist caută în permanență astfel de „punți” legale pentru a-și disimula prezența, transformând o problemă administrativă într-o amenințare de ordin strategic.
Intervenția Executivului: Autorizarea agențiilor, ultima barieră în calea haosului
Pentru a stopa acest fenomen, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care introduce, în premieră, un cadru normativ strict pentru agențiile de recrutare și plasare a străinilor. Noua legislație impune autorizarea prealabilă a acestor entități și delimitarea clară a responsabilităților pentru informațiile furnizate atât lucrătorilor, cât și angajatorilor.
Măsura vine ca o tentativă disperată de a recăpăta controlul asupra frontierelor și a pieței muncii, într-un moment în care integritatea mecanismului de migrație legală este grav compromisă. Rămâne de văzut dacă noile bariere birocratice vor fi suficiente pentru a demantela rețelele care au transformat vizele de muncă în „bilete de aur” pentru imigrația ilegală spre inima Europei.
-
Exclusivacum 5 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 23 de oreFEUDA DIN JILAVA: SINDICATUL CARE NU APĂRĂ, CI ÎNGROAPĂ. CUM S-A TRANSFORMAT SNPP ÎN „COOPERATIVA” DE ȘANTAJ ȘI CURĂȚAT RAHATUL LUI „ROSSO”
-
Exclusivacum 3 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 4 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 4 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 2 zileBINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
-
Exclusivacum 5 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum 2 zileGENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!



