Prevederi generale

Conform art. IV, alin. 3 din OUG nr. 131/2021, în perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2025, personalul militar, polițiștii, polițiștii de penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională va beneficia de decontarea a 50% din valoarea serviciilor turistice prestate de structuri de primire turistică clasificate. Aceasta se aplică pentru persoanele ale căror solde/neturi sunt de până la 8.000 lei lunar.

Detalii ale decontării

Decontul va fi limitat la un maxim de 800 lei, pentru servicii turistice în valoare de cel puțin 1.600 lei. Este necesar ca solicitantul să fie cazat pentru minimum o zi la unitatea turistică aleasă, care trebuie să fie inclusă în lista structurilor clasificate disponibilă pe site-ul Ministerului Turismului. Menționăm că funcționarea unor unități turistice fără clasificare este considerată contravenție.

Perioada de decontare

• Interval: 01.01.2025 – 31.12.2025
• Excepții: Serviciile turistice neprestate în 2024 nu se pot deconta.

Categorii de servicii turistice decontabile

1. Servicii de cazare
2. Alimentație publică (mese la restaurant)
3. Tratament balnear și agrement

Decontul se poate solicita atât pentru servicii realizate în timpul concediului de odihnă, cât și pentru cele efectuate în afara acestuia. Cele două situații sunt:

1. Servicii decontate în perioada concediului: 800 lei la o factură de 1.600 lei.
2. Servicii decontate în afara concediului: 800 lei la o factură de 1.600 lei, cu aplicarea impozitelor și contribuțiilor sociale de 41,5% (468 lei net).

Condiții pentru factură

Pentru a beneficia de decontare, factura fiscală trebuie să conțină următoarele informații:

• Denumirea serviciilor turistice (ex. servicii cazare și masă)
• Denumirea unității turistice (numele pensiunii/hotelului, ex. Hotel Neptun, Pensiunea Maria)
• Perioada cazării (ex. 04.06-08.06.2025)
• Numele și prenumele titularului (care trebuie să fie distincte de numele firmei careadministrează unitatea de cazare)

Documente necesare pentru decontare

La structurile financiare trebuie să se depună următoarele acte:

• Factura fiscală
• Bon fiscal sau chitanță pentru a dovedi plata OR extra de cont pentru plățile efectuate prin Booking
• Raport tipizat.

Modalități de plată

Plata serviciilor turistice poate fi efectuată exclusiv de către polițist sau de către soțul/soția acestuia. Deconturile se fac în ultima săptămână a lunii, oferind astfel o oportunitate atât pentru relaxare, cât și pentru acces la facilități turistice pentru personalul din domeniile de apărare și ordine publică. (Sava N.).

Inițiativa legislativă în discuție

Publicația Lumea Justiției dezvăluie că avizele favorabile pentru proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistratilor continuă să susțină modificările propuse de liderii coaliției de guvernare. Proiectul vizează reducerea pensiilor magistratilor, calculul acestora urmând să se facă raportat la 65% din veniturile realizate în ultimele 48 de luni de activitate, față de 80% cât este în prezent, și creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani.

Aviz negativ de la CSM

Până în prezent, singurul aviz negativ pentru acest proiect de lege provine de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Aceasta reprezintă o reacție importantă din partea corpului magistratului, care își exprima îngrijorările legate de impactul acestor modificări asupra sistemului judiciar.

Parcursul legislativ al inițiativei

Ințiativa legislativă (Pl-x nr. 103/2025) este deja în proces de analiză în Camera Deputaților, unde au fost depuse trei avize. Din păcate pentru judecători și procurori, două dintre acestea sunt favorabile proiectului de lege. Avizul Comisiei pentru Drepturile Omului, Culți și Problemele Minorităților Naționale a fost adoptat în unanimitate, iar cel al Consiliului Legislativ, condus de Florin Iordache, include o serie de propuneri și observații care nu ridică obiecții semnificative la adresa modificărilor propuse.

Reacții și implicații

Aceste avize favorabile sugerează o continuare a discuțiilor în cadrul legislativ și o posibilă aprobată a proiectului, ceea ce ar putea avea un impact considerabil asupra sistemului judiciar românesc. Reducerea pensiilor și creșterea vârstei de pensionare stârnesc controverse și discuții în rândul comunității juridice și al opiniei publice, în contextul în care se depun eforturi continue pentru a asigura o justiție independentă și eficientă. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile în continuare în acest proces legislativ. (Irinel I.).

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ, în data de marți, pentru proiectul de lege aflat în dezbatere la Camera Deputaților ce vizează modificarea pensiilor magistraților, conform informațiilor furnizate de Agerpres.

Detalii despre proiectul de lege

Proiectul propus de liderii coaliției de guvernare prevede că, începând cu 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, magistrații de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică se pot pensiona și beneficia de pensia de serviciu, dacă au minimum 25 de ani de vechime în aceste funcții și o vârstă de cel puțin 48 de ani. De asemenea, magistrații vor ajunge treptat la vârsta de pensionare de 65 de ani până în 2045.

Obiecțiile CSM la proiectul de lege

CSM a argumentat avizul negativ invocând Legea 282/2023, care a modificat deja condițiile de pensionare pentru magistrați. Astfel, legea actuală prevede creșterea vârstei de pensionare la 60 de ani, precum și eliminarea vechimilor în alte funcții juridice. De asemenea, este prevăzută o perioadă de tranziție pentru valorificarea vechimii în alte funcții juridice, totodată stabilind o bază de calcul de 80% din venitul brut pentru pensii.

CSM consideră că adoptarea unei noi legi la scurt timp după legislativul anterior afectează stabilitatea cadrului normativ și riscă să influențeze negativ resursele umane din sistem, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. În perioada 2021-2023, a existat o pensionare masivă a magistraților, ceea ce i-ar putea determina pe mulți dintre ei să iasă din sistem dacă proiectul este adoptat.

Impactul asupra magistraților

Conform CSM, un procent semnificativ dintre magistrați îndeplinesc în prezent condițiile de pensionare. De exemplu, 75,45% dintre judecătorii Instanței Supreme și 23,92% dintre cei de la curțile de apel pot ieși la pensie. Consiliul mai susține că o nouă lege ar crea discriminări între generațiile de magistrați, fiind trei regimuri de pensionare diferite.

CSM a subliniat că reducerea cuantumului pensiei la 65% din venitul realizat în ultimele 48 de luni contravine jurisprudenței Curții Constituționale, care impune respectarea principiului independenței justiției și asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor din perioada activă.

Contextul legislativ și presiunea europeană

Guvernul se confruntă cu presiuni din partea Comisiei Europene, care a blocat o plată de 230 de milioane de euro prin PNRR din cauza neîndeplinirii jalonului referitor la reforma pensiilor speciale. Premierul Marcel Ciolacu a menționat că Guvernul are câteva variante pentru a remedia această situație.

De asemenea, Curtea Constituțională a declarat că impozitarea progresivă a pensiilor speciale a creat premisele unei recalculări anuale a pensiilor, contrar legislației actuale. Aceasta a stabilit că actul normativ nu precizează modalitatea de calcul a părții contributive, ceea ce încalcă drepturile stabilite în Constituție.

Prin urmare, tensionarea legislativă pe tema pensiilor magistraților continuă să genereze controverse și preocupări atât în interiorul sistemului judiciar, cât și pe scena politică.