Anchete
Am senzatia ca dl Manda nu prea isi apartine. Am dubii ca serveste interesul public Interviu – Comisarul de Prahova
Intr-un scurt interviu acordat Ziare.com, Lucian Stanciu Viziteu vorbeste despre controlul facut saptamana trecuta la SRI de catre membrii comisiei, sustinand ca presedintele Manda nici nu l-ar fi pregatit cum se cuvine si nici nu ar fi parut deloc interesat de rezultatele lui. „Am dubii ca domnul Manda serveste interesul public” sustine deputatul USR in interviul acordat Ziare.com.
Declaratiile vin si in contextul in care senatorul PSD Claudiu Manda, care a preluat in septembrie sefia comisiei, a decis sa il cheme pentru a treia oara la audieri pe fostul sef al SRI, George Maior, in prezent ambasador al Romaniei in SUA.
Ce se mai intampla la audierile din comisia de control SRI?
La un an de zile de cand incerc sa ii conving, saptamana trecuta am facut un control real la SRI. Au fost toti membrii comisiei, mai putin cei de la PNL – unul singur a fost, dar a trebuit sa plece repede.
Acolo am vazut multe documente, am pus multe intrebari si multe lucruri s-au clarificat. Am vazut protocoalele cu Parchetul de pe langa ICCJ si cu ICCJ, deci nu doar cel secretizat, intre SRI si Parchet. Mai este un protocol intre trei parti – SRI-PICCJ-ICCJ – despre care s-a speculat in presa. Asa cum am intuit, protocolul nu are nicio surpriza in el, contine doar norme de aplicare a legii 51/1991, Legea securitatii nationale.
La fel si protocolul cu CSM, este unul de sprijin reciproc, o implementare a legii 14/1992, care spune ca toate institutiile din sistemul national de securitate sunt obligate sa colaboreze si sa isi acorde sprijin pentru a-si exercita propriile atributii legale.
Ce m-a surprins totusi la acest control este faptul ca cei din majoritate, si in special dl Manda, nu au fost interesati sa creeze un control de fond. Cumva, am senzatia ca dl Manda nu prea isi apartine.
Pe ce va bazati cand spuneti asa ceva?
In primul rand, pentru ca a refuzat cu obstinenta sa faca un control real, iar acum, cand s-a facut, acest control nu a fost pregatit. Eu timp de cateva ore am adresat intrebari (si inca mai am multe de adresat!). Dl Manda nu mi s-a parut deloc interesat, mi s-a parut mai mult pus sa faca glumite si altele.
Spun ca nu isi apartine pentru ca un om care vede atatea acuzatii in spatiul public si are responsabilitatea conducerii acestei comisii are si responsabilitatea sa faca tot ce ii sta in putere pentru a se afla adevarul. Au fost sau n-au fost abuzuri? Cum, cine le-a facut? Audierile testimoniale nu se vor finaliza cu nimic daca nu vedem documente.
Sa va dau un caz similar, usor de inteles de oricine: Sa zicem ca o companie este acuzata ca a facut evaziune fiscala si cineva a sesizat ANAF, care e organul de control. Iar ANAF, in loc sa se duca a doua zi sa faca verificari in contabilitatea firmei, incepe sa cheme la audieri: vecinii firmei, clientii firmei, la un moment dat si cativa oameni din firma, intrebandu-i: ‘Ati auzit ca fac astia evaziune? Dvs ati facut evaziune?’ Si dupa un an de zile de audieri si rezultate publice s-ar duce pentru prima oara la ei in control…
Ce vreau sa spun este ca un control real se face incepand cu institutia vizata, acolo unde sunt documentele. SRI e o institutie, acolo sunt proceduri, oameni care au cariere. Daca au fost 1-2-3-10 persoane care au facut abuzuri, trebuie identificate, nu putem vorbi asa, in general.
Eu spun pe aceasta cale, si o sa mai scriu public, ca i-am solicitat dl presedinte Liviu Dragnea sa numeasca pe altcineva in functia de presedinte al comisiei, pentru ca dl Manda nu vrea sa faca un control real. Tot ceea ce a facut a fost doar mediatic, fara nicio finalitate. Si asta dauneaza institutiei, SRI, pentru ca tine in aer aceste supozitii, alegatii, fara sa le dea finalitate. E aproape un an de cand a inceput toata aceasta poveste.
Daca spuneti ca „dl Manda nu isi apartine” si ii cereti lui Liviu Dragnea sa numeasca pe altcineva in locul lui, atunci cui „ii apartine” Claudiu Manda, daca nu PSD?
Nu stiu, dar in niciun caz nu e vorba despre interesul societatii de a se afla adevarul. Daca esti presedintele Camerei Deputatilor si al celui mai mare partid, banuiesc ca numesti pe cineva in aceasta functie ca sa se afle adevarul. Daca cineva a comis un abuz, sa poata fi identificat, acuzat si adus in fata justitiei.
Din ce vad eu, dl Manda nu a facut nicio actiune concreta in acest sens. Nu stiu pe cine a protejat, dar eu nu cred ca este liber.
Stiti cumva daca a fost trimisa invitatia pentru ca George Maior sa mai vina inca o data la audieri?
Despre invitatia adresata dl George Maior nu stiu, este atributia presedintelui comisiei, probabil ca a trimis-o. Totusi, senzatia mea este ca domnule Manda nu ia deciziile liber.
La audierile de pana acum in comisie s-au adus dovezi, documente?
Niciodata. Pur si simplu au fost discutii, niciun document care sa ateste un abuz. S-au adus documente de genul: „Asta arata ca eu ma cunosc bine cu dl Maior” in viziunea dl Horia Georgescu si tot asa.
Nimic care sa dovedeasca ceva – o poza, o inregistrare cu un ofiter care facea rechizitorii, asa cum se tot acuza, nimic. Eu cred ca daca s-ar fi intamplat ceva, cumva, exista undeva o urma scrisa. Comisia e singura care poate face o astfel de verificare si nu face asta. De asta spun ca dl Manda nu permite acest lucru, preferand aceste audieri.
O persoana care ar fi fost serioasa ar fi rezolvat pana acum. Asa cum alte institutii ale statului pot sa realizeze un control rapid, puternic, in forta, nu vad de ce aceasta comisie nu ar putea… Doar daca este blocata de cei care au majoritate.
In concluzie, mai spun doar atat. Am dubii ca domnul Manda serveste interesul public.
Credeti ca asteapta sa se apropie anul electoral 2019, pentru un impact mai bun?
Eu va reamintesc ca Parlamentul trebuie sa fie in slujba tuturor cetatenilor, nu in slujba unui cetatean sau a unui grup privat – un partid sau un grup de alegatori. Este unul dintre principiile de baza ale deputatilor si senatorilor, scris in lege.
Pe de alta parte, haideti sa analizam situatia altfel. Poate ca de fapt nici PSD si nici domnul Dragnea nu doresc un control real. Poate ca domnul Manda urmeaza aceasta strategie pentru ca aceasta este si strategia liderului sau de partid. Poate ca domnului Dragnea ii convine situatia asta. Impresia mea, astazi, este insa aceea ca nimeni din PSD nu doreste un control real asupra Serviciului Roman de Informatii. De ce? Asta nu mai stiu.
De aici incolo e randul jurnalistilor si analistilor sa explice.
Citeste si:
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
Anchete
Război deschis între Parchetul General și AUR: Procurorul Rareș Stan îl pune sub acuzare pe Dan Tanasă / „Recidivă” judiciară împotriva opoziției?
O nouă undă de șoc zguduie eșichierul politic românesc, după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a decis punerea sub acuzare a deputatului Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt al AUR. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, parlamentarul este acuzat de instigare la ură, totul pornind de la o postare pe Facebook din august 2025, în care acesta îi îndemna pe români să refuze comenzile livrate de muncitori străini. Ancheta, declanșată în urma unui denunț semnat de polițistul Marian Godină, readuce în prim-plan discuția despre limitele libertății de exprimare și imunitatea opiniilor politice.
„Procurorul de serviciu” pentru dosarele AUR? Cine este Rareș-Petru Stan
Dincolo de natura acuzațiilor, atenția publică se concentrează asupra figurii magistratului care gestionează dosarul. Publicația Lumea Justiției subliniază un detaliu care ridică numeroase semne de întrebare: procurorul de caz este Rareș-Petru Stan, personaj care pare să fi devenit o prezență constantă în anchetele ce vizează liderii și susținătorii Alianței pentru Unirea Românilor.
Istoricul lui Stan în raport cu această formațiune este unul dens. Acesta a instrumentat în 2024 dosarul presupuselor semnături falsificate pentru candidatura lui Silvestru Șoșoacă, ocazie cu care au fost audiați zeci de simpatizanți AUR. Mai mult, în 2025, același procuror a chemat la bară patru deputați ai partidului în urma protestelor de la Biroul Electoral Central, generate de interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu. Această succesiune de dosare alimentează suspiciunile privind o posibilă țintire sistematică a partidului de către același magistrat.
Reacția lui George Simion: „Ultimele zvârcoliri ale sistemului”
Confirmarea identității procurorului a venit chiar de la vârful partidului. Într-o postare virulentă pe rețelele de socializare, președintele AUR, George Simion, a acuzat direct o tentativă de intimidare politică. Conform sursei citate, Simion a reamintit publicului că Rareș Stan este „același care ne-a furat telefoanele înainte de alegerile europarlamentare”, interpretând punerea sub acuzare a lui Dan Tanasă ca pe un atac direct la adresa partidului, în contextul luptelor politice actuale.
Imunitate politică sau infracțiune? Dilema constituțională din spatele acuzațiilor
Cazul ridică o problemă juridică fundamentală care ar putea tranșa viitorul acestui dosar. Lumea Justiției pune sub semnul întrebării temeinicia demersului procurorului Stan prin prisma Articolului 72, alin. 1 din Constituția României. Textul legii fundamentale stipulează clar: „deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.
Întrebarea care rămâne pe buzele analiștilor este dacă îndemnul lui Dan Tanasă se încadrează în sfera opiniei politice protejate de Constituție sau dacă procurorul Stan a identificat elemente care depășesc pragul imunității parlamentare. În timp ce susținătorii AUR vorbesc despre un „circ judiciar”, ancheta merge mai departe, promițând noi episoade tensionate într-un an electoral deja incendiar. (Irinel I.),
Anchete
Captură exotică la frontiera Moravița: Patru maimuțe descoperite în portbagajul unui autoturism din Ucraina
O descoperire neobișnuită a pus în alertă autoritățile de la granița de vest a României. Polițiștii de frontieră timișoreni și lucrătorii vamali au depistat patru primate ascunse în mașina unor cetățene ucrainene care încercau să intre în țară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moravița.
Conform informațiilor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara, incidentul a avut loc în timpul formalităților de control aplicate unui autoturism înmatriculat în Ucraina, în care călătoreau trei femei. Suspiciunile agenților au fost confirmate în momentul în care au procedat la verificarea amănunțită a vehiculului, descoperind în portbagaj două cutii în care se aflau patru maimuțe vii, transportate în condiții improprii.
Moștenire fără acte: Explicația bizară a conducătoarei auto pentru transportul ilegal
În urma verificărilor efectuate la fața locului, s-a stabilit că animalele aparțineau femeii aflate la volan, în vârstă de 47 de ani. Aceasta a oferit o justificare neașteptată în fața autorităților, susținând că a moștenit primatele de la mama sa, care a decedat recent, și că intenționa să le păstreze.
Potrivit sursei citate, posesoarea animalelor nu a putut prezenta documentele legale obligatorii care să ateste proveniența, dreptul de deținere sau autorizația de transport internațional pentru aceste exemplare exotice. Singura „dovadă” oferită a fost o fotografie a unui document despre care femeia a susținut că reprezintă un act de import al maimuțelor din Siria către Ucraina, document care însă nu îndeplinea condițiile legale pentru tranzitul peste frontiera română.
Intervenția autorităților sanitar-veterinare și demararea cercetărilor legale
Autoritățile au acționat prompt pentru a asigura protecția animalelor și respectarea reglementărilor privind speciile protejate. În consecință, cele patru maimuțe au fost ridicate imediat din punctul de frontieră și predate reprezentanților Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Timiș, pentru evaluare medicală și îngrijire corespunzătoare.
În prezent, polițiștii de frontieră continuă cercetările sub coordonarea instituțiilor competente pentru a stabili toate împrejurările acestui caz și pentru a dispune măsurile legale ce se impun. Acest caz readuce în atenție rigurozitatea controalelor la frontieră în ceea ce privește traficul ilegal de animale sălbatice, activitate strict reglementată la nivel european și internațional. (Paul D.).
IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!
PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...
„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...
TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57
Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...
„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii
„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...
De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
Grădinița de cadre – sezonul XXIX: întoarcere la Blejoi, unde cadrele cresc pe tractor Serialul „Grădinița de cadre – IPJ...
„Prescripția salvează hoția”: cum a ajuns România cimitirul dosarelor cu fonduri europene, pus la zid de CJUE
„Dragi hoți de fonduri europene, nu vă mai bazați pe calendar!” Prescripția dosarelor cu fonduri europene din România a fost...
MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001 și a Constituției, să afle cine, de ce și cum...
Noua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
Un proiect nou, o lege veche „ucisă din pix” La 16 iulie 2026, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale...
Imaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
De la „nu am fost eu” la „da, recunosc!”: când tractorul minte, camera de bord vorbește Totul a pornit de...
Noul proiect al legii salarizării: polițiști la tarif de chilipir, promisiuni la preț de lux
Sindicatele bat la ușă, parlamentul se preface că nu e acasă Federația Sindicatelor Democratice din România (FSDR), organizație reprezentativă la...
IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
Breaking-ul mic, gunoiul mare În timp ce un „caz incredibil” face turul Facebook, realitatea inventarului la IPJ Prahova arată mult...
Cum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
Sindicatul „Diamantul” deschide sertarul cu rușini Există dosare care schimbă jurisprudența. Și există dosare care schimbă manualul de prostie instituțională....
CCR dă cu OUG-ul de gard: Guvernul inventează urgențe, Curtea le stinge lumina
Guvernul, prins cu „urgența” falsă în buzunar Nu există urgență, nu există ordonanță de urgență – asta este, pe scurt,...
Ipj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
Filozoful își scrie epopeea: Drept la replică de noaptea minții Serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”, documentat de Incisiv...
Republica Rachetă, lovită de… ploaie: cum au oprit fermierii din Prahova experimentul cu iodură de argint și au pornit recoltele RECORD
„Mafia antigrindină” sub umbrelă: când se opresc rachetele, începe să plouă În timp ce la București se plâng politicieni și...
-
Exclusivacum 4 zile
Ipj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
-
Exclusivacum 4 zileClanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp
-
Exclusivacum o zi
De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 3 zile
IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 3 zile
Cum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 2 zile
Noua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 2 zile
Imaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum o zi
MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor