Anchete
Am senzatia ca dl Manda nu prea isi apartine. Am dubii ca serveste interesul public Interviu – Comisarul de Prahova
Intr-un scurt interviu acordat Ziare.com, Lucian Stanciu Viziteu vorbeste despre controlul facut saptamana trecuta la SRI de catre membrii comisiei, sustinand ca presedintele Manda nici nu l-ar fi pregatit cum se cuvine si nici nu ar fi parut deloc interesat de rezultatele lui. „Am dubii ca domnul Manda serveste interesul public” sustine deputatul USR in interviul acordat Ziare.com.
Declaratiile vin si in contextul in care senatorul PSD Claudiu Manda, care a preluat in septembrie sefia comisiei, a decis sa il cheme pentru a treia oara la audieri pe fostul sef al SRI, George Maior, in prezent ambasador al Romaniei in SUA.
Ce se mai intampla la audierile din comisia de control SRI?
La un an de zile de cand incerc sa ii conving, saptamana trecuta am facut un control real la SRI. Au fost toti membrii comisiei, mai putin cei de la PNL – unul singur a fost, dar a trebuit sa plece repede.
Acolo am vazut multe documente, am pus multe intrebari si multe lucruri s-au clarificat. Am vazut protocoalele cu Parchetul de pe langa ICCJ si cu ICCJ, deci nu doar cel secretizat, intre SRI si Parchet. Mai este un protocol intre trei parti – SRI-PICCJ-ICCJ – despre care s-a speculat in presa. Asa cum am intuit, protocolul nu are nicio surpriza in el, contine doar norme de aplicare a legii 51/1991, Legea securitatii nationale.
La fel si protocolul cu CSM, este unul de sprijin reciproc, o implementare a legii 14/1992, care spune ca toate institutiile din sistemul national de securitate sunt obligate sa colaboreze si sa isi acorde sprijin pentru a-si exercita propriile atributii legale.
Ce m-a surprins totusi la acest control este faptul ca cei din majoritate, si in special dl Manda, nu au fost interesati sa creeze un control de fond. Cumva, am senzatia ca dl Manda nu prea isi apartine.
Pe ce va bazati cand spuneti asa ceva?
In primul rand, pentru ca a refuzat cu obstinenta sa faca un control real, iar acum, cand s-a facut, acest control nu a fost pregatit. Eu timp de cateva ore am adresat intrebari (si inca mai am multe de adresat!). Dl Manda nu mi s-a parut deloc interesat, mi s-a parut mai mult pus sa faca glumite si altele.
Spun ca nu isi apartine pentru ca un om care vede atatea acuzatii in spatiul public si are responsabilitatea conducerii acestei comisii are si responsabilitatea sa faca tot ce ii sta in putere pentru a se afla adevarul. Au fost sau n-au fost abuzuri? Cum, cine le-a facut? Audierile testimoniale nu se vor finaliza cu nimic daca nu vedem documente.
Sa va dau un caz similar, usor de inteles de oricine: Sa zicem ca o companie este acuzata ca a facut evaziune fiscala si cineva a sesizat ANAF, care e organul de control. Iar ANAF, in loc sa se duca a doua zi sa faca verificari in contabilitatea firmei, incepe sa cheme la audieri: vecinii firmei, clientii firmei, la un moment dat si cativa oameni din firma, intrebandu-i: ‘Ati auzit ca fac astia evaziune? Dvs ati facut evaziune?’ Si dupa un an de zile de audieri si rezultate publice s-ar duce pentru prima oara la ei in control…
Ce vreau sa spun este ca un control real se face incepand cu institutia vizata, acolo unde sunt documentele. SRI e o institutie, acolo sunt proceduri, oameni care au cariere. Daca au fost 1-2-3-10 persoane care au facut abuzuri, trebuie identificate, nu putem vorbi asa, in general.
Eu spun pe aceasta cale, si o sa mai scriu public, ca i-am solicitat dl presedinte Liviu Dragnea sa numeasca pe altcineva in functia de presedinte al comisiei, pentru ca dl Manda nu vrea sa faca un control real. Tot ceea ce a facut a fost doar mediatic, fara nicio finalitate. Si asta dauneaza institutiei, SRI, pentru ca tine in aer aceste supozitii, alegatii, fara sa le dea finalitate. E aproape un an de cand a inceput toata aceasta poveste.
Daca spuneti ca „dl Manda nu isi apartine” si ii cereti lui Liviu Dragnea sa numeasca pe altcineva in locul lui, atunci cui „ii apartine” Claudiu Manda, daca nu PSD?
Nu stiu, dar in niciun caz nu e vorba despre interesul societatii de a se afla adevarul. Daca esti presedintele Camerei Deputatilor si al celui mai mare partid, banuiesc ca numesti pe cineva in aceasta functie ca sa se afle adevarul. Daca cineva a comis un abuz, sa poata fi identificat, acuzat si adus in fata justitiei.
Din ce vad eu, dl Manda nu a facut nicio actiune concreta in acest sens. Nu stiu pe cine a protejat, dar eu nu cred ca este liber.
Stiti cumva daca a fost trimisa invitatia pentru ca George Maior sa mai vina inca o data la audieri?
Despre invitatia adresata dl George Maior nu stiu, este atributia presedintelui comisiei, probabil ca a trimis-o. Totusi, senzatia mea este ca domnule Manda nu ia deciziile liber.
La audierile de pana acum in comisie s-au adus dovezi, documente?
Niciodata. Pur si simplu au fost discutii, niciun document care sa ateste un abuz. S-au adus documente de genul: „Asta arata ca eu ma cunosc bine cu dl Maior” in viziunea dl Horia Georgescu si tot asa.
Nimic care sa dovedeasca ceva – o poza, o inregistrare cu un ofiter care facea rechizitorii, asa cum se tot acuza, nimic. Eu cred ca daca s-ar fi intamplat ceva, cumva, exista undeva o urma scrisa. Comisia e singura care poate face o astfel de verificare si nu face asta. De asta spun ca dl Manda nu permite acest lucru, preferand aceste audieri.
O persoana care ar fi fost serioasa ar fi rezolvat pana acum. Asa cum alte institutii ale statului pot sa realizeze un control rapid, puternic, in forta, nu vad de ce aceasta comisie nu ar putea… Doar daca este blocata de cei care au majoritate.
In concluzie, mai spun doar atat. Am dubii ca domnul Manda serveste interesul public.
Credeti ca asteapta sa se apropie anul electoral 2019, pentru un impact mai bun?
Eu va reamintesc ca Parlamentul trebuie sa fie in slujba tuturor cetatenilor, nu in slujba unui cetatean sau a unui grup privat – un partid sau un grup de alegatori. Este unul dintre principiile de baza ale deputatilor si senatorilor, scris in lege.
Pe de alta parte, haideti sa analizam situatia altfel. Poate ca de fapt nici PSD si nici domnul Dragnea nu doresc un control real. Poate ca domnul Manda urmeaza aceasta strategie pentru ca aceasta este si strategia liderului sau de partid. Poate ca domnului Dragnea ii convine situatia asta. Impresia mea, astazi, este insa aceea ca nimeni din PSD nu doreste un control real asupra Serviciului Roman de Informatii. De ce? Asta nu mai stiu.
De aici incolo e randul jurnalistilor si analistilor sa explice.
Citeste si:
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Anchete
ROMGAZ ÎȘI UMPLE BUZUNARELE: 6,5% ÎN PLUS LA SALARII, PE TĂCUTE, LA ADĂPOSTUL „STRATEGICULUI” NEPTUN DEEP
Când e criză pentru toți, dar nu și pentru băieții de la gaz
Guvernul a descoperit, brusc, că are inimă mare – dar doar pentru Romgaz. În ședința de vineri, Executivul a aprobat, prin memorandum, majorarea salariilor din companie cu 6,5%, începând cu 1 iunie 2026.
Nu prin lege, nu prin mare transparență, ci discret, „pe surse” la început, și abia apoi cu documentul scos la lumină, semnat de:
- Ilie Bolojan – ministru interimar al Energiei,
- Oana Gheorghiu – vicepremier interimar,
- Alexandru Nazare – ministru interimar al Finanțelor.
Când e vorba de tăieri, se dau ordonanțe și conferințe. Când e vorba de măriri la o companie de stat „de casă”, se lucrează cu memorandume și comunicate atent ambalate.
„Nu mai facem față pieței”. Săracii giganți monopol de stat
Justificările oficiale pentru creșterea salariilor la Romgaz par rupte din manualul de plângeri al corporațiilor cu profit record:
- „Anul trecut, creșterea salarială a fost sub nivelul pieței de specialitate.”
- „E nevoie de măsuri pentru păstrarea angajaților performanți.”
- „Compania are în plan investiții majore, e complicat să mai ții oamenii buni.”
Memorandumul plânge, în esență, de mila unei companii uriașe, de stat, care:
- e pe profit,
- are poziție strategică,
- și se vaită că „nu mai poate concura la salarii” cu privații.
Așa că soluția găsită nu e piața liberă, nu e eficiența, nu e reforma, ci reflexul clasic: mai mulți bani, aprobați politic, printr-un document netrecut la vedere pe ordinea de zi inițială.
40,6 milioane lei „indexare”: o mică atenție pentru motivația personalului
În cifre, „modestul” 6,5% arată așa:
- Majorarea totală: 40.654.274 lei, conform memorandumului.
- Data de aplicare: 1 iunie 2026.
Explicația oficială:
„Menținerea angajaților, în special a celor direct productivi (inclusiv cu studii superioare, TESA) (…) devine din ce în ce mai dificilă”, în condițiile în care competitorii din piață oferă salarii mai mari, iar anterior au existat „multiple restricții legislative” la indexări.
Traducere: ani de zile, statul a pus frână generală la creșteri, acum, când e nevoie să nu fugă oamenii buni din companiile „strategice”, se ridică frâna, dar selectiv. Când e pentru bugetari de rând sau sectoare uitate de lume, ni se explică doct că „nu sunt resurse” și „trebuie responsabilitate bugetară”. Când e pentru Romgaz – hop, se găsesc peste 40 de milioane.
Neptun Deep, Iernut, Azomureș: lista de proiecte, folosită ca paravan
Guvernul scoate artileria grea a proiectelor pentru a justifica mărirea:
- Proiectul strategic Neptun Deep;
- Finalizarea centralei de la Iernut;
- Acordul de principiu cu Azomureș pentru preluarea activității operaționale.
Se mai flutură, în treacăt, și cifra magică:
- „Cel mai mare program de investiții din istoria societății, de aproximativ 5,6 miliarde lei”.
Morala oficială: dacă Romgaz e „strategic” și investește masiv, automat trebuie să creștem salariile, altfel nu se mai face nimic. Responsabilizarea costurilor? Management pe bune? Condiționarea măriri de performanță reală, nu doar de titulatura de „strategic”? Nu se discută.
Strategia e simplă: spui „securitate energetică” și „stabilitatea pieței de gaze” și orice critică devine, brusc, atac la siguranța națională.
Memorandum pe sub masă: trei proiecte anunțate, unul gras strecurat
Piesa cea mai „amuzantă” a întregii povești ține de transparență:
- Pe ordinea de zi au fost anunțate inițial trei proiecte.
- În comunicatul de după ședință apar patru.
- Dar niciun cuvânt despre salariile de la Romgaz.
Decizia privind majorarea cu 6,5% apare inițial doar „pe surse”, apoi abia ulterior Guvernul face public memorandumul. Practic, un bonus financiar de zeci de milioane de lei, aprobat într-un mod în care omul obișnuit să nu priceapă prea mult din proceduri nici nu știe exact când și cum a fost aruncat pe masă.
Nu vorbim de o pensie minimă. Vorbim de un colos energetic de stat, implicat în proiecte majore, unde fiecare decizie de acest tip ar trebui discutată și analizată în plenă lumină. În schimb, totul miroase a „hai să nu stricăm imaginea, vedem noi după ce trece”.
Statul sărac la profesori și doctori, darnic la „strategici”
Contrastul e inevitabil:
- la educație, sănătate, asistență socială, orice cerere de creștere salarială e întâmpinată cu lecții de „sustenabilitate” și „disciplină bugetară”;
- la companii de stat mari, cu profit, se trece direct la memorandum și majorare, sub pretextul „competiției pe piața muncii”.
Nu e vorba că angajații Romgaz n-ar merita salarii competitive. Problema este dublul standard:
- pentru cei „strategici”, angajați într-o companie de stat bine așezată, se găsesc imediat argumente și bani;
- pentru cei care țin pe umeri sisteme întregi subfinanțate, se inventează comisii, discuții, amânări și promisiuni abstracte pentru „după reformă”.
Concluzie: Romgaz, laboratorul perfect al salariilor „strategic” discrete
Guvernul își ambalează decizia într-o frază impecabilă de comunicat:
„Decizia de majorare a salariilor angajaţilor Romgaz cu 6,5% (…) are în vedere rolul strategic al Romgaz (…) și nevoia de menţinere a stabilităţii şi motivării resursei umane.”
Sună tehnic, grav, responsabil. Dar, dincolo de limbajul lustruit, rămâne imaginea următoare:
- o companie de stat pe profit;
- un memorandum discret, cu zeci de milioane în joc;
- un Guvern care nu simte nevoia să își asume direct, transparent, o astfel de decizie încă de la început.
Când e vorba de bani pentru sistemul public la scară largă, totul se transformă în criză, deficit și avertismente europene. Când e vorba de bani pentru un colos „strategic”, se poate și altfel: repede, tăcut, cu explicații frumos ambalate, după ce trece trenul ședinței de Guvern.
În România, nu toți suntem „strategici”. Unii suntem doar contribuabili. Cei de la Romgaz tocmai au aflat, negru pe alb, de ce e bine să fii în prima categorie. (Irinel I.).
Anchete
„Brațul lung” al Laurei Kovesi lovește în inima politicii franceze: Ancheta împotriva lui Jordan Bardella stârnește acuzații grave de partizanat
Parchetul European (EPPO) se află din nou în centrul unei controverse de proporții continentale, după ce noi informații indică o posibilă utilizare selectivă a puterii judiciare. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, care citează dezvăluiri din publicația franceză Le Figaro, instituția condusă de Laura Codruța Kovesi a deschis un front de lucru împotriva lui Jordan Bardella, liderul ascendent al opoziției franceze și principalul rival politic al președintelui Emmanuel Macron.
Ținta Bardella: Un obstacol penal în calea favoritului la președinția Franței?
Contextul în care apare această anchetă este unul exploziv. Jordan Bardella nu este doar un politician de opoziție, ci principalul favorit în sondajele pentru viitoarele alegeri prezidențiale din Franța, reprezentând amenințarea numărul unu pentru tabăra politică a lui Macron.
Criticii sistemului de justiție european, citați de Lumea Justiției, sugerează că activarea Parchetului European în acest caz seamănă izbitor cu vechile practici ale „dosarelor politice”. Această mutare este văzută de mulți ca o încercare de „execuție” administrativă a unui lider politic aflat pe val, chiar în momentul în care acesta amenință echilibrul puterii la Paris.
Dosarul „Pfizergate”, sub tăcere: Unde este fermitatea EPPO când vine vorba de Ursula von der Leyen?
Contrastul dintre celeritatea în cazul Bardella și pasivitatea în alte dosare de răsunet a stârnit reacții virulente. Avocata Ingrid Mocanu, a cărei opinie este evidențiată în materialul celor de la Lumea Justiției, atrage atenția asupra „dublei măsuri” care pare să guverneze deciziile de la vârful EPPO.
În timp ce rivalii liderilor europeni sunt luați la ochi, celebrul dosar al achizițiilor de vaccinuri, în care este implicată președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pare să fi intrat într-un con de umbră. „Ce-o mai face dosarul ăla al vaccinurilor, al UrSSulei, așezat grațios sub un fund pufos?”, s-a întrebat retoric avocata, sugerând că Parchetul European manifestă o „clemență selectivă” atunci când vine vorba de cercurile înalte de putere de la Bruxelles.
Umbra distincțiilor diplomatice: Între recunoaștere oficială și suspiciuni de partizanat
Acuzațiile de subiectivism nu sunt întâmplătoare și fac trimitere la legăturile strânse dintre șefa EPPO și statul francez. În acest context, este readusă în discuție medalierea Laurei Codruța Kovesi de către Ambasada Franței la București, un moment de recunoaștere diplomatică care acum, în lumina anchetei împotriva lui Bardella, capătă o conotație controversată.
Într-un peisaj politic european tot mai polarizat, acțiunile Parchetului European sunt monitorizate cu maximă atenție. Rămâne de văzut dacă EPPO va reuși să demonstreze imparțialitatea totală sau dacă suspiciunile privind transformarea justiției într-o armă politică împotriva „dușmanilor” liderilor de la vârful UE vor continua să submineze credibilitatea instituției conduse de Kovesi. (Irinel I.).
Anchete
Verdict la CSM pentru magistrații-vânători: Pasiunea este permisă, dar puterea în asociații este interzisă
Linia de demarcație dintre viața privată a magistraților și obligațiile profesionale de imparțialitate a fost din nou trasată cu precizie de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Într-o decizie recentă, luată joi, 7 mai 2026, Comisia de lucru nr. 1 – „Legislație și cooperare interinstituțională” a stabilit reguli clare pentru judecătorii și procurorii care își petrec timpul liber în mijlocul naturii. Potrivit unei analize publicate de „Lumea Justiției”, forul suprem al magistraturii a tranșat problema cumulului de calități: magistrații au libertatea de a vâna sau de a pescui, însă le este strict interzis să ocupe funcții de conducere în organizațiile de profil.
Bariera incompatibilității: Pușca și undița sunt acceptate, dar nu și funcțiile de decizie
Decizia CSM a venit ca răspuns la o solicitare punctuală care viza posibilitatea unui magistrat de a face parte din organele de conducere ale unei asociații de vânători și pescari. Comisia reunită a stabilit că statutul de judecător sau procuror este incompatibil cu orice funcție de management în cadrul unor astfel de structuri asociative. Motivarea specialiștilor din CSM se fundamentează pe atribuțiile specifice stabilite prin statutele acestor asociații, care ar putea intra în coliziune cu prestigiul și independența funcției de magistrat. Astfel, deși actul de a pescui sau de a vâna rămâne o opțiune personală neîngrădită, exercitarea puterii administrative în cadrul acestor asociații reprezintă o încălcare a regimului incompatibilităților.
Președintele de instanță de la Vâlcea, în centrul dezbaterii juridice
În spatele acestei hotărâri de principiu se află un nume cunoscut în sistemul judiciar. Conform informațiilor oferite de „Lumea Justiției”, cel care a solicitat lămurirea situației este judecătorul Mugurel-Adrian Gheorghiță de la Tribunalul Vâlcea, magistrat cu o experiență vastă, care a deținut în trecut și funcția de președinte al acestei instanțe. Acesta vizase calitatea de membru în organele de conducere ale Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Vâlcea. Judecătorul Gheorghiță nu este la prima sa interacțiune cu teme juridice complexe, el fiind recunoscut pentru sesizarea Curții Constituționale în 2023 pe marginea unor aspecte sensibile privind prescripția răspunderii penale.
Minuta CSM: Statutul asociațiilor dictează interdicția pentru magistrați
Concluzia Comisiei nr. 1 a fost categorică și nu lasă loc de interpretări ambigue. În minuta ședinței s-a consemnat explicit: „Comisia a apreciat că există incompatibilitate între funcția de judecător și calitatea de membru în organele de conducere ale Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Vâlcea, având în vedere atribuțiile acestora stabilite prin statutul asociației”. Prin acest răspuns, CSM reconfirmă regimul sever al restricțiilor aplicabile magistraților, menite să prevină orice formă de vulnerabilitate sau de amestec al intereselor private cu actul de justiție, chiar și în domenii aparent inofensive, precum sportul sau pasiunile cinegetice. (Irinel I.).
CAMERELE FANTOMĂ ALE POLIȚIEI: CÂND „TOP SECRET” E DOAR O SCUZĂ PENTRU OPACITATE
„Nu vă putem spune câte camere avem, că… se supără tabelul de înzestrare” Sindicatul Diamantul a îndrăznit blasfemia supremă: a...
LEGEA, CĂLCATĂ ÎN PICIOARE SUB PROTECȚIA UNIFORMEI: Polițistă din Prahova, depistată la volan cu permisul suspendat în minivacanța de 1 Mai
În timp ce redacția noastră este imersată în ample anchete ce vizează ramificațiile mafiei deșeurilor — subiect asupra căruia vom...
Chiriaș la Statul-Fantomă: Cum închiriază AFI spații pe care nu le are și îți trimite factura la insultă
București, capitala imobilelor fără stăpân… oficial În timp ce bucureșteanul de rând se lovește de birocrație pentru orice amărâtă de...
TECHUP SAU CASH-UP? PROGRAMUL CARE POATE FI REVOLUȚIONAR SAU O ALTĂ GĂLEATĂ DE BANI
TechUp România ar putea fi, în teorie, un program transformator: dacă finanțează cu adevărat proiecte de frontieră, dacă nu se...
Infernul cu epolet și omerta de stat: Cum a devenit mobbingul „sport național” în Poliția Română
În timp ce lumea civilizată discută despre sănătate mintală, în buncărul administrativ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) s-a inventat un...
Arta de a face „fumuri” prin boscheți: Cum s-a stins geniul contrabandiștilor din Valea Vișeului
În Maramureș, spiritul antreprenorial a depășit de mult barierele legalității, transformându-se într-o disciplină sportivă de mare risc: „fuga cu cartușul...
TIC-TAC-UL DISPERĂRII: „Baronul” Nan și REȚEAUA de la Coca-Cola Ploiești au început numărătoarea inversă spre „Beciul Domnesc”
În timp ce la fabrica Coca-Cola din Ploiești aerul a devenit mai irespirabil decât emisiile nemonitorizate de Garda de Mediu,...
„Marea nefericire” de la Băicoi: Intrigi de mahala, „cocktailuri” de farmacie și fantomele mafiei petrolului
Într-un oraș care pare blestemat să nu scape de spectrele trecutului, o nouă mascaradă locală scoate la iveală un amestec...
EPOLEȚI LA ȘCOALA AJUTĂTOARE: CUM ÎȘI „DRESEAZĂ” IGPR-UL DULĂII SUB BAGHETA UNEI SECRETĂRESE
În laboratoarele de „creație” ale IGPR, legea a devenit o simplă sugestie, iar procedura disciplinară – o piesă de teatru...
DINASTIA CĂTUȘELOR ȘI FEUDALII DIN PUȘCĂRII: Cum s-a transformat sistemul penitenciar în moșia privată a „Famigliei” Teoroc și a locotenenților de tip Aldea
În timp ce Ministerul Justiției doarme în post, pușcăriile României au încetat de mult să mai fie instituții publice, devenind...
Orașul justițiarilor de birt la Băicoi: Cum s-a născut Mesia cu xanax la pachet
Justițiara de serviciu a Băicoiului (II) Într-un orășel în care cârciuma ține loc de prefectură, iar Facebook-ul de Monitor Oficial,...
Cum „Antigrindina” a tăcut și a furat lege. După 30 de zile de absență, instituția recunoaște că n-are ce spune — dar legea n-o iartă.
Scrisoarea care mușcă coada propriilor vorbe Pe 3 aprilie 2026, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a...
Recviem pentru un Guvern de carton: Bolojan a plecat, dar „Dinozaurii” rămân la butoane
S-a mai dus o tură! Guvernul Bolojan a căzut în aplauzele unora și suspinele altora, lăsând în urmă un Minister...
Justițiara de serviciu a Băicoiului (I)
Cum s-a transformat un „luptător cu sistemul” în fabrică de acuzații pe bandă rulantă În Băicoi, nu mai domină mirosul...
ULTIMUL SIGILIU: CIRCUL „TRANSPARENȚEI” SAU CUM SE SPALĂ CADAVRELE POLITICE CU ȘTAMPILA „DECLASIFICAT”
De la „Blitzkrieg-ul” epurator din 2024, la pioșenia de fațadă a Ministerului de Externe din 2026, statul român a transformat...
-
Exclusivacum 2 zile
„Marea nefericire” de la Băicoi: Intrigi de mahala, „cocktailuri” de farmacie și fantomele mafiei petrolului
-
Exclusivacum 3 zile
DINASTIA CĂTUȘELOR ȘI FEUDALII DIN PUȘCĂRII: Cum s-a transformat sistemul penitenciar în moșia privată a „Famigliei” Teoroc și a locotenenților de tip Aldea
-
Exclusivacum 19 ore
LEGEA, CĂLCATĂ ÎN PICIOARE SUB PROTECȚIA UNIFORMEI: Polițistă din Prahova, depistată la volan cu permisul suspendat în minivacanța de 1 Mai
-
Exclusivacum 5 zileSânge pe pereți la final de trimestru: „Jupânul” greșește, fraierii pleacă acasă! REȚETA DEZASTRULUI LA COCA-COLA PLOIEȘTI
-
Exclusivacum 3 zile
Orașul justițiarilor de birt la Băicoi: Cum s-a născut Mesia cu xanax la pachet
-
Exclusivacum 5 zile
ULTIMUL SIGILIU: CIRCUL „TRANSPARENȚEI” SAU CUM SE SPALĂ CADAVRELE POLITICE CU ȘTAMPILA „DECLASIFICAT”
-
Exclusivacum 4 zile
Cum „Antigrindina” a tăcut și a furat lege. După 30 de zile de absență, instituția recunoaște că n-are ce spune — dar legea n-o iartă.
-
Exclusivacum 4 zile
Justițiara de serviciu a Băicoiului (I)