Anchete
Lungul drum al Romaniei de la dictatura la adevar si de ce lustratia nu a reusit Interviu – Comisarul de Prahova
Christian Dietrich a fost unul dintre reprezentantii Miscarii pentru drepturile civile din Germania de Est, iar din 2013 este cercetator al Fundatiei de analiza a dictaturii din Republica Democrata Germana (RDG), reprezentant al landului Turingia.
Am vrut sa aflam de la el daca si de ce mai e o miza deconspirarea tuturor colaboratorilor dictaturii comuniste, la capatul a 28 de ani in care din arhive au iesit dosare importante, dar au ramas si multe intrebari.
Cum de nu a reusit Romania sa ii impiedice pe fostii nomenclaturisti sa controleze functii de putere in stat, ratand lustratia si ce a avut Germania in plus, incat a reusit?
Au trecut aproape trei decenii de la caderea comunismului in Europa de Est. Iata ca o tema importanta pe agenda romaneasca este aparitia unei noi liste de presupusi colaboratori ale Securitatii. In lista se afla nume binecunoscute, cum este acela al presedintelui Academiei Romane, istoricul Ioan Aurel Pop. Un scandal similar a pornit acum cateva saptamani din Bulgaria, privind-o pe Iulia Kristeva, importanta figura a disidentei comuniste, care traieste in exil la Paris.
Intre timp, la Bucuresti, CNSAS a decis cercetarea disciplinara a lui Madalin Hodor, cercetatorul care a publicat listele cu presupusii colaboratori ai Securitatii in asa-numita Brigada Antiemigratie.
Am vorbit cu Christian Dietrich si despre cum transforma frica o societate si ce poate face individul pentru a nu ceda controlul asupra propriei persoane, dar si despre cum arata lumea occidentala, in epoca ascensiunii populismului.
Asadar, de ce e important sa mai stim cine a cedat in comunism?
Cred ca pierderea increderii este leitmotivul tuturor contradictiilor dintr-o societate. Iar atunci cand increderea in institutii a disparut, devine si mai important sa iti poti pune increderea in reprezentanti individuali.
Pentru tarile est-europene, Germania este exemplul pozitiv in ceea ce priveste clarificarea si asumarea trecutului comunist. Cum a fost posibil in Germania si ce a lipsit celorlalte tari, in special Romaniei, pentru a impune lustratia?
Germania a avut norocul sa nu fie ocupata integral de catre sovietici. Revolutia pasnica germana si unificarea au fost doua fatete ale aceleiasi monede. Preluarea arhivei Stasi si deschiderea dosarelor, dar si felul in care a functionat statul de drept in Gemania Federala au facut posibile atat eliminarea vechilor structuri de putere, cat si prevenirea aparitiei coruptiei.
Aceste procese nu au fost duse la capat in Romania, si se pune astfel intrebarea daca aparitia unor dosare ale Securitatii (eventual falsificate sau publicate in mod selectiv si tendentios) nu poate sa fie parte din acest fenomen al coruptiei?
O intrebare cinica si care e pusa totusi este daca publicul mai este interesat sa afle ca unul sau altul au fost colaboratori in timpul comunismului. Va intreb la randul meu cat de importanta credeti ca mai este aceasta problema pentru societatea de astazi?
Da, desprinderea completa de fosta dictatura se poate face doar prin restabilirea increderii si a responsabilitatii. Reintegrarea criminalilor in societate este posibila numai dupa ce si-au primit condamnarile pentru crime. Aflarea adevarului ramane elementul central.
Dar asa cum dictatura s-a bazat pe arbitrariu si pe impartirea maniheista a lumii, cand ne ocupam de dosarele Securitatii, este esential sa procedam altfel, in mod hermeneutic si contextual. Asa cum s-a intamplat de pilda in cazul lui Oskar Pastior (n.r. scriitor de limba germana, originar din Romania, apropiat al Hertei Muller, despre care s-a aflat la inceputul anilor 1990, cand nu mai era in viata, ca a semnat un angajament cu Securitatea, in urma unui santaj greu. Tocmai se intorsese din deportarea in Uniunea Sovietica. Insasi Herta Muller, care a scris despre deportarea poetului in romanul „Leaganul respiratiei”, a spus la aflarea angajamentului ca, daca Pastior ar mai trai, l-a imbratisa mai intai).
Este interesanta confruntarea dintre perspectiva fundamental-antropologica „Ce este omul?” si cea politica „Ce anume tine impreuna o societate?”
Aflam foarte tarziu despre aceste intamplari din trecut, ceea ce duce la reprosul ca apar in momente cheie. Credeti in posibilitatea utilizarii acestor dosare in alte scopuri, de pilda santajul?
Se poate vorbi despre santaj doar atunci cand un lucru este ascuns sau este interpretat gresit in mod intentionat. Dar cum spatiul dintre rusine si vina este unul confuz, iar santajul este omniprezent in viata de zi cu zi, poate fi posibil ca unele „dezvaluiri” din arhive sa folosite in acest scop.
In spatiul ex-comunist nu am avut acea confruntare a generatiilor, cum a fost in Germania post-nazista, cand fiul si-a intrebat tatal cum a fost posibil sa participe la acele orori. E aici o banalizare a raului?
Poate ca nici in Germania nu s-a pus aceasta problema atat de radical. In timpul confruntarii cu miscarea „68-istilor” din Germania se putea observa cat de apropiate au ramas de fapt generatiile, chiar daca atunci se vorbea de o revolutie culturala.
Pregatesc o prelegere despre antisemitismul de stanga, deoarece mi-a devenit foarte limpede cat de mult antisemitism s-a transmis de fapt, deghizat in haine anti-fasciste. Radicalizarea este probabil mai degraba un exercitiu de auto-stilizare.
Este un loc comun sa spui ca o dictatura a perfectionat arta de a se folosi de fricile profunde ale oamenilor, pentru a-i obliga sa se supuna si sa colaboreze. Este probabil cea mai facila explicatie. Care este limita fricii totusi si de ce atat de multi oameni au trecut-o?
Ati pus o intrebare foarte filosofica, mai bine zis teologica sau chiar metafizica. Lucrurile care imi provoaca teama tin de concepte precum identitatea si autoritatea. Ce imi pune in pericol identitatea?
Am studiat metodele prin care dictatura isi impunea suveranitatea asupra victimelor opresiunii politice. In comunism insemna ca erai descurajat, nu te mai puteai mobiliza pentru a lupta impotriva dictatorului.
Dar si in democratie putem observa cum temerile ii fac pe oameni incapabili sa reactioneze. Poate ca astazi stiti in Romania mai bine cum sa va faceti sa va pastrati suveranitea asupra propriei persoane. Presupun ca problemele de astazi nu mai sunt la fel de mari ca pe timpul lui Ceausescu.
Cat de mult ne putem asuma judecarea generatiilor care au trait in comunism? Pe de o parte, ni se cere empatie, pe de alta parte, istoria are nevoie de adevar pentru a nu repeta aceleasi greseli.
Pentru mine intrebarea contine deja raspunsul. Fiecare dezvaluire („adevarul”) este in acelasi timp o judecata, un verdict. Exista standarde etice foarte simple (de felul „sa nu ucizi”, „sa nu depui marturie mincinoasa impotriva unor semeni”), care, odata ce aflam contextul, ne ofera evaluarea cazului.
In anul ce a trecut au fost alegeri foarte importante, atat in Statele Unite, cat si in tari europene. Populismul este in mod evident in crestere in lumea occidentala. Este aceasta o faza trecatoare sau un semn al unei neincrederi profunde in democratie? Putem afirma ca modelul democratic occidental si-a atins limitele, sau mai vedeti motive de optimism?
Eu cred ca traim o criza a liberalismului, nu a democratiei. Cand democratii renunta la increderea in functionarea statul de drept, ei aduc deservicii mai mari democratiei decat o fac anti-democratii.
Mai vedeti posibila revenirea dictaturii in tarile balcanice?
Nu pot raspunde la aceasta intrebare. Nu sunt un expert in domeniu. Ce rol joaca Turcia sau Serbia? Nu stiu. Exista deja o perceptie a centrului Europei asupra Balcanilor ca un loc al dezordinii si arbitrariului, se spune de tip „balcanic”. Nu impartasesc aceasta simplificare si cred ca vecinatatea statelor si popoarelor este doar geografica, nu inseamna si mentalitati politice comune.
Cui si de ce ii mai pasa azi de turnatori si Securitate? Raspunsul lui Vladimir Tismaneanu
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Anchete
Va dati seama cat de mare este disperarea?/”Intregul dosar al DNA este vulnerabilizat din cauza ca procurorul de caz George Adrian Matei este anti-vaccinist”

Asa ceva este ireal! Am auzit cea mai tare aparare venita din zona #rezist in cazul afacerii cu vaccinuri anti-Covid, cu prejudiciu de peste 1 miliard de euro adus statului, caz in care DNA ii acuza de fapte de abuz in serviciu pe fostul premier Florin Citu si ministrii USR ai Sanatatii, Vlad Voiculescu si Ioana Mihaila, dezvaluie Lumea Justitiei. Fiti atenti: cica intregul dosar al DNA este vulnerabilizat din cauza ca procurorul de caz George Adrian Matei (foto) este anti-vaccinist. Nu este o gluma, este cat se poate de serios: aceasta idee se vantura prin zonele #rezist si este prezentata drept argument pentru combaterea anchetei DNA. Doamne fereste! Va dati seama cat de mare este disperarea? (Irinel I.).
Anchete
Sunt nauciti cei de la USR dupa lovitura data de DNA/Cand ia de-ai lor, DNA face abuzuri

Sunt nauciti cei de la USR dupa lovitura data de DNA in dosarul privind achizitia de vaccinuri anti-Covid, caz in care Vlad Voiculescu (foto dreapta), lider marcant al progresistilor, este acuzat de abuz in serviciu. Brusc, procurorii DNA sunt rai, desi pana acum doua zile DNA facea dreptate, dezvaluie Lumea Juistitiei.
Ati vazut probabil reactiile furibunde din ultimele ore ale celor de la USR la adresa DNA. S-au dat de ceasul mortii, mergand pana acolo incat sa acuze ca se fac dosare la ordin politic si ca SRI controleaza Justitia.
Dar ce sa vedeti, in urma cu doua zile, tot cei de la USR erau tare incantati de activitatea DNA. Motivul fericirii era reprezentat de clasarea pe care acelasi DNA pe care acum il infiereaza a dat-o intr-un dosar mai vechi in care era vizat fostul presedinte USR Dan Barna.
Ia uitati ce scria liderul USR Catalin Drula (foto stanga), pe Facebook, marti 22 noiembrie 2023:
“Cand adevarul este de partea ta, vine si un moment pentru dreptate.
DNA a dispus clasarea dosarelor-mascarada orchestrate impotriva lui Dan Barna fix in mijlocul campaniei prezidentiale din 2019.
Cine stie sa citeasca romaneste stia de pe atunci ca asa-zisele acuzatii erau ridicole. Erau doar o instrumentare politica a unui ordin pesedisto-penelist.
Se sesizase chipurile DLAF, organism condus de un fost politist pus sef de Viorica Dancila in ultima ei zi de mandat de premier. Acest fost colaborator al Rovanei Plumb l-a pus pe un fost colaborator al lui Dragnea sa conduca ancheta. E vorba de aceeasi persoana care ii dadea lui Dragnea acces la informatii din dosare.
N-au putut ei sa inventeze pe cat a putut demonstra Dan Barna ca este nevinovat si ca a lucrat mereu corect. A stat drept in fata unei tentative de asasinat politic, iar rezultatul este confirmat azi de procurorii DNA.
Dan nu s-a plans niciodata. A explicat ori de cate ori i s-a cerut o explicatie. A suportat valul de acuzatii si injurii stiind ca dreptatea e de partea sa.
Acum e oficial”. (Irinel I.).
Anchete
Este de laudat initiativa DNA de a demara dosarul achizitionarii de vaccinuri, prin care guvernul Citu a usurat bugetul de stat cu mai mult de 1 miliard de euro

Este de laudat initiativa DNA de a demara dosarul achizitionarii de vaccinuri, prin care guvernul Citu a usurat bugetul de stat cu mai mult de 1 miliard de euro, cumparand peste 50 de milioane de doze de vaccin (dupa ce Romania mai cumparase alte 37 de milioane), fara sa i-o ceara nimeni, dezvaluie Lumea Justitiei.
Astea sunt dosarele de care trebuie sa se ocupe un parchet de nivelul DNA! Asteptam cereri de arestare dupa ridicarea imunitatii parlamentare. Dar e bine ca ancheta se face si ca, dincolo de dosarul penal, putem sa dam o dubla lovitura politico-europeana.
In primul rand, ancheta poate duce inclusiv la sefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, bagata pana peste cap in scandalul achizitionarii de vaccinuri de la Pfizer, cu banii Uniunii, pe care i-a gestionat cu manuta ei, intr-o secretomanie care a scandalizat toate statele-membre.
In al doilea rand, pentru a ne imbuna sa nu continuam ancheta penala, s-ar putea sa devenim brusc acceptati in spatiul Schengen.
Astia nu isi dau seama cu cine s-au pus! Nu degeaba avem o vorba din batrani: „Buturuga mica rastoarna carul mare”. (Irinel I.).
-
Administratieacum 5 zile
România deţine cea mai modernă versiune de PATRIOT existentă acum în lume
-
Exclusivacum 5 zile
Gruparea de crima organizata locala acoperita de mafia din IPJ Prahova si de la varful MAI a fost devoalata pana si de avocati, in instanta
-
Featuredacum 5 zile
In urma SEDINȚEI de la A.N.P. ii raspundem, public/oficial, comisarului șef de poliție penitenciară dr. Dan HALCHIN
-
Exclusivacum 5 zile
Care este asemănarea dintre un penitenciar și Academia de Poliție „A. I. Cuza”?/Umilințe, nerespectarea stimei de sine, înjosire și căprărie pana si pentru studentele din Academie
-
Featuredacum 5 zile
Generalul cu patru stele(r) Silviu Predoiu, fost șef al spionajului românesc, și-a anunțat decizia de a candida anul viitor la președinția României din partea formațiunii politice pe care a înființat-o, Partidul Liga Acțiunii Naționale
-
Featuredacum 2 zile
Testarea politistilor care ieseau din serviciu si care intrau in serviciu pentru depistarea consumului de alcool si substante stupefiante
-
Exclusivacum 2 zile
Consiliul de administrație și Senatul Academiei de Poliție “A. I. Cuza” au luat decizia: Academia de Poliție “A. I. Cuza” a fost închisă până la finalul anului
-
Ancheteacum 21 de ore
Va dati seama cat de mare este disperarea?/”Intregul dosar al DNA este vulnerabilizat din cauza ca procurorul de caz George Adrian Matei este anti-vaccinist”