Anchete
Lungul drum al Romaniei de la dictatura la adevar si de ce lustratia nu a reusit Interviu – Comisarul de Prahova
Christian Dietrich a fost unul dintre reprezentantii Miscarii pentru drepturile civile din Germania de Est, iar din 2013 este cercetator al Fundatiei de analiza a dictaturii din Republica Democrata Germana (RDG), reprezentant al landului Turingia.
Am vrut sa aflam de la el daca si de ce mai e o miza deconspirarea tuturor colaboratorilor dictaturii comuniste, la capatul a 28 de ani in care din arhive au iesit dosare importante, dar au ramas si multe intrebari.
Cum de nu a reusit Romania sa ii impiedice pe fostii nomenclaturisti sa controleze functii de putere in stat, ratand lustratia si ce a avut Germania in plus, incat a reusit?
Au trecut aproape trei decenii de la caderea comunismului in Europa de Est. Iata ca o tema importanta pe agenda romaneasca este aparitia unei noi liste de presupusi colaboratori ale Securitatii. In lista se afla nume binecunoscute, cum este acela al presedintelui Academiei Romane, istoricul Ioan Aurel Pop. Un scandal similar a pornit acum cateva saptamani din Bulgaria, privind-o pe Iulia Kristeva, importanta figura a disidentei comuniste, care traieste in exil la Paris.
Intre timp, la Bucuresti, CNSAS a decis cercetarea disciplinara a lui Madalin Hodor, cercetatorul care a publicat listele cu presupusii colaboratori ai Securitatii in asa-numita Brigada Antiemigratie.
Am vorbit cu Christian Dietrich si despre cum transforma frica o societate si ce poate face individul pentru a nu ceda controlul asupra propriei persoane, dar si despre cum arata lumea occidentala, in epoca ascensiunii populismului.
Asadar, de ce e important sa mai stim cine a cedat in comunism?
Cred ca pierderea increderii este leitmotivul tuturor contradictiilor dintr-o societate. Iar atunci cand increderea in institutii a disparut, devine si mai important sa iti poti pune increderea in reprezentanti individuali.
Pentru tarile est-europene, Germania este exemplul pozitiv in ceea ce priveste clarificarea si asumarea trecutului comunist. Cum a fost posibil in Germania si ce a lipsit celorlalte tari, in special Romaniei, pentru a impune lustratia?
Germania a avut norocul sa nu fie ocupata integral de catre sovietici. Revolutia pasnica germana si unificarea au fost doua fatete ale aceleiasi monede. Preluarea arhivei Stasi si deschiderea dosarelor, dar si felul in care a functionat statul de drept in Gemania Federala au facut posibile atat eliminarea vechilor structuri de putere, cat si prevenirea aparitiei coruptiei.
Aceste procese nu au fost duse la capat in Romania, si se pune astfel intrebarea daca aparitia unor dosare ale Securitatii (eventual falsificate sau publicate in mod selectiv si tendentios) nu poate sa fie parte din acest fenomen al coruptiei?
O intrebare cinica si care e pusa totusi este daca publicul mai este interesat sa afle ca unul sau altul au fost colaboratori in timpul comunismului. Va intreb la randul meu cat de importanta credeti ca mai este aceasta problema pentru societatea de astazi?
Da, desprinderea completa de fosta dictatura se poate face doar prin restabilirea increderii si a responsabilitatii. Reintegrarea criminalilor in societate este posibila numai dupa ce si-au primit condamnarile pentru crime. Aflarea adevarului ramane elementul central.
Dar asa cum dictatura s-a bazat pe arbitrariu si pe impartirea maniheista a lumii, cand ne ocupam de dosarele Securitatii, este esential sa procedam altfel, in mod hermeneutic si contextual. Asa cum s-a intamplat de pilda in cazul lui Oskar Pastior (n.r. scriitor de limba germana, originar din Romania, apropiat al Hertei Muller, despre care s-a aflat la inceputul anilor 1990, cand nu mai era in viata, ca a semnat un angajament cu Securitatea, in urma unui santaj greu. Tocmai se intorsese din deportarea in Uniunea Sovietica. Insasi Herta Muller, care a scris despre deportarea poetului in romanul „Leaganul respiratiei”, a spus la aflarea angajamentului ca, daca Pastior ar mai trai, l-a imbratisa mai intai).
Este interesanta confruntarea dintre perspectiva fundamental-antropologica „Ce este omul?” si cea politica „Ce anume tine impreuna o societate?”
Aflam foarte tarziu despre aceste intamplari din trecut, ceea ce duce la reprosul ca apar in momente cheie. Credeti in posibilitatea utilizarii acestor dosare in alte scopuri, de pilda santajul?
Se poate vorbi despre santaj doar atunci cand un lucru este ascuns sau este interpretat gresit in mod intentionat. Dar cum spatiul dintre rusine si vina este unul confuz, iar santajul este omniprezent in viata de zi cu zi, poate fi posibil ca unele „dezvaluiri” din arhive sa folosite in acest scop.
In spatiul ex-comunist nu am avut acea confruntare a generatiilor, cum a fost in Germania post-nazista, cand fiul si-a intrebat tatal cum a fost posibil sa participe la acele orori. E aici o banalizare a raului?
Poate ca nici in Germania nu s-a pus aceasta problema atat de radical. In timpul confruntarii cu miscarea „68-istilor” din Germania se putea observa cat de apropiate au ramas de fapt generatiile, chiar daca atunci se vorbea de o revolutie culturala.
Pregatesc o prelegere despre antisemitismul de stanga, deoarece mi-a devenit foarte limpede cat de mult antisemitism s-a transmis de fapt, deghizat in haine anti-fasciste. Radicalizarea este probabil mai degraba un exercitiu de auto-stilizare.
Este un loc comun sa spui ca o dictatura a perfectionat arta de a se folosi de fricile profunde ale oamenilor, pentru a-i obliga sa se supuna si sa colaboreze. Este probabil cea mai facila explicatie. Care este limita fricii totusi si de ce atat de multi oameni au trecut-o?
Ati pus o intrebare foarte filosofica, mai bine zis teologica sau chiar metafizica. Lucrurile care imi provoaca teama tin de concepte precum identitatea si autoritatea. Ce imi pune in pericol identitatea?
Am studiat metodele prin care dictatura isi impunea suveranitatea asupra victimelor opresiunii politice. In comunism insemna ca erai descurajat, nu te mai puteai mobiliza pentru a lupta impotriva dictatorului.
Dar si in democratie putem observa cum temerile ii fac pe oameni incapabili sa reactioneze. Poate ca astazi stiti in Romania mai bine cum sa va faceti sa va pastrati suveranitea asupra propriei persoane. Presupun ca problemele de astazi nu mai sunt la fel de mari ca pe timpul lui Ceausescu.
Cat de mult ne putem asuma judecarea generatiilor care au trait in comunism? Pe de o parte, ni se cere empatie, pe de alta parte, istoria are nevoie de adevar pentru a nu repeta aceleasi greseli.
Pentru mine intrebarea contine deja raspunsul. Fiecare dezvaluire („adevarul”) este in acelasi timp o judecata, un verdict. Exista standarde etice foarte simple (de felul „sa nu ucizi”, „sa nu depui marturie mincinoasa impotriva unor semeni”), care, odata ce aflam contextul, ne ofera evaluarea cazului.
In anul ce a trecut au fost alegeri foarte importante, atat in Statele Unite, cat si in tari europene. Populismul este in mod evident in crestere in lumea occidentala. Este aceasta o faza trecatoare sau un semn al unei neincrederi profunde in democratie? Putem afirma ca modelul democratic occidental si-a atins limitele, sau mai vedeti motive de optimism?
Eu cred ca traim o criza a liberalismului, nu a democratiei. Cand democratii renunta la increderea in functionarea statul de drept, ei aduc deservicii mai mari democratiei decat o fac anti-democratii.
Mai vedeti posibila revenirea dictaturii in tarile balcanice?
Nu pot raspunde la aceasta intrebare. Nu sunt un expert in domeniu. Ce rol joaca Turcia sau Serbia? Nu stiu. Exista deja o perceptie a centrului Europei asupra Balcanilor ca un loc al dezordinii si arbitrariului, se spune de tip „balcanic”. Nu impartasesc aceasta simplificare si cred ca vecinatatea statelor si popoarelor este doar geografica, nu inseamna si mentalitati politice comune.
Cui si de ce ii mai pasa azi de turnatori si Securitate? Raspunsul lui Vladimir Tismaneanu
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Anchete
Concurs pentru formarea personalului Ministerului Afacerilor Interne în 2025.Oportunități de formare la instituții de invățământ

Oportunități de formare la instituții de invățământ
Peste 250 de locuri pentru formarea personalului Ministerului Afacerilor Interne vor fi disponibile la instituțiile de învățământ ale Ministerului Apărării Naționale și la Academia Națională de Informații “Mihai Viteazul”, în sesiunea din perioada iunie-august 2025. Dintre acestea, 138 de locuri sunt destinate învățământului superior (ofițeri), structurate astfel:
- Universitatea Națională de Apărare „Carol I” București: 16 locuri
- Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu: 15 locuri
- Academia Tehnică Militară „Ferdinand I”: 53 locuri
- Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” Brașov: 11 locuri
- Academia Navală „Mircea cel Bătrân” Constanța: 9 locuri
- Institutul Medico-Militar: 10 locuri
- Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” București: 24 locuri
Forma de invățământ postliceal
Candidații au posibilitatea de a opta și pentru forma de învățământ postliceal (maistrii militari), cu următoarele locuri disponibile:
- Școala Militară de Maiştri Militari și Subofițeri a Forțelor Terestre „Basarab I” Pitești: 16 locuri
- Școala Militară de Maiştri Militari și Subofițeri pentru Comunicații, Tehnologia Informației și Apărare Cibernetică Sibiu: 14 locuri
- Școala Militară de Maiştri Militari și Subofițeri a Forțelor Aeriene „Traian Vuia” Boboc: 17 locuri
- Școala Militară de Maiştri Militari a Forțelor Navale „Amiral Ion Murgescu” Constanța: 39 locuri
- Școala Militară de Maiştri Militari și Subofițeri de Logistică „Gheorghe Lazăr”: 9 locuri
Vor fi disponibile și 18 locuri pentru forma de învățământ postliceal (subofițeri):
- Școala Militară de Maiştri Militari și Subofițeri a Forțelor Terestre „Basarab I” Pitești: 3 locuri
- Școala Militară de Maiştri Militari și Subofițeri pentru Comunicații, Tehnologia Informației și Apărare Cibernetică Sibiu: 3 locuri
- Școala Militară de Maiştri Militari și Subofițeri a Forțelor Aeriene „Traian Vuia” Boboc: 2 locuri
- Școala Militară de Maiştri Militari și Subofițeri de Logistică „Gheorghe Lazăr”: 10 locuri
Procedura de inscriere și evaluare
În această sesiune, vor fi disponibile și 3 locuri pentru cursul de formare a subofițerilor, organizat la nivelul Centrului de Instruire pentru Muzici Militare. Cererile de înscriere pot fi descărcate de pe site-ul oficial al MAI – www.mai.gov.ro, completate de către candidați și transmise în format electronic la adresa unității de recrutare până la data de 18 mai 2025.
Evaluarea psihologică și examinarea medicală vor fi realizate conform programărilor stabilite de unitățile specializate. Transmiterea dosarelor candidaților declarați apt psihologic și medical trebuie să se efectueze până la data de 16 iunie 2025. Proba de evaluare a performanței fizice se va susține la Academia de Poliție “Al. I. Cuza”, în perioada 21-25 iunie 2025.
Ulterior, candidații Ministerului Afacerilor Interne pentru instituțiile de învățământ ale Ministerului Apărării Naționale și ale Academiei Naționale de Informații vor continua procedura de admitere conform graficelor stabilite.
Anchete
Prevederile legii nr. 223/2015 privind pensionarea polițiștilor: Modificări și detalii esențiale
Anchete
Descoperiri semnificative ale Poliției de Frontieră în lupta împotriva traficului internațional cu autoturisme furate
-
Exclusivacum 4 zile
Justiția sub atac: Inculpatul pseudo-jurnalist spagar si santajist Stavri Cătălin, în centrul unei controverse legate de abuzurile procurorilor
-
Exclusivacum 3 zile
Faraonul Volosevici: O comedie administrativă în Parcul Industrial Ploiesti
-
Exclusivacum 3 zile
ROF-ul ANP: O capodoperă birocratică fără substanță
-
Exclusivacum 2 zile
Schimbarea programului de lucru în Poliția Română va crește costurile și va complica serviciul polițienesc
-
Exclusivacum 2 zile
Modul controversat de a „plimba” deșeurile: Genesis Biotech Filipestii de Padure sub lupa
-
Featuredacum 4 zile
Tensiuni în jurul Președintelui Curții Constituționale: Marian Enache și dosarul securității
-
Exclusivacum 3 zile
Critici dure la adresa IGPR: interpretarea distorsionată a Ordinului S/108/2011
-
Administratieacum o zi
Performanțe remarcabile: Întoarcerea echipei Eastern Foxes de la Campionatul Mondial