Actualitate
EXPLOZIV/Vărul lui Florian Coldea de la SRI în scandalul chinezului pește terorist din tunul Cuprumin

Wang Yan, omul de afaceri chinez căruia i-a fost retrasă cetățenia română în iunie 2013, la solicitarea SRI, pe motive ce ţin de securitatea naţională, a ajuns prima oară la sediul Cupru Min pe 25 noiembrie 2016, potrivit informațiilor obținute de HotNews.ro. „Ne-am pomenit cu ei la ușă”, spune Nicolae Turdean, fost director general al companiei, referindu-se la o delegație chineză din care făcea parte și Wang Yan. De atunci, Wang Yan a făcut mai multe vizite la Cupru Min, reprezentând cel puțin trei companii străine, și cu aprobări din partea departamentului de securitate din Ministerul Economiei, dar și fără aprobări. Un an mai târziu, în octombrie 2017, a ajuns să semneze cu societatea Cupru Min un contract de cumpărare a întregii producții de concentrat de cupru, beneficiarul fiind Merlion Resources Holding Limited.
Conform Flux 24, la aceea vreme la Cuprumin director economic era Eugen Coldea, prezentat de presă drept vărul fostului șef operativ al SRI, Florian Coldea.
În afacere apare patronul Adevărul și Prima TV, Cristian Burci, mogulul pro DNA.
Numele lui Wang Yan apare și în investigația lui Cătălin Tolontan privind o rețea de prostituție care în 2005 exploata minore, fiind invocate inclusiv fimări cu polițiști români care făceau sex. În 2009 DIICOT a închis un caz disjuns, fără ca Wang Yan sau ofițerii români din acest dosar să fie trimiși în instanță.
Wang Yang era denumit în stenogramele DIICOT „Senatorul”.
În 1999, Wang Yan a primit cetățenia română sub numele de Alexandru Ioan.
SRI a cerut în 2012 retragerea cetățeniei lui „Alexandru Ioan, pe numele anterior Wang Yan, în temeiul articolului 32 alin (1) din Legea nr. 21/1991, care prevede retragerea cetățeniei pentru <Persoana care este cunoscută ca având legături cu grupări teroriste sau le-a sprijinit, sub orice formă, ori a săvârșit alte fapte care pun în pericol siguranța națională>”.
În 2013, președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie dispune retragerea cetățeniei.
În 2017, însă, Wang Yan revine la București, în calitate de cetățean chinez, locuind în prezent în București, și câstigă licitația organizată de societatea strategică Cupru Min prin Merlion Resources, un trader din Hong Kong pe care îl reprezintă.
Cupru Min este o societate comercială ce are ca acționar unic statul român, prin Ministerul Economiei. Cupru Min deține 60% din rezervele de cupru ale țării.
RELATAREA HOTNEWS:
Totul începe în noiembrie 2016, când Wang Yan și o delegație a grupului Mercuria Energy Trading LTD, care deține Merlion Resources, s-au întâlnit cu reprezentanți ai Ministerului Economiei, la sediul instituției. Mai exact, pe 23 noiembrie 2016. S-au întâlnit cu reprezentanți ai Departamentului pentru Investiții Străine „pentru a discuta despre posibilitatea parteneriatului Româno- Chinez în dezvoltarea durabilă a zonelor industriale”, potrivit unui document obținut de HotNews.ro.
Aceste detalii apar într-un mail transmis de Dan Belcea, director general al companiei Celeran Ventures, către Nicolae Turdean, director general al Cupru Min. Din mail reiese că Celeran Ventures, companie controlată de Cristian Burci, urma să intermedieze o vizită a chinezilor la Cupru Min. „Vă rog să aveți amabilitatea de a primi delegația companiei Mercuria Group, precum și să le facilitați o vizită în zona de extracție în ziua de vineri, 25.11.2016”. Mail-ul fusese trimis pe data de 23.11.2016.
Ce s-a întâmplat mai departe? Contactat de HotNews.ro, Dan Belcea a spus că Celeran a încercat să asiste grupul Mercuria cu programarea unei vizite la Cupru Min, însă propunerea a fost refuzată de directorul general Nicolae Turdean. „După această primă vizită în Romania, cei de la Mercuria nu au mai fost interesați de o colaborare cu Celeran”, a precizat Dan Belcea.
Într-adevăr, Nicolae Turdean i-a refuzat pe cei de la Celeran, însă aceasta nu înseamnă că vizita nu a avut loc chiar pe 25.11.2016. Turdean le-a răspuns celor de la Celeran, pe 25 noiembrie, că nu poate accepta vizita deoarece „anunțul a fost in timp scurt si nu avem posibilitatea sa obținem aprobarile necesare”.
Un document publicat de stiripesurse.ro arată că vizita a avut loc, totuși, pe 25 noiembrie 2016. Documentul reprezintă o notă privind „discuțiile desfășurate de reprezentanții firmei Mercuria la sediul CupruMin SA în data de 25.11.2016”. Nota, semnată și de Nicolae Turdean, arată că „În data de 25.11.2016, la ora 12, a sosit o delegație din China, pentru a vizita obiectivul Roșia Poieni. Această delegație a fost formată din domnii Li Ping On- Director Executiv al Mercuria Group, Stephen Chui, asistent manager Director Executiv al Mercuria Group și Hu Xiaojun, reprezentantul din România al acestui grup. Grupul a fost însoțit de domnul Wang Yan-Președintele Camerei de Comerț a Chinei din România”.
În notă se precizează că Turdean le-a prezentat societatea pe planșe. Chinezii au cerut și o vizită în obiectiv, „solicitare care nu a putut fi satisfăcută în lipsa aprobărilor necesare”. Vezi aici mai multe.
Potrivit unor documente obținute de HotNews.ro, cei patru au semnat angajamente de confidențialitate prin care au declarat că au luat cunoștință de dispozițiile legale cu privire la protecția informațiilor clasificate și că se angajează să păstreze cu strictețe secretul de stat și de serviciu.
„Ne-am pomenit cu ei la ușă”, a spus Turdean, contactat de HotNews.ro. Aici apare o contradicție. Tot acesta a spus pentru jurnaliștii de la GSP că prima oară când i-a primit a fost în primăvara lui 2017, nu în noiembrie 2016. Oricum, nici atunci nu aveau aprobare de la Ministerul Economiei.
„Prin primăvara lui 2017 ne-am trezit cu o delegație în curte la Cupru Min, la Abrud. Erau însoțiți de o doamnă de la Ambasada Chinei. Nu aveau voie. (…) Din politețe, era și doamna de la ambasadă, vă dați seama, i-am poftit în birou la o cafea. Dar atât. Nu au văzut halele, exploatarea, nimic. Și i-am rugat să ia aprobare de la minister. (…)Cred că în perioada vizitelor acelea, că au fost prima, când nu i-am primit, și apoi a doua, prin vară, când au venit cu aprobare, miniștri erau domnii Tudose și Fifor”, a spus Turdean pentru jurnaliștii de la GSP.
Pănă la urmă, prima vizită a fost în noiembrie 2016, fără aprobare de la Compartimentul pentru Informații Clasificate din cadrul Ministerului Economiei, așa cum era necesar. Compartimentul este o stuctură care se află în directa subordine a ministrului economiei. (Irinel I.).
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 18 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”