Anchete
OPINIE/CAZUL BEREVOIESTI LA FINAL/Normal, SRI nu a fost tras la raspundere ca nu s-a sesizat pe profilele A si W – Comisarul de Prahova
Tovarase general in rezerva cu trei stele Coldea (Sa traiti!), cu umilinta si supusenie va rugam a ne permite sa va deranjam cu Berevoiestiul! Dv., aflat prin mila si scaraba Domnului, a jocului politic parsiv, conjunctia nefavorabila a astrelor si starea bahica a lui Basescu, timp de 11 ani in functia de prim-adjunct al directorului SRI, nu ati cunoscut lucrurile gravissime petrecute acolo? Nu, nu ne referim iar la ,,zăcământul” de documente ale Securității descoperit în 1991 pe dealurile de la marginea comunei de Petre Mihai Băcanu, ingropate si distruse prin ardere de un grup de ofiteri SRI tembeli, ci de cazul de sclavie din acest secol de gratie XXI, anul 2016. Micuța comună musceleană Berevoești, a intrat, după un sfert de veac, din nou în istorie drept primul ,,târg de scalvi” al României moderne. Nu va luati dupa niste ziaristi limitati care identifica simplist vinovatiile la primar si seful de post.
Nu, cazul revoltător de sclavie din Berevoieşti, ajuns si în presa internaţională (ABC News, Reuters şi Dailymail), este unul de o cruzime si teroare nemaiintalnite care au domnit ani de-a rândul în judeţul Argeş. Zeci de oameni şi copii vulnerabili au fost răpiţi, înlănţuiţi, înfometaţi şi forţaţi să muncească sau să se bată unul cu celălalt pentru distracţia stăpânilor timp de un deceniu. In data de 13 iulie 2016 (cand erati pe „cai” mari in conducerea serviciului pe care l-ati distrus si PATAT) procurorii DIICOT au efectuat percheziţii în comuna Berevoieşti, satul Gamacesti, si au descoperit că mai multe persoane, inclusiv minori, erau legaţi, bătuţi, obligaţi să muncească, dar şi să comită infracţiuni. Aceştia trăiau în condiţii inumane, unii au fost găsiţi de procurori legaţi în lanţuri precum animalele. În aceste condiţii au fost găsiţi şi copii cu vârste cuprinse între 10-12 ani. Potrivit anchetatorilor, la percheziţiile domiciale efectuate au fost găsită suma de 228.000 de lei, aproape un kilogram de bijuterii din aur, 9 drujbe, precum și 3 autoutilitare care au fost folosite în activitatea infracțională. De asemenea, au fost depistate cinci persoane vătămate legate în lanţuri, respectiv trei adulți și doi minori cu vârste cuprinse între 10-12 ani.
Mii de hectare de pădure din localitate şi împrejurimi au fost rase de pe faţa pământului, Argeşul ajungând, în câţiva ani, campion la acest capitol. Iar unii se dau de ceasul mortii ca primarul, pădurarul, poliţistul… n-au ştiut. Ba au stiut prea bine, insa ei sunt niste pioni mici, nenorociti, iar cazul este de securitate nationala! Sau nici asta nu este, cum nici HEXI PHARMA nu a fost??!!!
Domnule Coldea, ca v-a “spalat” Comisia SRI cu cazul de “politie politica” la Aspazia Cojocaru, mai treaca – mearga. Ca aceeasi Comisie SRI, prin ilustrul presedinte SRI Georgian Pop, v-a protejat de reclamatiile Elenei Udrea si ale Alinei Bica, iar prietena dv. de la DNA, Laura Codruta Kovesi, a facut urechea pleasca am vazut si acceptat cu greu. Ca HEXI PHARMA nu e un caz de securitate nationala n-am inteles, dar am priceput tot de la Comisia SRI si de la Presedintele Klaus Iohannis (caruia ii cad nadragii in vine de teama SRI-DNA), ca v-ati fi facut datoria, informandu-I pe beneficiarii legali. Dar la Berevoiesti, ioc. Sau s-a desfiintat SRI Arges?! SRI nu s-a sesizat pe profilele A si W, deoarece incalcarea timp de 10 ani a drepturilor si libertatilor fundamentale la viata, sanatate, libertate etc. ale zeci de cetateni nu prezinta interes pentru siguranta nationala pe „Apararea Constitutiei”?! Ori pădurile României nu sunt de un interes naţional atât de mare, incat sa constituie un caz pe W – crima organizata autohtona, eventual pe C – Securitate economica. Nu cumva prebuia deschis un caz complex, in cooperare in interiorul SRI, sub controlul si coordonarea unitatilor centrale de profil, daca nu cumva si in atentia prim-adjunctului?!
Sau poate ati ştiut, ati făcut si aici nişte informări anemice, iar destinatarii s-au considerat… informaţi, precum Klaus Iohannis ?!!!
La modul serios si responsabil, in mod legitim si argumentat, rugam Comisia parlamentara de control asupra activitatii SRI sa nu intre in vacanta si sa mai faca un efort din acela inutil si fara rezultat, si sa se autosesizeze si sa cerceteze daca SRI a respectat legile romanesti in acest caz!
Tovarase Coldea, scuze din nou de deranj, poate tocmai va ocupati cu vreo vila, ceva, vreo afacere cum numai dv. stiti sa le faceti sub acoperire, dar sclavia, traficul de persoane, violul in grup, tortura, savarsite de zeci de clanuri tiganesti asupra a sute de persoane vulnerabile, rapite, puse in lanturi, copii, dar şi persoane cu dizabilităţi fizice sau psihice ori cu situaţii materiale precare, care au fost forţate să muncească sau să practice cerşetoria, „prin procedee care au adus victimele în stare de aservire şi de lipsire de libertate” etc., noi credem ca este un caz clasic de verificari informative de securitate nationala!
Dar ce conteaza parerea noastra, cand dv. sunteti doctor in stiinte militare si l-ati avut mentor si coordonator pe generalissimul Gabriel Oprea, specialist in izmene si alte probleme de intendenta!
In incheiere, va intrebam si noi, de curiozitate: ati citit comunicatul DIICOT sa vedeti ce grozavii se petreceau acolo? Va redam doua pasaje:
„În unele cazuri victimele erau răpite din locuri publice (de langâ biserici, gări şi autogări) sau chiar din propriile locuinţe şi ulterior transportate de către membrii grupurilor infracţionale la domiciliile lor, unde aceştia prin constrângere forţau victimele să efectueze zilnic diverse munci şi activităţi atât în gospodăriile suspecţilor cât şi în proximitatea localităţii, respectiv: sa măture în curte, să spele rufe, să îngrijească animale domestice, să taie ilegal arbori din pădurile din apropierea localităţii şi să transporte masa lemnoasă cu ajutorul cailor înapoi în gospodării unde lemnele erau încărcate în autoutilitarele suspecţilor care se deplasau cu acestea în zona de sud a României (în principal în judetele Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj) unde comercializau ilegal cantităţile de lemne sustrase”.
„De cele mai multe ori victimele nu primeau mâncare iar când primeau li se ofereau resturi de mâncare, erau legate (cu lanţuri sau chingi) sau încuiate pe timpul nopţii pentru ca acestea să nu poata fugi iar unor victime li se aplicau tratamente umilitoare (erau dezbracate complet şi udate alternativ cu apă rece şi caldă; erau legate de mâini şi picioare şi puse să manance de pe jos, erau puse să se bată între ele pentru amuzamentul suspecţilor, li se arunca mâncarea pe jos, etc). Exista suspiciunea ca unele dintre victime au fost violate sau abuzate sexual”
Alți șapte dintre stăpânii de sclavi de la Berevoești au fost condamnați luni, de către Magistrații Tribunalului Argeș. Pedepsele cu închisoare, cele mai mari de până acum, sunt cuprinse între 5 ani şi 2 luni şi 18 ani şi 10 luni, dar sentința nu este definitivă. Aceștia au fost condamnați și la plata unor daune în valoare de 160.000 de euro celor opt victime pe care le-au torturat și umilit.
Cea mai mare pedeapsă, de 18 ani și 10 luni de închisoare, a primit-o Costinel Bădală. Acesta este acuzat că a făcut trafic de persoane și de minori, dar și că a torturat doi minori, timp de mai multe luni.
Iată care au fost şi celelalte pedepse la închisoare cu executare: Traian Păun (fiul)-10 ani; Păun Petruţa Minuca-8 ani şi 6 luni; Florin Feraru-8 ani, 5 luni şi 10 zile; Feraru Ancuţa Mariana-5 ani şi 2 luni; Păun Traian (foto)-11 ani şi 6 luni. Condamnaţii nu au voie timp de cinci ani să ia legătura cu foştii sclavi sau cu familiile acestora.
La sfârșitul lunii ianuarie, alți șapte stăpâni de sclavi au fost condamnați la pedepse între 4 și 13 ani de închisoare cu executare și la plata a 20.000 de euro daune.
Iar în septembrie anul trecut, cinci dintre membrii grupului infracţional descoperit de către procurorii DIICOT la Berevoeşti, în judeţul Argeş, au fost condamnaţi definitiv pentru infracţiunea de trafic de persoane, aceştia primind pedepse cuprinse între trei ani şi cinci ani şi patru luni de detenţie.
Pe rol mai sunt încă două procese cu alţi 19 de stăpâni de sclavi judecaţi.
S-auzim numai de bine, ex-generale, SRI sub “umbrela” ta nefasta s-a ocupat de altceva!
A doua ediție a competiției Sighet RUN a transformat, pe 12 septembrie, municipiul Sighetu Marmației într-un veritabil centru al sportului, solidarității și spiritului comunitar. Printre participanții la curse s-au numărat și numeroși polițiști de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației, care au obținut rezultate remarcabile la mai multe probe.
Performanțe la maraton și semimaraton
La proba de maraton, desfășurată pe distanța de 42 de kilometri, agentul-șef principal de poliție Marchiș Vasile, de la SPF Sarasău, a ocupat locul al III-lea la categoria de vârstă 40–49 de ani.
La semimaraton, pe distanța de 21 de kilometri, inspectorul principal de poliție Cladoveanu Elena, din cadrul aparatului propriu al ITPF Sighetu Marmației, a obținut locul al II-lea la categoria 40–49 de ani.
Și cursa de 10 kilometri a adus un rezultat important pentru Poliția de Frontieră. Agentul principal de poliție Bumbar Fabian, de la SPF Vișeu de Sus, s-a clasat pe locul al II-lea la categoria de vârstă 20–29 de ani.
Rezultate importante la cursa de 5 kilometri
La proba de 5 kilometri, polițiștii de frontieră au urcat pe podium atât în clasamentul Open, cât și la mai multe categorii de vârstă:
- agentul-șef adjunct de poliție Ierima Gheorghe – locul al III-lea în clasamentul Open;
- agentul-șef principal de poliție Anca Petrescu, de la SPF Halmeu – locul al III-lea la categoria femei 40–49 de ani;
- agentul de poliție Cătălin Bledea, de la SPF Sighetu Marmației – locul I la categoria bărbați 20–29 de ani;
- agentul principal de poliție Ardelean Ionuț, de la SPF Poienile de sub Munte – locul al III-lea la categoria bărbați 20–29 de ani;
- comisarul-șef de poliție Lixăndroiu Alexandru, din cadrul aparatului propriu – locul al II-lea la categoria bărbați 30–39 de ani;
- comisarul de poliție Frînc Ioan – locul I la categoria bărbați 40–49 de ani;
- agentul-șef principal de poliție Moisil Lazăr – locul al II-lea la categoria bărbați 40–49 de ani;
- subcomisarul de poliție Petreuș Florin, din cadrul aparatului propriu – locul al III-lea la categoria bărbați 40–49 de ani.
Rezultatele au fost apreciate drept expresia disciplinei, perseverenței și spiritului de echipă care îi caracterizează pe participanți.
O familie de polițiști a alergat împreună
Un moment emoționant al competiției a fost participarea familiei Bodea la proba de semimaraton. Cei doi polițiști de frontieră au alergat împreună pe distanța de 21 de kilometri, fiind însoțiți la festivitatea de premiere de fiica lor.
Prezența familiei a oferit competiției o dimensiune aparte, ilustrând legătura dintre sport, familie și valorile comunității.
Solidaritate dincolo de uniformă
La eveniment a fost prezent și maiorul Răzvan Pălii, liderul Secțiunii 4, Contingent 1, din cadrul Agenției Frontex de la Sighetu Marmației.
Alături de echipa Poliției de Frontieră au revenit la Sighet RUN și Tomas Kaurson și Carlos Gugel, foști membri ai misiunii Frontex. Deși nu mai desfășoară în prezent activități la Sighetu Marmației, aceștia au răspuns invitației și au dorit să fie din nou alături de colegi.
La competiție a participat și Gasparel Ovidiu, fost polițist de frontieră, venit să își susțină foștii colegi. Un alt fost polițist de frontieră, Tropotei Teodor, a luat parte la cursă și a obținut locul al II-lea la categoria de vârstă 50–59 de ani.
Prezența foștilor colegi a demonstrat că legăturile create în cadrul echipei continuă și după încheierea activității în sistem.
Sighet RUN, o competiție internațională
Ediția din acest an a avut și o importantă dimensiune internațională. La Sighet RUN 2026 au participat 26 de ofițeri Frontex din zece țări: Polonia, Ungaria, Portugalia, Germania, Grecia, România, Lituania, Letonia, Estonia și Spania.
Evenimentul a reunit astfel participanți din instituții și culturi diferite, uniți de aceleași valori: respect, fair-play, solidaritate și spirit de echipă.
„Suntem parte din comunitate”
Chestorul de poliție Coman Florin, șeful ITPF Sighetu Marmației, a subliniat importanța implicării Poliției de Frontieră în viața comunității:
„Poliția de Frontieră promovează sportul, spiritul de echipă și susține comunitatea în care trăim. La astfel de evenimente vom participa ori de câte ori vom avea ocazia. Suntem parte din comunitate și considerăm că implicarea noastră în viața acesteia este nu doar firească, ci și necesară.”
Participarea la competiție a fost prezentată nu doar ca o demonstrație sportivă, ci și ca o formă de apropiere față de comunitate. Pentru polițiștii de frontieră, victoria a însemnat atât rezultatele de pe podium, cât și sprijinul oferit colegilor, participarea și solidaritatea.
Mulțumiri organizatorilor și partenerilor
Reprezentanții ITPF Sighetu Marmației au transmis mulțumiri lui Silviu Palagi, președintele IPA Regiunea 2 Maramureș, precum și Clubului Sportiv Tisa, pentru implicarea în organizarea evenimentului.
De asemenea, au fost apreciate contribuțiile profesorului de istorie Marius Voinaghi, ale Clubului de Robotică Tech-X și ale Corneliei Hotea, de la Colegiul Național „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației, pentru promovarea legăturii dintre sport, istorie și identitatea locală.
Mulțumiri au fost adresate și Baroului Maramureș, Serviciului Public Salvamont Maramureș, Societății Naționale de Cruce Roșie – Subfiliala Sighetu Marmației, Primăriei municipiului Sighetu Marmației, Consiliului Județean Maramureș, sponsorilor, partenerilor, voluntarilor și tuturor participanților.
Sighet RUN 2026 a transmis un mesaj despre sport, comunitate și solidaritate: atunci când oamenii aleargă împreună, pot ajunge mai departe — pentru Maramureș și pentru istorie. (Sava N.).
Procurorul Cristian-Marius Ardelean a semnat rechizitoriul, potrivit publicației „Lumea Justiției”
Un dosar care a generat controverse în spațiul public a intrat într-o nouă etapă. Publicația „Lumea Justiției” relatează că procurorul Cristian-Marius Ardelean a întocmit rechizitoriul în cauza care îl vizează pe preotul și regizorul de film Ciprian-Romeo Mega, acuzat că și-ar fi înscenat incendierea autoturismului.
Potrivit informațiilor publicate, dosarul a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, după ce cauza a fost preluată de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș.
Reținerea lui Ciprian-Romeo Mega, în februarie 2025
Cazul a devenit cunoscut în februarie 2025, când procuroarea Claudia-Diana Văsuț, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș, a dispus reținerea pentru 24 de ore a lui Ciprian-Romeo Mega.
Conform acuzațiilor prezentate în dosar și relatate de publicația citată, acesta ar fi provocat sau înscenat incendierea autoturismului pentru a crea aparența unei acțiuni criminale îndreptate împotriva sa. Scopul presupus ar fi fost să susțină că persoane interesate să distrugă anumite probe ar fi încercat să îi incendieze mașina.
Mega afirmase că deținea informații pe care intenționa să le prezinte la București, în fața Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în contextul conflictului său cu Înaltpreasfințitul Sofronie Drincec, episcopul Oradiei.
Instanța a respins propunerea de arestare preventivă
În aceeași perioadă, procurorii au solicitat arestarea preventivă a lui Ciprian-Romeo Mega. Propunerea a fost analizată de Tribunalul Bihor, unde completul format din judecătoarea Crina-Elena Muntean și judecătorul Ciprian Hambaraș a respins cererea.
Decizia a rămas definitivă, iar Mega a fost lăsat în libertate, fără impunerea unei măsuri preventive. Hotărârea instanței a reprezentat unul dintre momentele importante ale anchetei, mai ales prin prisma diferenței dintre acuzațiile formulate de procurori și soluția adoptată de judecători cu privire la măsura privativă de libertate.
Dosarul, preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor
Ulterior, ancheta nu a mai fost instrumentată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș. Dosarul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, instituție care a finalizat cercetările și a dispus trimiterea în judecată.
Rechizitoriul poartă numărul 91/126/P/125 și este datat 8 septembrie 2026. Documentul a fost semnat de procurorul Cristian-Marius Ardelean și verificat de șefa Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, Bianca Vulcan, potrivit informațiilor publicate de „Lumea Justiției”.
Conflictul cu episcopul Oradiei și îndepărtarea din cler
În paralel cu evoluția dosarului penal, conflictul dintre Ciprian-Romeo Mega și episcopul Oradiei, Sofronie Drincec, a avut și consecințe în plan bisericesc.
Potrivit publicației citate, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis caterisirea lui Ciprian-Romeo Mega, în contextul scandalului public și al acuzațiilor formulate de acesta la adresa ierarhului.
Astfel, cazul are în prezent două componente importante: una penală, aflată în fața instanței, și una bisericească, încheiată prin sancționarea lui Mega de către forul suprem al BOR.
Un proces urmărit cu atenție
Trimiterea în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției. Aceasta va fi analizată de instanță, în cadrul unui proces în care acuzatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și își poate formula apărările.
Prin schimbarea parchetului competent, implicarea procurorului Cristian-Marius Ardelean și apariția rechizitoriului, dosarul intră într-o etapă care ar putea aduce noi informații despre acuzațiile privind incendierea autoturismului și despre presupusul mobil al faptei. (Irinel I.).
Claudiu-Alexandru Pîrlea și Alma-Maria Dundev, vizați de proceduri disciplinare
Doi procurori sunt programați miercuri, 16 septembrie 2026, la Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), potrivit publicației Lumea Justiției.
Pe rol se află două cauze care îi vizează pe procurorii Claudiu-Alexandru Pîrlea, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, și Alma-Maria Dundev, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș.
Pîrlea, judecat disciplinar în două cauze
Prima speță îl are ca vizat, în mod individual, pe procurorul Claudiu-Alexandru Pîrlea. Acesta este judecat disciplinar în legătură cu presupuse conflicte și incidente cu colegii și superiorii ierarhici.
Cea de-a doua cauză îl privește pe Pîrlea împreună cu procuroarea Alma-Maria Dundev. Potrivit informațiilor publicate, dosarul are în vedere presupuse scandaluri declanșate de cei doi în relația cu colegii și șefii din cadrul unităților de parchet în care își desfășoară activitatea.
Ședința are loc miercuri, la Secția disciplinară a CSM
Cele două dosare urmează să fie analizate de Secția pentru procurori în materie disciplinară a CSM în ședința programată pentru 16 septembrie 2026.
La acest moment, acuzațiile reprezintă susțineri analizate în cadrul procedurilor disciplinare, iar eventualele răspunderi vor putea fi stabilite numai după soluționarea cauzelor și adoptarea unor hotărâri de către forul competent.
Dosarele, urmărite în contextul tensiunilor din parchete
Cazurile readuc în atenție modul în care sunt soluționate conflictele profesionale și disciplinare din cadrul Ministerului Public. Desfășurarea ședinței și hotărârile Secției pentru procurori în materie disciplinară vor clarifica situația celor doi magistrați.
Rămâne de văzut dacă procedurile se vor încheia la termenul stabilit sau dacă soluționarea cauzelor va fi amânată. (Irinel I.).
„GRĂDINIȚA DE CADRE” DIN IPJ PRAHOVA, EPISODUL 61: ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112
Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de cadre din IPJ Prahova”. Dacă până acum părea doar o comedie neagră cu...
„Nu e treaba noastră”. Cum pasează ANSPDCP responsabilitatea în scandalul procedurii secrete PS‑MAI‑DGMRU‑125
Sindicatul polițiștilor „Diamantul” acuză Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) că refuză să intervină în...
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
„GRĂDINIȚA DE CADRE” LOVEȘTE DIN NOU: CÂND NU IEȘI PREMIER, IESE PENSIA În IPJ Prahova, meritocrația e un banc prost...
Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore
Cotroceniul, birou de ștampilat pe nevăzute: cum a semnat Nicușor Dan, cu ochii închiși, execuția Articolului 550 România lui 2026...
Comisarul de 3,80 la teorie, 10 la împuternicire: șef peste IPJ Cluj, corigent la competență
De la „împuternicit etern” la „picat rușinos” Ce funcție mai poate ocupa în cadrul IPJ Cluj comisarul-șef Moșuțan Radu după...
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu...
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim...
Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă
Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
Când ți se cântă prea mult la ureche, la un moment dat nu mai poți sta în banca ta. Când...
MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
Remember: cum s-au distrus Neoplan-urile și s-au umflat kilometrii Înainte să ajungem la „organigrama cu chiloți”, merită un mic remember:...
MAI adună date sensibile, ANSPDCP ridică din umeri: cazul procedurii PS-MAI-DGMRU-125
ANSPDCP și marele miracol administrativ: când dosarul cu date personale se lovește de ușa competenței Procedura MAI care a pus...
La Arad, programul de 8 ore bate infractorul la scor: 1–0 pentru hoți
Dacă te-ai întrebat vreodată cum poți crește infracționalitatea fără să dai o singură palmă legii, răspunsul vine de la Arad:...
STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.
Cum și-au tras Bolojan și Abrudean Zonă de Securitate Clasa I „la cheie”, pe încredere și fără acte Când credeai...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
„Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” nu mai e doar o metaforă. Este un manual de proastă guvernare, ediție ilustrată,...
Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
Există popoare care construiesc rachete. Altele, care ridică zgârie-nori. România a reușit performanța unică de a bloca securitatea națională într-un...
-
Exclusivacum 4 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 3 zile
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 2 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
-
Exclusivacum 4 zile
MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 16 ore
„GRĂDINIȚA DE CADRE” DIN IPJ PRAHOVA, EPISODUL 61: ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112
-
Exclusivacum 3 zile
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Exclusivacum 2 zile
Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore
-
Exclusivacum 5 zile
STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.