Anchete
OPINIE/CAZUL BEREVOIESTI LA FINAL/Normal, SRI nu a fost tras la raspundere ca nu s-a sesizat pe profilele A si W – Comisarul de Prahova
Tovarase general in rezerva cu trei stele Coldea (Sa traiti!), cu umilinta si supusenie va rugam a ne permite sa va deranjam cu Berevoiestiul! Dv., aflat prin mila si scaraba Domnului, a jocului politic parsiv, conjunctia nefavorabila a astrelor si starea bahica a lui Basescu, timp de 11 ani in functia de prim-adjunct al directorului SRI, nu ati cunoscut lucrurile gravissime petrecute acolo? Nu, nu ne referim iar la ,,zăcământul” de documente ale Securității descoperit în 1991 pe dealurile de la marginea comunei de Petre Mihai Băcanu, ingropate si distruse prin ardere de un grup de ofiteri SRI tembeli, ci de cazul de sclavie din acest secol de gratie XXI, anul 2016. Micuța comună musceleană Berevoești, a intrat, după un sfert de veac, din nou în istorie drept primul ,,târg de scalvi” al României moderne. Nu va luati dupa niste ziaristi limitati care identifica simplist vinovatiile la primar si seful de post.
Nu, cazul revoltător de sclavie din Berevoieşti, ajuns si în presa internaţională (ABC News, Reuters şi Dailymail), este unul de o cruzime si teroare nemaiintalnite care au domnit ani de-a rândul în judeţul Argeş. Zeci de oameni şi copii vulnerabili au fost răpiţi, înlănţuiţi, înfometaţi şi forţaţi să muncească sau să se bată unul cu celălalt pentru distracţia stăpânilor timp de un deceniu. In data de 13 iulie 2016 (cand erati pe „cai” mari in conducerea serviciului pe care l-ati distrus si PATAT) procurorii DIICOT au efectuat percheziţii în comuna Berevoieşti, satul Gamacesti, si au descoperit că mai multe persoane, inclusiv minori, erau legaţi, bătuţi, obligaţi să muncească, dar şi să comită infracţiuni. Aceştia trăiau în condiţii inumane, unii au fost găsiţi de procurori legaţi în lanţuri precum animalele. În aceste condiţii au fost găsiţi şi copii cu vârste cuprinse între 10-12 ani. Potrivit anchetatorilor, la percheziţiile domiciale efectuate au fost găsită suma de 228.000 de lei, aproape un kilogram de bijuterii din aur, 9 drujbe, precum și 3 autoutilitare care au fost folosite în activitatea infracțională. De asemenea, au fost depistate cinci persoane vătămate legate în lanţuri, respectiv trei adulți și doi minori cu vârste cuprinse între 10-12 ani.
Mii de hectare de pădure din localitate şi împrejurimi au fost rase de pe faţa pământului, Argeşul ajungând, în câţiva ani, campion la acest capitol. Iar unii se dau de ceasul mortii ca primarul, pădurarul, poliţistul… n-au ştiut. Ba au stiut prea bine, insa ei sunt niste pioni mici, nenorociti, iar cazul este de securitate nationala! Sau nici asta nu este, cum nici HEXI PHARMA nu a fost??!!!
Domnule Coldea, ca v-a “spalat” Comisia SRI cu cazul de “politie politica” la Aspazia Cojocaru, mai treaca – mearga. Ca aceeasi Comisie SRI, prin ilustrul presedinte SRI Georgian Pop, v-a protejat de reclamatiile Elenei Udrea si ale Alinei Bica, iar prietena dv. de la DNA, Laura Codruta Kovesi, a facut urechea pleasca am vazut si acceptat cu greu. Ca HEXI PHARMA nu e un caz de securitate nationala n-am inteles, dar am priceput tot de la Comisia SRI si de la Presedintele Klaus Iohannis (caruia ii cad nadragii in vine de teama SRI-DNA), ca v-ati fi facut datoria, informandu-I pe beneficiarii legali. Dar la Berevoiesti, ioc. Sau s-a desfiintat SRI Arges?! SRI nu s-a sesizat pe profilele A si W, deoarece incalcarea timp de 10 ani a drepturilor si libertatilor fundamentale la viata, sanatate, libertate etc. ale zeci de cetateni nu prezinta interes pentru siguranta nationala pe „Apararea Constitutiei”?! Ori pădurile României nu sunt de un interes naţional atât de mare, incat sa constituie un caz pe W – crima organizata autohtona, eventual pe C – Securitate economica. Nu cumva prebuia deschis un caz complex, in cooperare in interiorul SRI, sub controlul si coordonarea unitatilor centrale de profil, daca nu cumva si in atentia prim-adjunctului?!
Sau poate ati ştiut, ati făcut si aici nişte informări anemice, iar destinatarii s-au considerat… informaţi, precum Klaus Iohannis ?!!!
La modul serios si responsabil, in mod legitim si argumentat, rugam Comisia parlamentara de control asupra activitatii SRI sa nu intre in vacanta si sa mai faca un efort din acela inutil si fara rezultat, si sa se autosesizeze si sa cerceteze daca SRI a respectat legile romanesti in acest caz!
Tovarase Coldea, scuze din nou de deranj, poate tocmai va ocupati cu vreo vila, ceva, vreo afacere cum numai dv. stiti sa le faceti sub acoperire, dar sclavia, traficul de persoane, violul in grup, tortura, savarsite de zeci de clanuri tiganesti asupra a sute de persoane vulnerabile, rapite, puse in lanturi, copii, dar şi persoane cu dizabilităţi fizice sau psihice ori cu situaţii materiale precare, care au fost forţate să muncească sau să practice cerşetoria, „prin procedee care au adus victimele în stare de aservire şi de lipsire de libertate” etc., noi credem ca este un caz clasic de verificari informative de securitate nationala!
Dar ce conteaza parerea noastra, cand dv. sunteti doctor in stiinte militare si l-ati avut mentor si coordonator pe generalissimul Gabriel Oprea, specialist in izmene si alte probleme de intendenta!
In incheiere, va intrebam si noi, de curiozitate: ati citit comunicatul DIICOT sa vedeti ce grozavii se petreceau acolo? Va redam doua pasaje:
„În unele cazuri victimele erau răpite din locuri publice (de langâ biserici, gări şi autogări) sau chiar din propriile locuinţe şi ulterior transportate de către membrii grupurilor infracţionale la domiciliile lor, unde aceştia prin constrângere forţau victimele să efectueze zilnic diverse munci şi activităţi atât în gospodăriile suspecţilor cât şi în proximitatea localităţii, respectiv: sa măture în curte, să spele rufe, să îngrijească animale domestice, să taie ilegal arbori din pădurile din apropierea localităţii şi să transporte masa lemnoasă cu ajutorul cailor înapoi în gospodării unde lemnele erau încărcate în autoutilitarele suspecţilor care se deplasau cu acestea în zona de sud a României (în principal în judetele Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj) unde comercializau ilegal cantităţile de lemne sustrase”.
„De cele mai multe ori victimele nu primeau mâncare iar când primeau li se ofereau resturi de mâncare, erau legate (cu lanţuri sau chingi) sau încuiate pe timpul nopţii pentru ca acestea să nu poata fugi iar unor victime li se aplicau tratamente umilitoare (erau dezbracate complet şi udate alternativ cu apă rece şi caldă; erau legate de mâini şi picioare şi puse să manance de pe jos, erau puse să se bată între ele pentru amuzamentul suspecţilor, li se arunca mâncarea pe jos, etc). Exista suspiciunea ca unele dintre victime au fost violate sau abuzate sexual”
Alți șapte dintre stăpânii de sclavi de la Berevoești au fost condamnați luni, de către Magistrații Tribunalului Argeș. Pedepsele cu închisoare, cele mai mari de până acum, sunt cuprinse între 5 ani şi 2 luni şi 18 ani şi 10 luni, dar sentința nu este definitivă. Aceștia au fost condamnați și la plata unor daune în valoare de 160.000 de euro celor opt victime pe care le-au torturat și umilit.
Cea mai mare pedeapsă, de 18 ani și 10 luni de închisoare, a primit-o Costinel Bădală. Acesta este acuzat că a făcut trafic de persoane și de minori, dar și că a torturat doi minori, timp de mai multe luni.
Iată care au fost şi celelalte pedepse la închisoare cu executare: Traian Păun (fiul)-10 ani; Păun Petruţa Minuca-8 ani şi 6 luni; Florin Feraru-8 ani, 5 luni şi 10 zile; Feraru Ancuţa Mariana-5 ani şi 2 luni; Păun Traian (foto)-11 ani şi 6 luni. Condamnaţii nu au voie timp de cinci ani să ia legătura cu foştii sclavi sau cu familiile acestora.
La sfârșitul lunii ianuarie, alți șapte stăpâni de sclavi au fost condamnați la pedepse între 4 și 13 ani de închisoare cu executare și la plata a 20.000 de euro daune.
Iar în septembrie anul trecut, cinci dintre membrii grupului infracţional descoperit de către procurorii DIICOT la Berevoeşti, în judeţul Argeş, au fost condamnaţi definitiv pentru infracţiunea de trafic de persoane, aceştia primind pedepse cuprinse între trei ani şi cinci ani şi patru luni de detenţie.
Pe rol mai sunt încă două procese cu alţi 19 de stăpâni de sclavi judecaţi.
S-auzim numai de bine, ex-generale, SRI sub “umbrela” ta nefasta s-a ocupat de altceva!
Anchete
Cutremur la Tribunalul Mehedinți: Judecătorul și procuroarea unui dosar DIICOT, recuzați la pachet după o vizită „de taină” în birou înainte de ședință
O situație tensionată, care pune sub semnul întrebării imparțialitatea actului de justiție, a izbucnit recent la Tribunalul Mehedinți. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, avocatul Alin Cismaru a declanșat o procedură rară în practica judiciară: cererea de recuzare simultană a judecătorului Laurențiu-Marius Grecu și a procuroarei DIICOT Maria-Magdalena Mișa. Miza? O presupusă întâlnire neoficială între cei doi magistrați, desfășurată cu ușile închise, chiar înainte de strigarea unei cauze vizând un grup infracțional organizat.
„Vizita de la ora 14:00”: Suspiciuni de nerespectare a egalității armelor în birourile magistraților
Incidentul care a dus la depunerea cererilor de recuzare s-a petrecut miercuri, 22 iulie 2026. Conform susținerilor avocatului Alin Cismaru, citate de Lumea Justiției, procuroarea de ședință ar fi fost observată deplasându-se în grabă prin zona de acces restricționată către biroul judecătorului cauzei, exact în momentul în care părțile așteptau începerea procesului.
Apărarea invocă art. 64 lit. f din Codul de procedură penală, argumentând că o astfel de întrevedere neoficială, într-un spațiu inaccesibil avocaților, este de natură să creeze „o îndoială legitimă asupra aparenței de imparțialitate”. Deși avocatul precizează că nu cunoaște conținutul discuției, acesta subliniază că simpla existență a unei întâlniri private între acuzator și judecător, înaintea ședinței, aruncă o umbră asupra obiectivității instanței.
Proba video: Avocatul cere vizionarea imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere al Tribunalului
Situația a fost sesizată inițial de unul dintre inculpați, Mihăiță-Daniel Cernea, care ar fi observat ieșirea procuroarei din zona biroului magistratului Grecu. Pentru a clarifica aceste „elemente factuale”, apărarea solicită oficial conservarea și vizionarea înregistrărilor video de pe coridoarele Tribunalului Mehedinți.
„Pozițiile acuzării, cererile și chestiunile referitoare la probe trebuie dezbătute în cadrul procesual, în condiții de contradictorialitate”, se arată în solicitarea depusă de Alin Cismaru. Acesta insistă că o „întâlnire neoficială” este incompatibilă cu standardele unui proces echitabil, indiferent de subiectul discutat între cei doi magistrați.
Tensiuni pe „notele grefierului”: Acuzații de refuz al accesului la înregistrările audio ale ședințelor
Contextul acestei duble recuzări este unul mai amplu și vizează dificultăți de comunicare între instanță și apărare. Avocatul a reclamat faptul că, deși a solicitat copii ale înregistrărilor audio ale tuturor ședințelor și notele grefierului pentru a verifica corectitudinea declarațiilor, instanța a refuzat parțial cererea.
Conform publicației Lumea Justiției, apărarea a primit doar notele de la un singur termen de judecată, acestea fiind descrise ca fiind „imposibil de descifrat” în porțiuni esențiale. Mai mult, deși avocații au depus suporturi optice (DVD-uri) la solicitarea grefierului, înregistrările audio nu le-au fost puse la dispoziție, fapt ce a sporit gradul de nemulțumire și suspiciune privind transparența procedurilor în acest dosar complex (nr. 474/101/2021).
Concluzii: O „întrevedere neoficială” care ar putea bloca dosarul
Această dublă recuzare pune Tribunalul Mehedinți într-o postură delicată. Dacă suspiciunile se confirmă prin înregistrările video, echilibrul procesului ar putea fi iremediabil afectat, forțând înlocuirea completului de judecată și a reprezentantului parchetului. Mesajul transmis de apărare este clar: într-un stat de drept, justiția nu trebuie doar să fie imparțială, ci să și pară astfel în ochii unui observator obiectiv (Irinel I.).
Anchete
Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București
Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.
Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă
Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.
Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.
Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor
Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.
Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.
Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului
Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.
Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 24 de oreHipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
-
Exclusivacum 24 de oreO nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum 24 de oreFurtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene



