Anchete
EXCLUSIV/Increngaturile lui George Cristian Maior si legaturile sale periculoase – Comisarul de Prahova
Sergiu Nicolae Ciobanu fin al lui George Cristian Maior, a fost aghiotantul acestuia in perioada cand era secretar de stat la MApN, in anii 2000, guvernarea PSD_Nastase. A fost numit consilier al lui Maior cand acesta a ajuns director al SRI alaturi de Grosu, Sava si alte persoane aduse toate din MApN in anul 2006 generand astfel animozitati in randul ofiterilor de informatii fata de militarizarea de tip armata asupra SRI o structura de intelligence si nu de factura militara/cazona. Ciobanu este un profitor in fapt si el are o problema de caracter si anume imprumuta bani de la ofiteri sau alte persoane si nu mai restituie sumele solicitate si acordate. De multe ori solicita sume de bani si in numele unor sefi de ai sai ca sa rezolve unele probleme, ciudat mod de lucru al unui ofiter consilier al lui Maior, spun surse de incredere din interiorul unor institutii pe unde s-a plimbat Ciobanu. Interesant este ca alaturi de Ciobanu, Maior l-a mai adus consilier al sau si pe un ziarist Remus Stefureac, omul lui Geoana, care acum este consilier la Ambasada Romaniei in USA, alaturi de Maior. Cum o fi ajuns Stefureac la ambasada din cadru SRI si ce examen a dat pentru a ocupa un astfel de post? Stefureac facea diverse materiale sau sinteze pe care Ciobanu le agrea si apoi le furniza lui Maior pentru decizii functionale in SRI.

Multi ofiteri erau solicitati de Ciobanu si Stefureac in numele lui Maior sa faca diverse activitati interne, sens in care poate noul director SRI – Helvig va demara unele controale pe subiectele trecute in legatura cu consilierul Ciobanu si Stefureac. De altfel, sotia lui Ciobanu la interventia sotului si fostului sef de cabinet al lui Maior, gral. bg, Adrian Ppescu a fost adusa ca asistent medical in SRI, dar acum dupa trecerea in rezerva a lui Cibanu a fost transferata in cadrul MApN. Semnificativ este faptul ca sotia lui Maior are o firma in domeniul asigurarilor sociale Just Life, sotia lui Helvig este medic si Ciobanu face discutii telefonice din care reiese legaturi cu medicul Burcea de la CNAS. Interesant lantul de legaturi si poate ca DNA va descoperi si alte increngaturi intre Maior – Helvig- Ciobanu – Coldea.
N.R. Va lasam sa va documentati din cateva link-uri din vremea respectiva.
https://din-cuget-si-simtiri.blogspot.ro/?view=classic vezi pct 162. Remus Ioan Stefureac consilier Ambasada Romaniei în Statele Unite ale Americii este doctorand al Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul“ (din subordinea SRI), membru al colegiului editorial al „Revistei Române de Studii de Intelligence“ (care funcţionează sub autoritatea Academiei Naţionale de Informaţii) şi fost consilier al directorului SRI, George Maior, fost director INSCOP…
„…doar nu era sa il lase acasa, l-a trimis la MAE, facut diplomat, luat bilet avion Washington…”
„De la Geoana am invatat meserie…”
http://adevarul.ro/blogs/remus.stefureac
http://zodiascorpionului.dela0.ro/serviciile-de-informatii
Politologul Remus Ştefureac, fost consilier al lui George Maior şi fost membru în consiliul editorial al Revistei Române de Studii de Intelligence, publicație editată sub egida SRI, îşi aduce aminte de surpriza pe care a avut-o la alegerea lui Maior pentru cârma serviciului.
După opt ani de mandat, Ștefureac vede un serviciu reformat, cu “o poveste de succes recunoscută de partenerii din principalele state democratice”. Evoluţia SRI, conchide politologul, este datorată și lui George Maior, un om pe care îl caractizează ca fiind “integru şi credibil”.
În martie 2009, la bilanţul SRI pe anul anterior, nici Traian Băsescu nu făcea economie de felicitări la adresa lui George Maior pentru reformarea instituţiei. Președintele lăuda atunci schimbările din SRI, de la cele de personal la cele de colectare şi livrare a informaţiei, de tehnică şi de cooperare cu alte instituţii şi structuri.
Note finale
“Relaţia lui Traian Băsescu cu serviciile a fost constituţională, iar detaliile se trec sub tăcere în intelligence”, Vasile Dâncu, sociolog
„Faptul că serviciile de informaţii sunt mai eficiente este confirmat şi de îmbunătăţirea imaginii acestor instituţii, evaluată pozitiv de opinia publică. În 10 ani, încrederea românilor în servicii s-a triplat. În SRI, de exemplu, încrederea a crescut de la 15% -17%, în urma cu 10 ani, la peste 50% în prezent”, Remus Ştefureac, politolog
“Mai există o problemă în România, noi avem destul de multe servicii în raport cu alte ţări şi se mai întâmplă suprapuneri, există paralelisme şi, de ce să nu o recunoaştem, chiar şi competiţie între ele”, Ion Stan, parlamentar
“Ca om de interior al sistemului, preşedintele a știut că nu există putere reală fără servicii secrete. Nu era el omul destinat să fie înfrânt de servicii, el fiind reprezentantul sistemului în mai multe operaţiuni înainte și după ‘89. Și așa a fost: toate mandatele sale au fost sprijinite de establishmentul agenţiilor de informaţii, care servicii secrete au fost aduse la dimensiunea cea mai mare din Europa și pe locul II în lume ca angajaţi și colaboratori ai serviciilor secrete la suta de mii de locuitori”, Liviu Mihaiu, jurnalist şi activist (Cutov Ina).


Anchete
Procuror la cununie, ofertă la „pachet”: vinuri fine și „fetițe” de ocazie. Mireasa a scăpat florile, noi cădem de pe scaun
Cununie civilă cu bonus: procurorul de serviciu la „distracții”
Publicația Lumea Justiției relatează o scenă de antologie, de parcă ar fi scenariu prost de film românesc: la cununia civilă a unui avocat, printre invitați apare și un procuror, prieten de familie cu socrii avocatului. Nimic spectaculos până aici, doar că cei doi – avocatul și procurorul – nu se cunoșteau între ei.
Se cunosc, dau mâna, zâmbete, politicos, atmosferă festivă. Și, cum nașul spiritual al combinațiilor dubioase nu putea lipsi, procurorul deschide discuția nu cu un „multă fericire”, ci cu o invitație de colecție: hai, mă, pe la mine în oraș, să vezi ce vinuri și ce fetițe avem, ce chefuri tragem!
Cam așa se inaugurează o relație „instituțională” în anumite cercuri: nu cu codul de procedură penală, ci cu „catalogul” de petreceri.
„Să vezi ce vinuri și ce fetițe avem”: oferta specială a Parchetului vesel
Potrivit relatării din Lumea Justiției, procurorul nu se jenează deloc. Nu șoapte, nu discreție, nu „hai să vorbim după”. Omul livrează pachetul promoțional direct, ca la reclamă de supermarket:
– „Să vezi ce vinuri și ce fetițe avem – ce chefuri o să tragem!”
Nu „hai să facem schimb de contacte profesionale”, nu „poate colaborăm în dosare”, nu „ne vedem la o conferință juridică”. Nu. Vinuri și fetițe, domnule! Combo-ul clasic al unora care au înțeles „justiția” ca prelungirea cabinei de la club.
Și, ca să fie circul complet, replicile nu sunt deloc susurate conspirativ. Nu. Procurorul livrează invitația de parcă ar anunța meniul zilei.
Nuntași șocați, mireasa paralizată, procurorul în transă
Evident, dacă tot e să te faci de râs, măcar s-o faci cu audiență maximă. Procurorul vorbește tare, cu încrederea omului care e obișnuit să nu i se întâmple niciodată nimic, indiferent ce spune sau ce face.
Așa că aud conversația:
- nuntașii,
- mireasa,
- probabil și primarul,
- dacă era și vreun copil prin zonă, sigur a întrebat pe mama ce-s alea „fetițe” la ofertă cu vin.
Mireasa, șocată, scapă florile din mână. Cum să reacționezi, ca femeie, când la propria cununie auzi cum prietenul de familie al socrilor – procuror, nu vreun neica-nimeni – îți invită proaspătul soț să vină la degustare de vinuri și femei?
În loc de „Casă de piatră!”, moment solemn, urmează „Hai la chef, frate, că avem marfă bună!”
Prieten de familie sau agent de turism pentru destrăbălare?
Scena relatată de Lumea Justiției nu e doar anecdotică, e radiografia unei mentalități:
Procurorul nu se percepe ca reprezentant al legii, ci ca băiat de gașcă, cu acces la „resurse”: vinuri, fetițe, chefuri. Și nu se gândește două secunde că vorbește la o cununie civilă, în fața miresei, în fața familiei.
Ce fel de „prieten de familie” e ăsta, care la prima întâlnire cu ginerele nu îl întreabă ce planuri are de viață, ci îl ia la ofertă: „las-o pe nevastă-ta, vino să-ți arăt eu ce distracții avem la mine în oraș”?
Dacă așa se vorbește la un eveniment oficial, în public, ne putem imagina liniștiți ce se discută la mese private, la grătare, la „petreceri între prieteni”, unde nu scapă nimeni florile, dar poate mai scapă câte un dosar…
Concluzie: justiția între buchetul miresei și „fetițele” procurorului
Pățania ajunsă la urechile redacției Lumea Justiției spune mai mult decât o mie de comunicate sterile despre „integritatea magistraților”. În timp ce lumea încă mai speră la decență și profesionalism, realitatea te pocnește în față: unii reprezentanți ai sistemului se recomadă prin sticlele de vin și „fetițele” de pe inventar.
Mireasa a scăpat florile din mână.
Noi, ceilalți, am scăpat ultimele iluzii.
Și, în această poveste, cea mai mare tragedie e că replica procurorului nici măcar nu pare ceva ieșit din comun în lumea lui. (Irinel I.).
Anchete
„Zeița anticorupției” coboară de pe soclu. Kovesi părăsește Parchetul European cu scuzele în brațe și coada între picioare
Final de mandat sau final de mit?
Laura Codruța Kovesi își încheie vineri, 30 octombrie 2026, mandatul în fruntea Parchetului European (EPPO). Momentul care, pentru fanii ei, trebuia să fie o sărbătoare cu artificii și ode, se transformă, în realitate, într-o ieșire discretă pe ușa laterală, cu un interviu anemic acordat publicației Politico, în loc de un bilanț solid, pe cifre și rezultate.
Publicația „Lumea Justiției” consemnează finalul de mandat, iar jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob, într-o analiză publicată pe site-ul inpolitics.ro, pune degetul pe rană: așteptările uriașe cu care a fost încoronată „zeița anticorupției” nu se mai pupă deloc cu realitatea unui mandat european încheiat în ton sumbru, defensiv și, mai ales, fără glorie.
De la „salvatoarea Europei” la campioana scuzelor
În interviul pentru Politico, Laura Codruța Kovesi nu vine cu șirul de mari victorii, așa cum ar fi normal pentru cineva care a condus, timp de șapte ani, „parchetul de elită al Europei”. Nu vedem cifre, nu vedem bani recuperați înapoi în bugetul UE, nu vedem marile dosare finalizate.
În schimb, vedem un recital de scuze, exact cum remarcă și Bogdan Tiberiu Iacob în analiza citată:
- nu sunt bani suficienți,
- cadrul legislativ nu ajută,
- politicienii pun piedici,
- și, bonus, amenințarea că EPPO ar putea fi închis după doar un mandat.
Cu alte cuvinte, toată Europa e de vină, mai puțin șefa EPPO. Sloganul inițial „nimeni nu e mai presus de lege” pare să se fi transformat într-un modest „eu aș fi făcut minuni, dar nu m-au lăsat”.
Bilanțul mare… care nu mai vine
În mod normal, la final de mandat, un procuror-șef european ar fi trebuit să iasă în față cu o listă impresionantă:
- câte dosare finalizate,
- câți bani recuperați,
- ce rețele destructurate,
- ce practici toxice curățate în statele membre.
În cazul de față, după cum observă analistul de la inpolitics.ro, bilanțul mare lipsește. Nu apar „cifrele magice” care să justifice aura de „eroină europeană a anticorupției”. Iar pe subiectul celui mai mare dosar așteptat de opinia publică – celebrul dosar al vaccinurilor Ursulei von der Leyen – avem ceea ce jurnalistul numește, pe bună dreptate, o „tăcere deplină”.
Pentru un parchet care a fost prezentat ca vârful de lance al luptei cu frauda în dauna bugetului UE, absența unor rezultate clare, comunicate transparent, nu mai poate fi ascunsă după vorbe mari și interviuri politicoase.
EPPO, „tigrul de hârtie” al Uniunii Europene
Una dintre concluziile cele mai tăioase ale analizei lui Bogdan Tiberiu Iacob este și cea mai incomodă pentru fanii lui Kovesi: impresia că EPPO nu a fost luat niciodată în serios, nici de factorii politici, nici de birocrația europeană.
În loc de un parchet temut, cu atribuții ferme și rezultate palpabile, EPPO pare să fi fost, în bună măsură, „o instituție de ochii lumii”. Adică exact ce suspectau criticii de la bun început: un decor frumos pentru discursuri europene, dar cu impact limitat în teren.
În acest tablou, mandatul Laurei Codruța Kovesi se transformă din epopeea pe care o visau susținătorii ei într-o poveste cu final amar: multe așteptări, multe promisiuni, multe declarații – și, în contrapunct, o plecare marcată de pesimism și justificări, nu de trofee.
„Zeița anticorupției” coboară în realitate
Presa care a ridicat-o pe Kovesi la rangul de icoană publică va avea, evident, dificultăți în a accepta o astfel de evaluare. Dar analiza publicată în inpolitics.ro, preluată și discutată de Lumea Justiției, ridică o oglindă necruțătoare:
- nu există un șir de succese europene comparabil cu mitologia construită în jurul ei;
- nu există transparență reală privind marile cazuri sensibile;
- există, în schimb, o serie de plângeri și avertismente privind viitorul EPPO, care sună mai degrabă a pregătire de scuză istorică decât a raport de activitate.
Așa se face că „zeița anticorupției” coboară, forțat, în realitatea rece a cifrelor lipsă și a rezultatelor neconvingătoare. Iar finalul de mandat nu mai seamănă deloc cu triumful pe care îl promitea propaganda inițială, ci cu o retragere grăbită, însoțită de un cor de explicații.
Plecare discretă, cu coada între picioare
„Cu coada între picioare – Kovesi pleacă de la EPPO pesimistă, sumbră și fără bilanț pozitiv” – așa sintetizează Bogdan Tiberiu Iacob, pe inpolitics.ro, esența acestui final de mandat.
Formularea este dură, dar, privită în contextul interviului acordat Politico și al tăcerii pe subiectele sensibile (inclusiv dosarul vaccinurilor), pare greu de contrazis doar cu lozinci și panegirice.
În loc să lase în urmă un EPPO puternic, respectat și temut, Laura Codruța Kovesi părăsește scena europeană în mijlocul unui nor de întrebări, regrete și scuze. Iar în locul mitului anticorupției imbatabile rămâne imaginea unei instituții europene care, așa cum observă critica de presă, a părut mai degrabă decor retoric decât instrument eficient de justiție.
Un lucru este sigur: istoria reală a mandatului său la Parchetul European va fi scrisă nu în sloganuri, ci în ceea ce a rămas – sau nu a rămas – în urma ei. Iar până acum, cortina cade mai degrabă peste o piesă de teatru politic decât peste o epopee a marii justiții europene. (Irinel I.).
Anchete
Au găsit-o pe fetița dispărută, apoi s-au întors cu ajutoare: gestul a doi polițiști din Caraș-Severin
Doi agenți din cadrul Secției 6 Poliție Rurală Bozovici au intervenit după dispariția unei fetițe de 7 ani. După ce au găsit-o teafără, au aflat că familia trece printr-o perioadă dificilă și au revenit cu alimente, dulciuri, jucării și produse de strictă necesitate.
O intervenție pentru găsirea unui copil dispărut s-a transformat într-un gest de solidaritate, în județul Caraș-Severin. Agenții de poliție Avram David-Beniamin și Boldea Iosif, de la Secția 6 Poliție Rurală Bozovici, au răspuns unui apel la 112 privind dispariția unei fetițe de numai 7 ani.
Potrivit Sindicatului Europol, mama o căutase timp de aproximativ o oră și jumătate. Îngrijorată că micuța ar putea fi în pericol, femeia a avut nevoie de îngrijiri medicale.
Copila a fost găsită într-o zonă cu vegetație
Polițiștii au continuat căutările și au găsit fetița teafără, într-o zonă cu vegetație, la o anumită distanță de locuință. Reîntâlnirea cu părinții a adus ușurare familiei, iar intervenția părea încheiată.
Dar, ajunși la locuință, agenții au aflat că părinții se confruntă cu probleme de sănătate și cu lipsuri. Tatăl are dizabilități locomotorii, însă, în ciuda dificultăților, continuă să muncească și să facă tot ce poate pentru familie.
„Au ales să nu rămână indiferenți”
În loc să plece mai departe după încheierea intervenției, cei doi polițiști au decis să ajute. Au cumpărat alimente, dulciuri, jucării și produse de strictă necesitate, apoi s-au întors la familie.
„Nu au făcut-o pentru că le-a cerut cineva, ci pentru că dincolo de intervenție au văzut niște părinți aflați în dificultate și un copil care merită să aibă parte de bucuria și liniștea copilăriei”, a transmis Sindicatul Europol.
Gestul nu poate înlătura toate greutățile familiei, dar, după cum subliniază sindicatul, faptul că cineva s-a oprit și a ales să ajute poate însemna mult pentru părinți și pentru copil.
„Ați demonstrat că profesionalismul nu exclude empatia și că puterea unei uniforme nu stă doar în autoritatea pe care o oferă, ci și în binele pe care îl poți face purtând-o”, este mesajul de apreciere transmis celor doi agenți. (Sava N.).
-
Exclusivacum 2 zilePolițist acuzat că „închide ochii” la propriile fapte: deversare suspectă, intervenție contestată și suspiciuni de abuz de funcție în I.P.J. Prahova
-
Exclusivacum 3 zileApt limitat, răbdare nelimitată? ANP numără bolnavii, dar nu prea spune de ce
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – Cascadorii „girofarului” – sezonul III: BMW-ul zburat, Renaultul kamikaze și Dacia-cazan cu folie de bezmetic de la Politia Baicoi
-
Exclusivacum o ziReforma lui Burcu: tăcere, aroganță și PowerPoint la secret. Poliția Penitenciară pusă la perete, fără să i se spună de ce
-
Featuredacum 4 zileCalificativ la ordin in M.A.I.: cum transformă ministrul «binele» polițiștilor în «nesatisfăcător» cu un simplu pix
-
Exclusivacum 4 zileStrăpungerea de Vest a integrității de Est. Pământul e contaminat, primarul (Primarul Ploieștiului) e curat? (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 3 zileServiciul Protecția Mediului al Poliției Locale Ploiești: munți de gunoi, dar eroina Constantinescu Camelia vânează parcări
-
Exclusivacum 4 zileRachete, minciuni și iodură de argint: fermierii prahoveni CONFIRMĂ dezvăluirile Incisiv de Prahova despre mafia antigrindină!




