Anchete
EXCLUSIV/ In baza carei legi sau act normativ D.N.A. atribuie nivele de secretizare a informatiilor, prin clasificarea interna nelegala de informatii in clasa de secretizare “secret de stat”?
Intrebare publica pentru LAURA CODRUTA KOVESI, SEFA DNA, Augustin Lazăr, procuror general al României si Tudorel Toader, ministrul Justiției:
In baza carei legi sau act normativ D.N.A. atribuie nivele de secretizare a informatiilor, prin clasificarea interna nelegala de informatii in clasa de secretizare “secret de stat”, nivel de secretizare “strict secret”, exista corespondenta interna/intra institutionala intre o entitate teriotriala DNA_BACAU si DNA sediul central? In ce baza legala D.N.A., prin procurorul sef CLASIFICA actele sale in clasa de secretizare “secret de stat”? Sa intelegem prin asta ca este un serviciu secret si/sau procurorii au imputernicirea legala “să atribuie unul dintre nivelurile de secretizare a informaţiilor cu prilejul elaborării lor”, astfel devenind autoritati in domeniul securitatii nationale contrar legii aplicabile?
Va invitam sa descoperiti intr-o adresa emisa de o unitate teritoriala a D.N.A, din Bacau, care este anomalia la lege, adica incalcare flagaranta a Legii nr.182/2002 a informatiilor clasificate. Adresa trimisa catre D.N.A. Structura CENTRALA. Din acest document pe care il prezentam in copie se poate observa la o simpla lecturare ca intre DNA central si DNA- Bacau a fost transmisa o corespondenta clasificata, nivel secretizare “strict secret”. “La solicitarea dumneavoastra nr .0042/2015, in baza ordinului rezolutiv al procurorului sef al D.N.A., va trimitem alaturat…”. Documentul este din 10.06.2015!!!

In prevederile OUG nr.43/2002 privind DNA nu rezulta ca aceasta institutie proceseaza sau detine informatii clasificate “secret de stat” ci cel mult conform altei legi poate utiliza categorii de informatii “secret de serviciu”, ci doar faptul ca la art.21 “Persoanele care efectuează urmărirea penală, specialiştii prevăzuţi la art. 11, precum şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi să respecte secretul profesional cu privire la datele şi informaţiile obţinute în această calitate.”.
Aceast aspect privind secretul profesional (vezi codul penal divulgarea secretului profesional) este total diferit de intelesul legal al informatiilor clasificate defint prin Legea 182/2002 art.15 “În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:
- a) informaţii – orice documente, date, obiecte sau activităţi, indiferent de suport, formă, mod de exprimare sau de punere în circulaţie;
- b) informaţii clasificate – informaţiile, datele, documentele de interes pentru securitatea naţională, care, datorită nivelurilor de importanţă şi consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate;
- c) clasele de secretizare sunt: secrete de stat şi secrete de serviciu;
- d) informaţii secrete de stat – informaţiile care privesc securitatea naţională, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării;
- e) informaţii secrete de serviciu – informaţiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat;
- f) nivelurile de secretizare se atribuie informaţiilor clasificate din clasa secrete de stat şi sunt:
– strict secret de importanţă deosebită – informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune de o gravitate excepţională securităţii naţionale;
– strict secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune grave securităţii naţionale;
– secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune securităţii naţionale “ (Sene E.).
Anchete
Ziua SIE: 36 de ani de vigilență strategică pentru Securitatea Națională a României
Astăzi, 8 februarie, Serviciul de Informații Externe (SIE), una dintre cele mai discrete, dar vitale, structuri ale sistemului național de securitate, marchează un moment semnificativ: 36 de ani de la înființare. Instituția, înființată inițial în 1990 sub denumirea de Centrul de Informații Externe (CIE), continuă să vegheze la protejarea intereselor României în complexul peisaj internațional.
O istorie de 36 de ani în slujba Securității Naționale
Înființat la 8 februarie 1990, prin Decretul CFSN nr. 115, Serviciul de Informații Externe a reprezentat un pilon esențial în consolidarea securității post-revoluționare a României. Ulterior, prin adoptarea Legii nr. 39/1990, SIE a căpătat personalitate juridică proprie și a fost integrat în structura Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), confirmându-și astfel rolul strategic în arhitectura de apărare și securitate a statului român. De-a lungul celor 36 de ani, Serviciul a traversat multiple transformări, adaptându-se permanent la dinamica geopolitică și la provocările contemporane.
Misiunea vitală: Protejarea intereselor României dincolo de granițe
Misiunea fundamentală a SIE rămâne neschimbată: culegerea și procesarea informațiilor externe relevante pentru siguranța națională, suveranitatea și integritatea teritorială a României. Într-o lume marcată de conflicte regionale, terorism, criminalitate transfrontalieră și competiție geopolitică acerbă, rolul informațiilor externe este mai important ca niciodată. Agenții SIE operează în cele mai diverse medii, de la zone de conflict la centre decizionale diplomatice, având ca scop unic protejarea cetățenilor români și a intereselor strategice ale țării. Activitatea lor, deși adesea invizibilă pentru publicul larg, este crucială pentru fundamentarea deciziilor la cel mai înalt nivel de stat.
Provocări actuale și viziune de viitor: Anticipare și avertizare timpurie
Aniversarea de anul trecut, care a marcat 35 de ani de la înființare, a fost un prilej pentru președintele României de a sublinia contribuția SIE la îndeplinirea obiectivelor strategice ale țării. Cu acea ocazie, a fost evidențiată necesitatea dezvoltării continue a componentei de anticipare și avertizare timpurie, un aspect critic în prevenirea crizelor și gestionarea riscurilor. Contextul internațional actual, plin de incertitudini și amenințări hibride, impune o adaptare constantă a metodelor și resurselor, precum și o investiție continuă în tehnologie și expertiză umană.
La 36 de ani de la înființare, Serviciul de Informații Externe se prezintă ca o instituție matură, cu o experiență vastă și o capacitate adaptativă dovedită. În fața provocărilor viitoare, angajamentul SIE de a servi și proteja interesele României rămâne la fel de ferm și de esențial. (Irinel I.).
Anchete
Scandal de proporții în Consiliul Superior al Magistraturii: Bătălia pe accesul procurorilor la ECRIS incendiază sistemul judiciar
Un conflict major zguduie Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), aducând în prim plan tensiuni vechi între Secția pentru judecători, condusă de președintele CSM Liviu Odagiu, și cea pentru procurori, condusă de vicepreședintele Bogdan Staicu. Mărul discordiei este accesul procurorilor la sistemul ECRIS al instanțelor, o dispută care, potrivit publicației Lumea Justiției, amenință să destabilizeze echilibrul fragil al sistemului judiciar românesc.
Procurorii acuză: Activitatea judiciară, blocată fără justificare
Controversa a izbucnit după ce, începând cu 11 decembrie 2025, procurorii au semnalat Secției pentru procurori a CSM că accesul lor la aplicația ECRIS a instanțelor a fost restricționat. Decizia a fost luată prin Nota cu nr. 1/16246/2025/04.11.2025 a Serviciului Informatică și Statistică Judiciară, aprobată în cadrul Comisiei nr. 3 – ”Digitalizare” a Secției pentru judecători. Aceasta prevedea că accesul în ECRIS va fi configurat exclusiv pentru personalul instanțelor, CSM, Inspecția Judiciară, INM și Școala Națională de Grefieri, în timp ce accesul electronic al altor participanți la proces urma să se realizeze prin intermediul Dosarului Electronic Național (DEN).
Secția pentru procurori a reacționat ferm printr-un comunicat din 29 ianuarie 2026, subliniind că de la 27 ianuarie, numeroase unități de parchet au semnalat imposibilitatea desfășurării corespunzătoare a activității judiciare. Deși aplicația DEN era „operațională în proporție de aproximativ 80%”, conform Ministerului Justiției, cu perspectiva de a fi accesibilă în câteva săptămâni, procurorii au considerat că lipsa accesului la ECRIS le-a amputat orice mijloc tipic de acces la dosare. Secția pentru procurori a calificat restricționarea ca fiind „fără nici o justificare logică și fără o alternativă funcțională”, reprezentând „expresia unei greșite înțelegeri a rolului fiecărui participant la procesul penal” și a cerut, în unanimitate, restabilirea ordinii inițiale.
Replica fermă a judecătorilor: Legalitate vs. oportunitate
Răspunsul Secției pentru judecători a venit pe 6 februarie 2026, într-un comunicat care a clarificat poziția acestora. Judecătorii susțin că accesul procurorilor la ECRIS-ul instanțelor nu a avut niciodată o bază legală sau infralegală. Hotărârea Plenului CSM din 19 noiembrie 2013 a acordat acces în regim „read-only” (doar de citire) strict judecătorilor și grefierilor. Aceștia au explicat că ECRIS-ul instanțelor este o aplicație destinată exclusiv managementului fluxurilor de documente din instanțe și activității judecătorilor și grefierilor, nefiind interconectat cu sistemele parchetelor.
Judecătorii au admis că, în practică, „de-a lungul timpului, la nivelul unor instanțe au fost create conturi și pentru accesul procurorilor,” situație întâlnită în 101 din cele 242 de instanțe, dar au subliniat că acest lucru nu este normal, nefiind bazat pe niciun cadru normativ.
Miza confidențialității: Presiuni și informații sensibile
Argumentul central al judecătorilor vizează protejarea independenței și confidențialității actului de justiție. Ei avertizează că accesul nerestricționat al procurorilor la ECRIS implică riscul de a consulta „forma provizorie a hotărârilor judecătorești” și alte „documente sau informații din dosare în care aceștia nu sunt implicați,” cum ar fi proiecte de motivări sau încheieri aflate în stadiu de concept. Acest lucru ar putea permite „ca soluția și considerentele să fie cunoscute de procurori înainte de momentul pronunțării, cu consecințe grave asupra confidențialității și imparțialității actului de justiție,” și, implicit, ar putea genera „presiuni pe judecători pentru pronunțarea soluțiilor dorite.”
Spre o soluție digitală unică: Dosarul electronic național
Secția pentru judecători a reafirmat că accesul procurorilor la informațiile de interes din dosare, în care Ministerul Public este implicat, se va realiza exclusiv prin intermediul Dosarului Electronic Național (DEN), odată cu implementarea viitoarei aplicații ECRIS 5. Această soluție tehnică ar urma să limiteze accesul strict la domeniul permis de lege, fără a presupune o îngreunare a activității, ci adaptând-o la rolul fiecărui participant în procedură.
„Susținerea privind îngreunarea activității procurorilor este tendențioasă,” au replicat judecătorii, respingând „practica prezentării unor informații trunchiate, a jumătăților de adevăr, pentru construirea unui narativ nociv pentru puterea judecătorească.”
Disputa din CSM subliniază necesitatea stringentă a unei digitalizări complete și interconectate a sistemului judiciar, care să respecte însă principiile fundamentale ale independenței justiției și confidențialității actului de judecată. Rămâne de văzut cum vor reuși cele două secții să depășească acest impas pentru binele funcționării întregului sistem. (Irinel I.).
Anchete
De la „asediul justiției” la lipsa de fonduri: ONG-ul #rezist Declic, sub tirul criticilor lui Victor Ponta
Organizația non-guvernamentală #rezist Declic, cunoscută pentru implicarea sa activă în proteste civice, se confruntă, potrivit publicației Lumea Justiției, cu o criză financiară majoră. Situația delicată a generat un apel public pentru donații, însă a atras și critici vehemente din partea fostului premier Victor Ponta, care denunță o posibilă „ipocrizie” în discursul ONG-ului.
O gaură de 20.000 de euro și apelul disperat
Potrivit informațiilor dezvăluite de Lumea Justiției, organizația Declic a încheiat luna ianuarie cu un deficit financiar de 20.000 de euro. În acest context, ONG-ul a lansat un apel către public, cerând donații pentru a-și continua activitatea. În mesajul transmis susținătorilor, Declic justifică nevoia de fonduri prin „provocările” aduse de un nou an, evocând un „asediu” asupra Justiției, ineficiența guvernului și creșterea „extremismului.”
Critici dure din zona politică: Victor Ponta demască „ipocrizia”
Situația financiară a Declic a intrat rapid în atenția publică, fiind comentată aspru de fostul prim-ministru Victor Ponta. Acesta a remarcat „bipolarismul” de care ar suferi ONG-ul, având în vedere contradicția dintre acuzațiile aduse și propriul rol în evenimentele politice recente, o critică ce a fost formulată într-o postare pe pagina sa de Facebook.
„Bipolarism” și contradicții: Atac la credibilitate
În mesajul său, intitulat ironic „Stejar, extremă urgență”, Ponta subliniază: „Au rămas DECLIC fără bani! Tocmai ei, care au luptat atât ca USR să ajungă la putere, iar dl președinte Dan și dl premier Bolojan să fie ‘la butoane’!”. El își exprimă nedumerirea că ONG-ul nu solicită o parte din subvențiile de la buget acordate partidelor pe care le-a sprijinit.
Mai mult, Ponta atacă direct justificarea Declic privind „asediul” Justiției: „Justiția este sub asediul lor și al USR – ei organizează protestele pentru ca dl Fritz să poată cere demisii.” Fostul premier pune la îndoială și criticile Declic la adresa Guvernului, sugerând că acesta ar fi, în parte, cel sprijinit de ONG. „Mare e IPOCRIZIA!”, exclamă Victor Ponta, întrebându-se retoric dacă „e greu fără banii de la USAID?” și dacă fondurile europene se duc la alte organizații precum „Corupția Ucide” sau „Funky Citizens”.
Contextul acuzațiilor: Un trecut marcat de controverse
Publicația Lumea Justiției amintește că organizația #rezist Declic a fost, în trecut, asociată cu organizarea de proteste al căror scop ar fi fost „punerea sub control a Justiției și revenirea la perioada Binomului DNA-SRI”. Această percepție contribuie la polarizarea dezbaterii publice din jurul organizației și a acțiunilor sale, amplificând criticile privind coerența mesajelor transmise.
În contextul acestei crize financiare și a valului de critici, Declic se vede confruntată cu o provocare majoră nu doar în obținerea fondurilor necesare, ci și în gestionarea imaginii publice și a percepției de integritate, elemente cruciale pentru o organizație ce se dorește un actor activ în societatea civilă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 5 zileMAE, UN S.R.L. PENTRU PROFITORI: IRINA MARIN, „ȘEFA ȘPĂGILOR” CARE FACE ORCHESTRA CU MILIOANE!
-
Featuredacum 3 zile„Justițiarul” anticorupție, prins cu mâța în sac: „Stegarul din Ciorani”, demascat ca hoț de curent electric
-
Exclusivacum 4 zilePrahova: Tărâmul unde morții „donează” proprietăți, iar „justiția” dansează cu mafia – O orchestră a impunității, dirijată din umbră!
-
Exclusivacum 5 zileCircul Antigrindină: Justiția a dat DREPTATE ziarului nostru de investigații Incisiv de Prahova și fermierilor prahoveni!
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi civil în mafia imobiliară din Prahova: Lupu îl dă în judecată pe „Il Capo” Nichita, în timp ce justiția… își caută ochelarii de râs!
-
Exclusivacum 5 zileMAI, acuzat de opacitate: „Secrete” fără bază legală, bătălie pentru transparență pe tema disciplinară a polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zilePrecedent jurisprudențial la Pitești: Curtea de Apel suspendă o destituire disciplinară pe motive de nelegalitate procedurală
-
Exclusivacum 5 zileSAS, circul ABSURD se scrie cu… SÂNGE RECE și O UȘĂ ÎN FAȚĂ! Când „justiția” se dă-n spectacol, polițistul își apără familia, iar bătrânul (fugar) e transformat în „victimă” a sistemului!



