Connect with us

Anchete

EXCLUSIV/Echipamentele proprii DNA utilizate in activitatea de interceptare si inregistrare a comunicatiilor/comunicarilor au clasa de secetizare secret de stat

Publicat

pe

Un expert INEC deci si a unui expert extrajudiciar (ales de catre un justitiabil) nu are acces la echipamentele tehnice, prin intermediul carora se realizeaza interceptarile telefonice si ambientale, existente in cadrul DNA, Serviciul tehnic, interdictie care nu este prevazuta prin actul normativ incident OG 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară (art.2 Expertiza tehnică efectuată din dispoziţia organelor de urmărire penală, a instanţelor judecătoreşti sau a altor organe cu atribuţii jurisdicţionale, de către expertul sau specialistul numit de acestea, în vederea lămuririi unor fapte sau împrejurări ale cauzei, constituie expertiză tehnică judiciară.), respectiv prin prevederile vechi cod procedura penala “art.67 Verificarea mijloacelor de probă. Mijloacele de probă prevăzute în prezenta secţiune pot fi supuse expertizei la cererea procurorului, a părţilor sau din oficiu.”

Din asertiunile exprimate de reprezentantii DNA in documente oficiale referitoare la “echipamentele utilizate la efectuarea activitatilor prev. de art.911, 931 C.pr.pen”, din vechiul cpp referitoare la interceptarile si inregistrarile comunicatiilor prin intermediul serviciilor de comunicatii electronice puse la dispozitie de furnizori/operatori publici de comunicatii electronice, rezulta ca acestia nu cunosc legea cu privire la informatiile clasificate sau o ignora cu buna stiinta, respectiv o interpreteaza cum vor ei, intrucat clasa de secretizare “secret de serviciu” a echipamentelor anterior referite nu poate avea “nivel de secretizare strict secret “s” atribuit de catre SRI”, dupa cum explica cei mai sus precizati (reprezentantii DNA semnatari ai adresei), deoaece Legea nr.182/2002  privind protectia informatiilor clasificate la art. 15  prevede cu totul altceva. Adica nivel de secretizare se poate acorda doar informatiilor clasificate din clasa de secretizare secret de stat, deci informatiilor din domeniul securitatii nationale, nu din domeniul judiciar, iar cf. HG 585/2002 pentru nivel secretizare strict secret se aplica codiicare cu “00” in nicun caz cu codificarea “S”, care se aplica strict conform legii doar informatiilor din clasa de secretizare “secret de serviciu”. Din interpretarea expunerii DNA in aceasta situatie rezulta in fapt si in drept ca echipamentele proprii DNA  utilizate in activitatea de interceptare si inregistrare a comunicatiilor/comunicarilor persoanelor supuse ingerintei de restrangere a drepturilor si libetatilor fundamentale in baza art.53 constitutie si legile incidente cauzei au clasa de secetizare secret de stat nivel de secretizare strict secret atribuit de catre SRI, conform si propriilor lor afirmatii, deoarece interceptarile erau efectuate strict prin infrastructura SRI, prin Centrul National de Interceptare al comunicatiilor (centru asumat de catre SRI prin documente publice si necontestat nici pana la aceasta data) conform si concluziilor rezultate prin Decizia CCR 51/2016. Dar infrastuctura de interceptare a SRI face parte din activitatea operativa a SRI si deci are caracter secret de stat, conform Legiinr.51/1991, fiin secretizat pe nivel cel putin “secret”. Dar din asertiunea DNA rezulta cu certitudine ca infrastructura SRI are nivel de secretizare “strict secret” si ca atare, infrastructura proprie DNA de interceptare/inregistrare a comuncatiilor/comunicarilor este interconectata cu cea a SRI si, pe cale de consecinta, in baza legii/norme juridiceaplicabile, infrastructura DNA va lua nivelul de clasificare maxim aplicat infratructurii SRI, adica “strict secret” , rezultand din aceata evaluare logica faptul ca infromatiile referitoare la continutul comunicatiilor/comunicarilor sunt clasificate clasa de secretizare “secret de stat”, nivel de secreizare minim “”strict secret”.

Deci  rezulta in mod evident faptul ca redarea/continutul comunicarile/convorbirile interceptate, prin proces verbal intocmit in conformitate cu cpp, este clasificat  si, nu pot fi depus in rechizitoriu si instanta de judecata fara declasificare in temeiul legii, sens in care si persoanele interesate in procesul penal (ex. inculpati, avocati etc) nu pot avea acces direct la astfel de probe sau la mijloacele de proba/proceduri probatorii pentru ca sunt clasificate secret de stat. Astfel se ingradeste accesul la o justitie al cetateanului interesat ca parte in procesul penal, aspect contrar art.6 CEDO si nu numai.

Pentru asertiunea referitoare la echipamentel utilizate in “activitatile prev de art.914 si art.915 (activitati proprii de inregistrari audio video/ambientale) cprpen” cu clase de secretizare “secret de serviciu” si nivel de secretizare “secret”  – “s” “atribuit prin Ordin al Procurorului General al Romaniei” se utilizeaza acelasi rationament de mai sus unde din nou nivelul precizat de DNA e nelegal intrucat “secret” cu cod “0” atribuit conform normelor in drept, tine de secretul de stat si nu de secretul de serviciu cu cod atribuit “S”. de altfel, atribuirea prin ordin al Procurorului general al clasei de secetizare seret de serviciu nu este specificat prin legea de infiintare a DNA, OUG 43/2002 ofera doar acces la  secretul profesional cu privire la datele şi informaţiile obţinute în această calitate si obliga la respectarea acestuia, fara a face referire la informatiile clasificate ca exceptie etc. ca atare si acest aspect este nelegal cu atat mai mult cu cat procesul penal nu intra sub incidenta legii informatiilor clasificate, intrucat el trebuie sa ofere transparenta si acces celor interesati la actele procesuale pentru opozabilitate,contradictorialitate, egalitatea armelor etc, intr-un cuvant pentru respectarea princiipiilor unui proces echiatabil si corect intr-un stat de drept.

De fapt celelalte asertiuni ale DNA evoca faptul ca DNA limiteaza fara drept accesul la mijloace de proba, procedee probatorii si implicit la probele rezultate  atat expertilor cat si partilor interesate altele decat procurori si judecatori, sensin care rezulta o anume dictatura a procurorilor care induc in justie acte contrae legii iar judecatorii nu intreprind conform rolului lor activ instituit prin lege o cenzura in cadrul cercetarii penale a legalitatii activitatilor si actelor produse de catre procurorii DNA sau de catre procurori in general, in special in zona activitatilor de interceptare a comunicatiilor sau pe cea a inregistrarilor audio-video ambientale, situatii cu un grad ridicat de intruziune in viata privata a cetatenilor etc.. dupa cum a stabilit si CCR prin Decizia 51/2016.

Supunem atentiei de verificare a aspectelor semnalate atat CSM care ar fi trebuit sa cunoasca aceste situatii reale din activitatea Ministerului Public, cat si Ministerului Justitiei, CSAT si presedintelui Romaniei, inclusiv asociatiilor profesionale in domeniu AMR si UNJR pentru clarificarea acestor activitati care sunt in stadii de judecare pe vechiul cod de procedura penala in instantele din Romania si care pot avea consecinte semnificative in actul de justitie in statul nostru de drept, in materia dreptului penal. (I. Rizea).

 

 

Anchete

Agresiune sexuală asupra unui minor: Fostul crainic Dinamo, condamnat la 6 ani de inchisoare. Judecătorul critica metodele ‘Justițiarului de Berceni’

Publicat

pe

De

Nicu Grameni, fostul crainic al clubului de fotbal Dinamo, a fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru agresiune sexuală asupra unui minor. Sentința, pronunțată marți, 13 ianuarie 2026, de Judecătoria Sectorului 2, vine după un proces complex, inițiat în martie 2025 de procurorul Alexandra-Maria Drăghilă de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Cazul a ieșit la lumină în urma acțiunilor activistului civic Alexandru Constandachi, cunoscut sub numele de „Justițiarul de Berceni”.

Sentința instanței: 6 ani de inchisoare și o contradicție de fond

Judecătorul Andrei Tutunaru a decis condamnarea lui Nicușor Grameni pentru agresiune sexuală asupra unui minor în formă continuată, specificând două acte materiale. Această decizie marchează un deznodământ judiciar important într-un caz deosebit de sensibil. Cu toate acestea, un aspect notabil al motivării sentinței judecătorului Tutunaru aruncă o umbră de îndoială asupra demersurilor și bunei-credințe a activistului civic care a contribuit la descoperirea cazului, dezvaluie publicatia Lumea Justitiei.

„Justițiarul de Berceni” sub lupa judecătorului: Îndoieli asupra motivării

Cazul lui Grameni a devenit public după ce Alexandru Constandachi l-a surprins pe fostul crainic dându-și întâlnire cu un băiat de 15 ani. Însă, în motivarea sentinței, judecătorul Tutunaru a criticat într-un mod subtil, dar ferm, abordarea activistului.

„Desigur, este o problemă reală a societății faptul că minorii abuzați nu apelează în mod direct și imediat la sprijinul autorităților statului, având mai mare încredere în formatori de opinie și creatori de conținut video, a căror istoric, atitudine sau scopuri, nu sunt verificate și nu sunt întotdeauna exemplare, însă această împrejurare regretabilă nu înlătură răspunderea penală a agresorilor sau violatorilor pentru faptele lor,” se arată în documentul instanței. Această observație a stârnit deja discuții aprinse în spațiul public, privind rolul și legitimitatea acțiunilor civice în contextul justiției.

Bilanțul activistului și pasivitatea autorităților: Întrebări fără răspuns

Critica instanței vine în contradicție cu bilanțul impresionant al „Justițiarului de Berceni”. Activistul civic a comunicat că, din peste 200 de posibili pedofili pe care i-a deconspirat în ultimii patru ani, 16 au fost trimiși în judecată. Dintre aceștia, șapte au fost deja condamnați, iar patru dintre pedepse sunt definitive. Această statistică, adesea superioară celei a unor instituții de stat, i-a conferit activistului o legitimitate considerabilă în rândul publicului, în special al minorilor și adolescenților amenințați.

Astfel, se ridică o întrebare fundamentală: de unde știe judecătorul că minorii nu au apelat deja la autoritățile statului, și dacă pasivitatea acestor autorități nu i-a determinat să-și îndrepte atenția către Alexandru Constandachi? Motivația sentinței lasă fără răspuns această dilemă crucială, subliniind tensiunea dintre justiția formală și nevoia de acțiune civică în protejarea celor vulnerabili. Cazul Nicu Grameni și controversa din jurul rolului activistului civic subliniază complexitatea luptei împotriva agresiunii sexuale, aruncând o lumină critică asupra responsabilităților tuturor actorilor implicați. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Securitate pe hârtie glaciată: Cătălin Predoiu și parteneriatul „reinventat” cu Turcia, După un deceniu de amnistie transfrontalieră!

Publicat

pe

De

Într-un gest de auto-congratulare demn de analele politicii românești, ministrul de Interne și prim-vicepreședintele PNL, Cătălin Predoiu, ne-a anunțat, plin de emfază, că a primit la București vizita omologului său turc, Ali Yerlikaya. O „vizită oficială importantă”, ne asigură domnul ministru, care, surpriză!, vine la mai bine de zece ani de la ultima prezență a unui ministru de interne turc pe plaiurile mioritice. Adică, zece ani de „Parteneriat Strategic România–Turcia” în care, probabil, problemele de siguranță s-au rezolvat prin telepatie sau mesaje în sticlă!

Marea Neagră, Marea Tăcere (și marea rețetă de praf în ochi)

„De ce contează pentru cetățeni?”, se întreabă retoric domnul Predoiu, pentru ca apoi să ne inunde cu o listă de platitudini birocratice. Înțelegem că România și Turcia „lucrează împreună, concret” pe subiecte care, culmea, ar fi trebuit să fie în permanență o prioritate, nu doar când ni se ivește ocazia unei ședințe foto. Faptul că aceste subiecte – combaterea criminalității organizate, prevenirea migrației ilegale, lupta împotriva terorismului – sunt prezentate acum ca puncte „noi” de cooperare, după un deceniu de hibernare diplomatică la nivel înalt, ridică un serios semn de întrebare: ce-am făcut în toți acești ani, domnule ministru, dacă abia acum „contează” pentru cetățeni?

Fantoma criminalității transfrontaliere: La raport, dar doar pe hârtie?

Ne laudă domnul Predoiu cu lupta împotriva traficului de droguri, arme, persoane și migranți. Dar, dacă zece ani nu a existat un dialog direct la nivel ministerial, oare aceste flageluri au stat cuminți la graniță, așteptând cuminți să se întâlnească miniștrii? Sau, mai probabil, rețelele de crimă organizată și-au văzut nestingherite de treabă, în timp ce „Parteneriatul Strategic” româno-turc se odihnea în arhivele diplomatice, sub un strat gros de praf? Este comic să pretindem că abia acum, după o „vizită importantă”, vom vedea o schimbare radicală. Până la urmă, criminalitatea transfrontalieră nu ia vacanță, chiar dacă miniștrii o fac!

Terorism și migrație: Probleme vechi, soluții NOI-nouțe (pe hârtie)

Abordarea „cooperării împotriva terorismului și a finanțării terorismului” și a „prevenirii migrației ilegale” sună ca niște rezoluții de Anul Nou, rostite la mijloc de ianuarie, după ce ne-am amintit brusc de ele. Desigur, „siguranța la Marea Neagră și cooperarea în cadrul NATO” sunt vitale, dar aceste aspecte sunt deja parte a unor angajamente mult mai largi și continue. Să le prezinți ca pe o mare descoperire bilaterală după o vizită ministerială este ca și cum ai anunța că ai descoperit apa la robinet, după ce ai mers zece ani la fântână.

SELEC, NATO și alte abțibilduri diplomatice: Când buzunarul cetățeanului plătește spectacolul

Discuțiile despre „întărirea cooperării” dintre Poliția de Frontieră Română și Garda de Coastă Turcă, alături de colaborarea în cadrul SELEC, sunt amănunte tehnice care, de obicei, se desfășoară la nivel de experți, indiferent de prezența miniștrilor. Faptul că sunt aduse în prim plan la o întâlnire de acest nivel sugerează fie că până acum se lucra „pe jumătate”, fie că acum, brusc, trebuie să arătăm că „se face treabă”. Cert este că, pentru cetățeanul de rând, aceste acronime sună ca niște promisiuni îndepărtate, finanțate din taxe și impozite, în timp ce siguranța reală rămâne o dorință pioasă.

Declarația comună: Angajamente sfinte, rezultate… eterne!

Punctul culminant al acestei odisee diplomatice? Semnarea unei „Declarații comune care stabilește direcții clare și mecanisme de lucru”. Așa cum știm prea bine, „direcțiile clare” în politică se transformă adesea în ceață densă, iar „mecanismele de lucru” sunt cele mai eficiente metode de a amâna rezultatele concrete. Promisiunea de „mai multă prevenție, mai multă capacitate de reacție și mai multă siguranță pentru cetățeni” sună ca un disc stricat, repetat la fiecare vizită diplomatică. Rămâne de văzut dacă aceste angajamente „clare” nu vor ajunge, precum cele din ultimul deceniu, tot la sertarul cu „Parteneriate Strategice Uitate”.

Domnul Predoiu a transmis omologului său turc că „ne leagă Marea Neagră și o viziune comună: o regiune sigură, stabilă și prosperă”. O viziune comună care, se pare, a avut nevoie de zece ani de pauză pentru a fi „consolidată”. Vom „urmări îndeaproape punerea în aplicare a măsurilor”, ne asigură ministrul. Să sperăm că acest „îndeaproape” nu înseamnă încă un deceniu de așteptare pentru următoarea „vizită oficială importantă”. Altfel, „siguranța oamenilor” va rămâne un obiectiv nu doar „simplu”, ci și… pur imaginar. (Sava N.).

Citeste in continuare

Anchete

Mandatul unui judecător CCR, sub lupa incompatibilității: Cerere de incetare a mandatului lui Dacian Dragoș

Publicat

pe

De

Curtea Constituțională a României (CCR) se confruntă cu o situație fără precedent, după ce, ieri, 15 ianuarie 2026, Elena Radu a transmis o adresă oficială prin care solicită încetarea mandatului judecătorului Dacian Dragoș. Acuzația principală vizează o posibilă situație de incompatibilitate, generată de calitatea acestuia de asociat și administrator într-o societate comercială, SC Radoncontrol SA, o informație dezvăluită inițial de publicația Lumea Justiției.

O acuzație gravă la adresa unui judecător CCR

Adresa trimisă de Elena Radu, reprezentând o asociație română non-guvernamentală cu scopul apărării statului de drept, solicită Plenului Curții Constituționale să constate că judecătorul Dacian Dragoș s-a aflat în situație de incompatibilitate pentru o perioadă mai mare de șase luni. Mai mult, se cere Președintelui CCR să constate încetarea mandatului și să sesizeze Președintele României pentru ocuparea postului vacant. Asociația argumentează că este „incompatibil cu statul de drept și democrația ca unul dintre judecătorii Curții să își exercite în continuare mandatul, cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 47/1992 și Constituției României,” iar acceptarea acestei situații ar echivala cu punerea judecătorului „mai presus de lege.”

Cronologia unei posibile incompatibilități și dezvăluirile anterioare

Dacian Dragoș a fost numit în funcția de judecător la Curtea Constituțională pentru un mandat de 9 ani, prin Decretul Președintelui României nr. 774 din 8 iulie 2025, începând oficial cu data de 13 iulie 2025, când a depus și jurământul de învestitură. Potrivit adresei transmise, la momentul depunerii jurământului, judecătorul Dragoș deținea deja funcția de administrator al SC Radoncontrol SA, o poziție pe care o ocupa din 26 aprilie 2022, pentru o durată de patru ani, cu puteri depline și nelimitate. Acesta este elementul central al acuzației de incompatibilitate.

Dezvăluirea privind implicarea profesorului universitar în SC Radoncontrol SA a fost făcută inițial de avocata Silvia Uscov. Acum, asociația Elena Radu preia aceste informații, solicitând măsuri concrete. La data de 13 ianuarie 2026, s-au împlinit cele șase luni în care judecătorul s-a aflat în presupusa stare de incompatibilitate, declanșând astfel aplicabilitatea articolelor de lege ce prevăd încetarea mandatului.

Cadrul legal: Ce spune Constituția și Legea

Constituția României, prin articolul 144, stipulează fără echivoc că „Funcția de judecător al Curții Constituționale este incompatibilă cu oricare altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul juridic superior.” Aceeași prevedere este reiterată și în Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, la articolul 61 alin. (4).

Mai mult, Legea nr. 47/1992, la articolul 67 alin. (1) lit. b), prevede încetarea mandatului de judecător în situațiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitării funcției pentru mai mult de șase luni. Decizia de încetare a mandatului în astfel de cazuri este luată de Plenul Curții Constituționale, cu votul majorității judecătorilor, conform articolului 67 alin. (2) din aceeași lege și articolului 4 alin. (1) pct. 16 din Regulamentul de Organizare și Funcționare a Curții Constituționale. Ulterior, Președintele CCR constată încetarea și sesizează Președintele României pentru ocuparea postului vacant (art. 9 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 47/1992).

Solicitările concrete și miza credibilității instituționale

Pe baza acestor argumente detaliate, Elena Radu cere imperativ ca Plenul CCR să constate depășirea pragului de șase luni de incompatibilitate și să hotărască încetarea mandatului judecătorului Dacian Dragoș. Totodată, Președintele Curții Constituționale este solicitat să oficializeze această încetare și să informeze Președinția în vederea inițierii procedurilor de numire a unui nou judecător.

Această cerere pune sub o presiune semnificativă Curtea Constituțională, instituție fundamentală pentru statul de drept, testând capacitatea acesteia de a aplica propriile reguli interne și constituționale, garantând astfel supremația legii și integritatea membrilor săi. Rezultatul acestei solicitări va avea un impact considerabil asupra percepției publice privind credibilitatea și imparțialitatea justiției constituționale din România. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv12 ore ago

I.P.J. Prahova, cazanul diavolului: „Metoda Portocală” face pui, iar justiția joacă la teatrul absurdului!

Prahova, acest tărâm binecuvântat de natură, dar blestemat de propriile-i „elite”, continuă să ne uimească. Nu doar că istoria se...

Exclusiv12 ore ago

I.P.J. Prahova: Operațiunea „dosar sters” – Când justiția e manipulată, iar digitalul demască o rețea criminală în uniformă!

Prahova, un teatru al ororilor pe cale de deconspirare totală Prahova, „Caracalul bunului simț” și groapa fără fund a justiției,...

Exclusiv2 zile ago

Justiția română, Ediția Specială: Prahova, scena unui Stand-Up de groază cu mafia imobiliară în rolul principal!

Când groaza devine farsă, sau cum se mai fură un vis în Prahova Scandalurile imobiliare „White Tower”, „City Gate” și...

Exclusiv2 zile ago

Adio, polițistului Giurgiuveanu de la S.A.S, adio: De la „să invinețiți ochii!” la pensia de lux, în timp ce mascații noștri fac reclamă la… pariuri! Saga amară a agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș.

Când credeai că Poliția Română nu te mai poate șoca, realitatea de la Serviciul pentru Acțiuni Speciale (SAS) al Capitalei...

Exclusiv2 zile ago

MAI, Ministerul Absurdului Infernal: Unde polițiștii ingheață la datorie, iar cetățenii sunt indemnați la… echipament de expedție polară!

După ce ne-au mai servit o mostră de „profesionalism” de la Năvodari, Sindicatul Europol revine în forță cu o dezvăluire...

Exclusiv3 zile ago

Prăpastia dintre promisiuni și realitate: Sediul Poliției Năvodari, o imagine socantă a neglijenței instituționale

Într-o dezvăluire ce aruncă o lumină dură asupra condițiilor de muncă din interiorul sistemului, Sindicatul Europol atrage atenția asupra situației...

Exclusiv3 zile ago

Ploieștiul se deconectează: Călătoria spre nicăieri, o „eficiență” de râs (amar)!

Într-un oraș unde logica pare să fi luat-o pe un traseu ocolit (și anulat, probabil, ulterior), Primăria Ploiești ne oferă...

Exclusiv3 zile ago

Guvernul bipolar: Oamenii în uniformă, carne de tun pentru miniștrii cu dileme existentiale! (Sau cum se sinucide predictibilitatea la comandă)

Dragii noștri cetățeni, ai căror nervi sunt deja de oțel, iar încrederea în clasa politică a ajuns la nivelul unei...

Exclusiv3 zile ago

Prahova, sanatoriul de lux al infractorilor cu epoleți: De la spagă în trafic, direct pe canapeaua justiției! (Cu girofaruri și lumini albastre de la „Miliția” rezidențială!)

Credeam că am văzut tot. Că Prahova, acest „Caracal al bunului simț” și groapă fără fund a justiției, ne-a servit...

Exclusiv3 zile ago

Poliția Română: De la ordine publică, la ordine de supraviețuire în ruine! Când austeritatea arde, si sediile explodează!

Bine ați venit în România, țara unde siguranța cetățeanului este prioritate națională… sau cel puțin așa se spune. Când, de...

Exclusiv3 zile ago

Giurgiu, Republica Penală: Unde „Famiglia” Fulga e stăpână, salariile de merit sunt cadou, iar dreptatea… a murit la apel!

Bine ați venit, stimați contribuabili și cetățeni creduli, la cel mai grandios spectacol de tragicomedie românească! Cortina se ridică din...

Exclusiv4 zile ago

Machiavelli la Victoria: Cum ne îngroapă Guvernul în groapa reformelor nesfârșite, cu sau fără bocanci!

De la Niccolò Machiavelli încoace, un adevăr cinic guvernează cancelariile puterii: politica nu are nicio legătură cu morala. Această lege...

Exclusiv4 zile ago

Pensionarea eroilor, o farsă națională: Statul Român caută moșnegi la graniță!

În cel mai pur stil al absurdului balcanic, bravii noștri guvernanți se pregătesc să livreze o nouă mostră de „geniu”...

Exclusiv4 zile ago

MAI, pensii și promisiuni fără acoperire: „Guvernul vrea să ne ingroape la datorie”

Scenariul se repetă, absurdul atinge cote paroxistice, iar polițiștii români sunt, din nou, jetoane pe masa de joc a unor...

Exclusiv4 zile ago

IPJ Prahova: De la agresori sexuali la polițiști „cu mâna intinsă” – Un sistem corupt care refuză să moară

Prahova, groapa fără fund a justiției: Când uniforma devine mantia rușinii și a infracționalității Prahova, acel „Caracal al bunului simț”...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv