Anchete
Cât de descoperiți sunt acoperiții din România/Acoperiții nelegali sunt buni de pușcărie/Când este legală munca sub acoperire

Servicii secrete, alte instituții ale statului, mass-media, ONG-uri și firme particulare, cu toate apelează fără drept la investigatori sub acoperire, încălcând flagrant și fără jenă drepturile cetățenești. Prin lege, doar Poliția și Parchetele poate utiliza ofițeri sub acoperire și numai în condiții speciale, cu aprobările de rigoare.
SRI dispune de ofițeri sub acoperire plătiți cu bani grei din buzunarul contribuabilului, repartizați în toate sectoarele vieții economico-sociale ale țării noastre. Inclusiv în mediul politic și justiție – nu mai e un secret pentru nimeni -, a treia putere în stat devenind un câmp strategic jinduit de mulți. SIE pune în practică aceeași procedură, atât sub formă de spionaj ori contraspionaj, cât și în treburile noastre interne, care n-au legătură cu siguranța națională. Mass-media este penetrată de ani buni de diverse interese, care n-au nici cea mai mică tangență cu cel național, ci mai degrabă cu cel personal, partinic ori de grup. ONG-urile îți strecoară și ele proprii investigatori prin zonele considerate de interes, la fel ca și firmele particulare importante, pentru a-și proteja propriile interese, deoarece este știut că acela care deține informația deține puterea.
Ca atare, întrebările pe care le lansăm în acest demers sunt următoarele:
- Activitatea investigatorilor sub acoperire este sau nu legală?
- Atentează această activitate la drepturile noastre cetățenești?
- Cum ne putem proteja, atunci când granița dintre investigația sub acoperire și instigare este încălcată?
Când este legală munca sub acoperire
În legile privind organizare și funcțioarea serviciilor secrete din țara noastră nu există reglementări privind munca sub acoperire a ofițerilor fără nume. La fel cum nu există în alte domenii de activitate, că doar trăim – după toate declarațiile și angajamentele – într-o societate democratică. Și-atunci, de ce „urechea și timpanul“ sunt mereu prezente, fără ca noi să prindem măcar de veste?
Gaborii au dreptul să lucreze sub acoperire, potrivit Legii nr. 218/2002 a Poliției Române. Însă asemenea misiuni sunt posibile doar pentru „prevenirea și combaterea corupției, a criminalității transfrontaliere, a traficului de ființe umane, terorismului, traficului de droguri, spălării banilor, infracțiunilor informatice și a crimei organizate“. Iar aceste activități sub acoperire pot fi ordonate doar „la propunerea Inspectoratului General al Poliției Române, cu aprobarea ministrului de Interne și cu autorizarea procurorului desemnat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București“.
În acest caz, cum de-și permit pseudo-investigatorii ANAF să desfășoare fără drept acțiuni sub acoperire pe la covrigării și tarabe, ca să constate cine nu eliberează bon fiscal? Sau cum de au tupeul agenții de circulație să monteze aparatură radar pe automobile neinscripționate cu însemnele Poliției, desfășurând o activitate sub acoperie, tot fără drept? Și exemplele pot continua, din păcate, la nesfârșit.
Acoperiții nelegali sunt buni de pușcărie
Noul Cod de procedură penală al României, în vigoare din februarie 2014, reglementează cu exactitate „Utilizarea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reală și a colaboratorilor“. Numai că legea nu este respectă. Astfel, folosirea acoperiților nu este posibilă decât dacă a fost dispusă de către procurorul care supraveghează ori efectuează o urmărire penală și doar pe o perioadă de 60 de zile. Iar munca investigatorilor acoperiți este posibilă și legală doar atunci când „există o suspiciune rezonabilă“ privind săvârșirea de infracțiuni privind securitatea națională, traficul de droguri, arme sau persoane, actele de terorism sau finanțare a terorismului, spălarea banilor, falsificarea de monede, alte valori ori instrumente electronice de plată, șantajul, lipsirea de libertate, evaziunea fiscală când este vorba despre acte de corupție, infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale UE etc., în general infracțiuni a căror pedeapsă se ridică la peste șapte ani de închisoare (art. 148 din noul Cod de procedură penală).
Drept urmare, cum se face că inspectorii ANAF îndrăznesc să-și pună peruci și mustăți false, deghizându-se în ceea ce nu sunt, pentru a-i prinde cu ocaua mică pe ospătarii care primesc ciubuc nefiscalizat, pe gogoșari sau pe babele din piață care nu eliberează bon fiscal? Total în disprețul legii, este răspunsul exact. Mod în care cetățeanului de rând îi sunt răstrânse în chip samavolnic libertăți fundamentale, deoarece astfel de operațiuni sub acoperire nu sunt avizate de către procuror.
În concluzie, acoperiții care lucrează sub acoperire fără drept nu sunt decât niște infractori, deoarece au foarte clară reprezentarea faptului că încalcă legea (nu contează dacă din proprie inițiativă sau la dispoziția superiorilor) și totuși o fac. Iar pedeapsa pentru aceștia ar trebui să fie majorată corespunzător, datorită funcțiilor pe care le ocupă. (Cerasela N.).
Anchete
Vi-l mai amintiti pe procurorul DNA Camelus Paduraru, despre care avocatii spuneau ca este cel mai enervant procuror de sedinta?

Ei bine, dupa pensionare, fostul procuror a ajuns fix avocat., dezvaluie Lumea Justritiei.
Aflam asta de pe pagina de Facebook a lui Camelus Paduraru!
Si tot de acolo aflam ca acelasi Camelus se crede Cicero, sau ar vrea sa fie precum Cicero. In acest sens, daca va uitati la linkul paginii de Facebook a lui Camelus, veti observa ca numele acestuia este “cicero.filosof” (vezi facsimil). Te doare capul, nu altceva! In plus, va rugam sa mai remarcati ca fostul procuror si-a pus diacritica doar la numele de familie, nu si la prenume. Probabil ca s-a gandit ca astfel va suna latineste. Oricum: situatia nu e grava, daca ne gandim ca altii se cred Napoleon (ca tot ruleaza zilele astea filmul in cinematografe). (Irinel I.).
Altfel, va dati seama ce mandrie trebuie sa fie pe avocati la gandul ca sunt colegi cu unul care a pledat in instanta pentru condamnarea unor oameni trimisi nevinovati in judecata de DNA? (Irinel I.).
Anchete
Inalta Curte va judeca, in 7 decembrie 2023, cererea lui Chereches de stramutare a dosarului in care a fost condamnat deja de Curtea de Apel Cluj

Primarul din Baia Mare, Catalin Chereches, are saptamana viitoare o sansa de a scapa de condamnarea de 5 ani inchisoare cu executare pentru luare de mita primita in urma cu cateva zile la Curtea de Apel Cluj, dezvaluie Lumea Justitiei. Inalta Curte va judeca, in 7 decembrie 2023, cererea lui Chereches de stramutare a dosarului in care a fost condamnat deja de Curtea de Apel Cluj, stramutare intemeiata pe motiv ca una dintre judecatoarele care l-au condamnat – Georgiana Rodica Farcas-Hingan – se afla in stare de incompatibilitate, dupa ce a facut denunt impotriva soacrei primarului, deci era in vadita relatie de dusamanie cu acesta. E drept judecatoarea Farcas-Hingan a formulat declaratie de abtinere, insa aceasta a fost una la misto, fiind respinsa de colegii sai de la Curtea de Apel Cluj.
Revenind la cererea de stramutare depusa de Chereches, inregistrata inainte de pronuntarea deciziei definitive, aceasta va fi judecata chiar daca hotararea de condamnare a fost pronuntata, o eventuala admitere a ei avand un impact major: decizia de condamnare va fi desfiintata, conform art. 74 alin. 5 din Codul de procedura penala, iar dosarul in care a fost condamnat de va rejudeca, din faza apelului. In ceea ce priveste completul la care a picat Catalin Chereches si care va decide asupra cererii de stramutare, el este format din judecatoarele Oana Burnel, Simona Cirnaru si Rodica Aida Popa (foto). Daca are sau nu primarul vreo sansa, va lasam pe dvs sa trageti concluzia.
Totusi, trebuie sa spune ca o asemenea cerere de stramutare ar trebui admisa de pe scaun, din punctul nostru de vedere. Asta intrucat este inadmisibil ca un inculpat, oricare ar fi el, sa fie judecat de o judecatoare ce a facut denunt impotriva unui membru al familiei respectivului inculpat. Nu exista nici cea mai mica aparenta de impartialitate, iar intreaga solutie este vulnerabilizata tocmai din cauza pastrarii Georgianei Rodica Farcas-Hingan in complet, existand asadar o legitima suspiciune privind incalcarea dreptului la un proces echitabil. Altfel, povestea ca primarul Chereches ar fi premeditat cazul cu soacra sa care ar fi incercat mituirea judecatoarei Farcas-Hingan pentru a o face pe aceasta incompatibila, obtinand in acest mod o reluare a judecatii apelului pentru a intra in prescriptie este doar o poveste, in conditiile in care fapta de luare de mita se prescria abia in primavara anului vitor, deci era timp pentru finalizarea dosarului intr-o eventuala rejudecare a apelului. (Irinel I.).
Anchete
Gabriela Scutea este acum Inalt Consilier UE pe probleme de justitie si procuratura pentru Republica Moldova

Plecata din sistem in urma cu cateva luni, desigur cu o pensie consistenta, semnatara nelegalului Protocol PICCJ-SRI (care a stat la baza constituirii echipelor mixte dintre procurori si ofiteri SRI) a ajuns Inalt Consilier al UE, dezvaluie Lumea Justitiei. Ne referim la Gabriela Scutea (foto), fost Procuror General al Romaniei si fosta mana dreapta a Laurei Kovesi. Gabriela Scutea este acum Inalt Consilier UE pe probleme de justitie si procuratura pentru Republica Moldova. Scutea isi desfasoara activitatea in cadrul unui proiect finantat de Uniunea Europeana, al carui obiectiv este de sprijinire a autoritatilor de la Chisinau in implementarea agendei de reforma, in cadrul procesului de aderare la UE. Va dati seama ce reforma va face Scutea. Saracii moldoveni…(Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zile
Mai poti sa respecti un grad de chestor, cand vezi ca un necunoscut e facut chestor, la 34 ani?
-
Exclusivacum 2 zile
Cel mai mare secret al Mafiei din adevarata „mafie a gunoaielor din Prahova” va fi deconspirat, luni, 04.12.2023, orele 13.00/Politisti corupti cu functie de conducere din MAI si I.P.J. Prahova – complici la santajele gruparii de criminalitate economico-financiar organizata pe care o acopera in acest judet/DOCUMENTE SI INREGISTRARI AUDIO – IN EXCXLUSIVITATE
-
Exclusivacum 13 ore
SANTAJELE MAFIEI CU AUTORITATI ale statului roman/Grupul de crima financiar – organizata locala cu sprijinul politistilor corupti si cu sprijinul parchetelor si instantelor/Documente si inregistrari audio, in exclusivitate/Azi, orele 13.00
-
Exclusivacum 3 ore
Reeditarea mafiei lui „Portocala”/Noi detalii despre actuala mafie a procurorului ”Portocală” ies la iveală!(I)
-
Administratieacum 2 zile
Serviciile au folosit partidul ca pe un prezervativ de unică folosință
-
Exclusivacum 2 zile
Nici în 2023, cei care conduc MAI nu au fost capabili să creeze un sistem de recrutare la județul de înscriere/Incompetența a ucis un polițist la Constanța
-
Ancheteacum 2 zile
Inalta Curte va judeca, in 7 decembrie 2023, cererea lui Chereches de stramutare a dosarului in care a fost condamnat deja de Curtea de Apel Cluj
-
Featuredacum 2 zile
Primul vestitor al arestărilor Statului Paralel în România a fost Henry Kissinger