Anchete
Cei care dicteaza si-au creata o mafie incat si mafia siciliana cred ca ar trebui sa ia lectii/MAFIA ROMANEASCA – “ Bonnie si Clyde de Romania”!!!
Tematoare pentru viata ei, sa nu sfarseasca in arest asa cum a patit-o fostul ofiter acoperit al SRI, Sorin Crivat (otravit cel mai probabil cu cianura, dar declarat mort chipurile in urma unui infarct), fosta sefa a DIICOT, Alina Bica, a rupt foarte tacerea in fata judecatorilor!!!
Aceste date nu au fost “exploatate” de presa…normal, care presa? Aaaa…”Divizia de Presa” a SRI-ului…Fireste ca nu…Va rugam sa cititi cu atentie declaratiile Alinei Bica!!!
“Am fost contactata de Coldea Florian, prim adjunct SRI, care m-a invitat la o cafea… Coldea a insistat sa-mi explice ca lucrurile sunt “cam subtiri” in ceea ce-l priveste pe Tender, si ca eu, ca procuror de caz, am fost un pic cam zeloasa”
“Dupa ce am preluat sefia DIICOT in iunie 2013, urmarea unor discutii avute cu proc. sef adj. Giorgiana Hosu si proc. sef serviciu Silvia Stefanescu, mi s-a adus la cunostinta faptul ca exista o carenta de procurori la compartimentul judiciar, iar proc. Mirel Radescu doreste sa isi desfasoare activitatea pe domeniul combaterii macro criminalitatii economico-financiare, dorind sa ocupe una din cele doua functii de conducere. Urmare acestei situatii, s-a procedat la racolarea unor noi colegi pe compartimentul judiciar de la alte unitati de parchet si am solicitat d-nei Stefanescu sa prezinte o propunere de repartizare a dosarelor ce urmeaza a fi sustinute in instanta. Urmare discutiei avute, am primit cu viza celor doua doamne o propunere de repartizare a cauzelor, dl. Mirel Radescu pierzand la repartizare dosarul cu Ovidiu Tender, repartizat dnei proc. Curelaru. Am intrebat procurorii daca ii deranjeaza repartizarea, era o speta simpla in care eu am facut rechizitoriul, pentru o inselaciune si un abuz in serviciu, raspunsul acestora a fost negativ.
La putin timp dupa aceasta redistribuire, am fost contactata de Coldea Florian, prim adj. SRI, care m-a invitat la o cafea. Cu acea ocazie, acesta m-a intrebat care e stadiul dosarului Tender si care e parerea mea cu privire la situatia juridica din cauza. I-am explicat starea de fapt si ca in opinia mea o solutie de achitare este exclusa, iar Coldea a insistat sa-mi explice ca lucrurile sunt “cam subtiri” in ceea ce-l priveste pe Tender, si ca eu ca procuror de caz am fost un pic cam zeloasa cand am dispus trimiterea sa in judecata. Deoarece a tot insistat sa ma convinga ca Tender nu este atat de vinovat precum pare; la un moment dat, mi-a prezentat o informare „strict secret” in legatura cu care pot arata ca: dl Tender prin natura relatiilor din Africa prezinta interes pentru siguranta nationala si una dintre firmele sale deruleaza niste contracte. L-am rugat pe Coldea sa-mi permita sa ma documentez mai bine, am avut o discutie cu Curelaru in legatura cu aceasta cauza, am intrebat-o care e opinia sa, care este practica instantelor, iar la cca. 3 saptamani m-am intors la discutia cu Coldea fiind cu “temele facute”. I-am spus acestuia ca este exclusa o solutie de achitare. In acel moment, Coldea vadit deranjat de pozitia mea, mi-a replicat ca “nu o sa sfarsesc bine, deoarece nu inteleg ca este vorba de siguranta nationala”. Stiind ce a patit Angela Ciurea (n.r. – Angela Ciurea a povestit cum a fost certata de Kovesi pentru masuri dispuse in dosarul ALRO si despre cum i s-a cerut sa plece din DIICOT, de fata fiind si generalul Coldea, episod confirmat de procuroarea PICCJ Angela Nicolae) si Ciprian Nastasiu (care mi-a fost chiar coleg de birou), m-am gandit sa aplic o stratagema ca sa “nu o sfarsesc rau”, respectiv l-am intrebat daca exista vreo incompatibilitate intre modalitatea de executare a pedepsei si siguranta nationala, moment in care mi-a spus ca nu, atata timp cat Tender se afla in libertate nu este nicio problema si mi-a cerut sa-l informez cu ce se intampla la fiecare termen de judecata – ceea ce am si facut. Vreau sa subliniez: Ovidiu Tender nu putea obtine suspendarea conditionara a executarii pedepsei, deoarece atat Codul vechi si nou, din perspectiva infractiunilor pentru care a fost trimis in judecata, in caz de condamnare, nu i-ar fi permis judecatorului aplicarea acestei modalitati de executare”.
“Cred ca cineva i-a spus d-lui. Coldea ca nu se poate dispune suspendarea executarii pedepsei si s-a suparat”
“ (…) O perioada lucrurile au stat in regula, insa ulterior, am observat o racire a relatiilor dintre DIICOT si SRI, deoarece sub aspectul numarului de sesizari primare pe care DIICOT le-a primit, acesta era aproape inexistent. In anul 2014 am primit max. 10 sesizari, toate neserioase, in timp ce uitandu-ma la DNA am observat ca avea aproape toata activitatea SRI, iar singurul om operativ din SRI era dl. Coldea, dl. Maior neavand valente operative. Cred ca cineva i-a spus d-lui. Coldea ca nu se poate dispune suspendarea executarii pedepsei si s-a suparat”.
“Este de notorietate in sistemul judiciar relatia de prietenie si colaborarea dintre doamna Kovesi si Coldea, si am vazut cu proprii ochi ce au patit Ciurea si Nastasiu din cauza celor doi”.
“(…) Discutam cu Coldea cel putin o data pe luna despre dosarul Tender. La una dintre intalniri am fost intrebata ce parere am despre faptul ca dl. Mihailescu lucreaza la dl. Tender. I-am explicat lui Coldea ca nu port discutii cu Mihailescu despre Tender, deoarece noi avem relatii de egalitate intre noi doar in ceea ce priveste prietenia, iar in ce priveste partea profesionala, Mihailescu nu este in masura sa imi ceara astfel de lucruri si a avut exemplul unui alt prieten, tot consilier al meu, care a avut obraznicia sa imi ceara un lucru nepotrivit si pentru care am rupt relatiile: este vorba de denuntatorul Catalin Stefan.
L-am intrebat pe Coldea daca e vreo problema cu relatia mea cu Mihailescu, acesta mi-a sugerat ca ar fi cazul sa rarim intalnirile, iar eu i-am spus ca nu voi face acest lucru atata timp cat Mihailescu este principial in raport cu mine, moment in care Coldea mi-a spus ca imi asum relatiile pe care mi le aleg si nu poate preveni ceea ce nu stie. Nu era prima data cand Coldea imi sugera cu cine ar trebui sa fiu prietena si cu cine nu, insa nu am tinut cont de sugestiile domniei sale, cu exceptia unei singure situatii remediate intre timp.
Pe masura ce se apropa dosarul Tender de finalizare, mi s-a parut corect si principial, avand in vedere ce a patit Ciprian Nastasiu, in urma concluziilor sustinute in sala de judecata pe simpla dispozitie verbala a procurorului sef – vezi cazul Omar Hayssam –, sa nu o las pe Claudia Curelaru sa ajunga intr-o pozitie similara. Atunci i-am cerut d-nei. Curelaru sa intocmeasca un referat pe care sa il aprob in scris cu privire la concluziile pe care urma sa le puna in sala de judecata cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, referat pe care l-am adus si la cunostinta proc. sef Stefanescu Silvia, am intocmit si un proces verbal pe care l-am semnat stiind ca niciodata, legal, vreun judecator nu va putea sa aplice ceea ce este consemnat in acele lucrari, deoarece circumstantele legale nu-i permiteau acest lucru. Precizez faptul ca nu am fortat si nu am obligat pe nimeni sa aiba o anumita atitudine si am avut in vedere alegerea celei mai bune situatii si pentru DIICOT si pentru mine pentru “a nu o sfarsi rau” asa cum mi s-a promis, lucru care pare ca nu mi-a iesit. Este de notorietate in sistemul judiciar relatia de prietenie si colaborarea dintre doamna Kovesi si Coldea si am vazut cu proprii ochi ce au patit Ciurea si Nastasiu din cauza celor doi “.
”Tender, nu este un om cu caracter si ca o persoana care mi-a oferit mita in 2006 de 1 milion de euro, nu este o persoana de care sa te apropii”
“(…) Am incercat sa ii spun de cateva ori lui Ionut Mihailescu ca asa cum l-am cunoscut in ancheta pe Tender, nu este un om cu caracter si ca o persoana care mi-a oferit mita in 2006 de 1 milion de euro nu este o persoana de care sa te apropii.
(…)
O alta intrebare pe care mi-o pun este imprejurarea in care Tender a plecat din tara inainte cu doua zile ca eu sa fiu ridicata de pe strada, iar acum apare in dosarul DNA ca denuntator de buna-credinta in legatura cu cu presupuse activitati infractionale pe care eu le-am savarsit.
Din dosar se poate observa ca DNA s-a sesizat cu privire la mine, Tender si Ionut Mihailescu inca din februarie 2014 si nu inteleg de ce nu s-a intervenit. Cred ca nu au avut de ce sa intervina si pe ce anume”.
Nici nu stiu exact ce sa mai adaug la articolul de mai sus, treaba e clara, coruptia in sistem este uriasa.
Degeaba sunt foarte multi procurori cinstiti cat si oameni din servicile secrete, care incearca sa-si faca treaba cat mai bine, daca cei care dicteaza si-au creata o mafie incat si mafia siciliana cred ca ar trebui sa ia lectii. Daca in Italia, mafia face afaceri cu statul, ba mai si construieste unele facilitati, sau face unele sponsorizari pentru binele comunitatii, in Romania mafia este practic statul. Iar in cazut de fata, cei care dicteaza si conduc intreg sistemul, sunt chiar acei oameni de la care te-ai astepta sa lupte din greu cu mafia din sistem, si aici ma refer la seful SRI-ului, domnul Coldea si doamna Kovesi, Procurorul General al Romaniei si apoi procuror-sef DNA. Unul e cu informatia si altul e cu orchestararea dosarelor…Coldea avand informatia, recurge rapid la santaj, iar Kovesi avand justitia le compune dosarele. Sunt un fel de Bonnie si Clyde de Romania.
Domnul Coldea, se stie, el e cel care a condus SRI-ul in ultimii 11 ani, timp in care a recurs la santaj, spalari de bani, s-a ocupat cu prostitutia, avand chiar retele de prosituate pe care se zvoneste pe la colturi, le plasa pe la diversi oameni importanti, dupa care recurgea la santaje pentru a scoate cat mai multi bani de la ei, altfel, ajungeau pe mana lui Bonnie.
In tot acest timp, tot pe la colturi se zvoneste ca domnul Coldea ar fi strans o avere de peste 25 milioane de euro. O suma frumusica, nu? O suma cu care sa isi traiasca probabil a doua tinerete impreuna cu iubita lui … De asta nici nu mi-a fost cu mirare sa aflu ca acuzatiile formulate de Elena Udrea catre domnul Coldea nu si-au gasit, in viziunea procurorilor anticoruptie, nici un fundament pentru a incepe o investigatie.
Ma uit cum, dintr-o data, s-a dat drumul la atat de multe dosare, care pana mai ieri erau inchise prin sertare, pline de praf si ma intreb de unde toata vioiciunea asta asa, dintr-o data? Ramane de vazut daca si cei doi mai putini celebri de la noi vor avea aceasi soarta….
Iar despre cea care face aceste denunturi, nu sunt prea multe de adaugat, a fost si ea o vulpe care a crezut ca a pus mana pe cotetul de gaini si va avea de acum papa pentru tot resul vietii, insa nu stia ca acele gaini nu erau de fapt ale ei, ci erau doar puse de momeala de lupii ai mari.
De altfel, prin mai 2014, Alina Bica – care era, deja, cum am vazut, intr-o relatie mai mult decat execrabila cu Coldea – a mai avut, in calitatea sa de sef DIICOT, de gestionat o problema sensibila pe care vad ca nu o pomeneste, desi are stransa legatura tot cu Coldea si SRI-ul, mai precis ala de la Prahova, condus pe vremea aceea de securistul Marin Constantin, mutat din iulie 2014 la SRI Dambovita, credem noi ca de sanchi, ca alt motiv serios nu avea Maior sa-l transfere.
Si daca nu vorbeste BICA, hai sa i-o reamintim noi !
Povestea se leaga strans de fostul ei subaltern de la DIICOT Ploiesti, procurorul sef Botnaru Ionut (acum mare procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti in locul dusmanului de moarte, Tudose Liviu, care se pare ca a cazut singur in propria capcana intinsa altora, impreuna cu col. SRI Marin Constantin. Este vorba de dosarul pentru care procurorii DNA București au cerut confirmarea redeschiderii urmăririi penale, deoarece, initial, fusese clasat de procurorul sef de sectie Lucian Papici în aprilie 2014.
In acest articol va vom reaminti doar ca, in conformitate cu datele de pe site-ul oficial al ÎCCJ, dosarul a fost înregistrat pe 9 februarie, intimați fiind fostul șef al Direcției Regionale a Finanțelor Publice Ploiești, Daniel Cristian Petre, adjunctul său de la acea vreme, Cătălin Dinu, fostul șef al Inspectoratului Județean de Poliție (IJP) Prahova, Viorel Dosaru, actual subsecretar de stat în MAI, șeful Poliției Ploiești, Cristian Gelu Manea, fostul șef al DGA Prahova, Constantin Ispas, ofițerul BCCO Emanuel Saghel, șeful Serviciului Investigații Criminale din IJP Prahova, Nicolae Zecheru, fostul șef al DIICOT Ploiești, Ionuț Botnaru, actual șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Ploiești, Liviu Matei, actual șef al DIICOT Ploiești, procurorul Gheorghe Gârbea, fost adjunct al șefului PCA Ploiești, președintele Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma și fiul acestuia, deputatul PSD Vlad Cosma. Cercetările în acest caz au pornit de la ancheta efectuată în dosarul evaziunii de 35 de milioane de euro în care, ulterior, au fost trimiși în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești mai mulți inculpați, printre care: fostul angajat al Secretariatului General al Guvernului Marcel Păvăleanu, Răzvan Alexe, dar și oameni de afaceri ale căror firme au avut, de-a lungul timpului, contracte cu autoritățile publice din Prahova.
Potrivit unor surse judiciare, lucrurile sunt putin mai complicate. Le-a complicat mafia despre care tot vorbim! (C. Ina).
Anchete
De la șefia DNA, la bara martorilor: Mihai Alexandru Stanciu, audiat în dosarul procurorilor Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță
Magistratura constănțeană este zguduită de noi detalii în dosarul de corupție care îi vizează pe greii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Constanța. Un personaj-cheie a apărut recent în peisajul audierilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ): Mihai-Alexandru Stanciu, actualul prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Constanța și fost șef al DNA Constanța. Prezența sa în fața anchetatorilor vine să clarifice mecanismele de influență ce par să fi funcționat în spatele ușilor închise ale instituțiilor judiciare de la malul mării.
Audierea de la PICCJ: Numele fostului șef DNA, invocat în discuții compromițătoare
Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, Mihai-Alexandru Stanciu a fost citat ca martor după ce numele său a fost vehiculat repetat în interceptările sau discuțiile purtate de procurorul Gigi Valentin Ștefan, acuzat de trafic de influență. Rolul lui Stanciu în această ecuație este unul delicat, având în vedere că, pentru o scurtă perioadă, acesta a condus structura anticorupție din Constanța.
Ancheta vizează acuzații grave: în timp ce Gigi Valentin Ștefan este cercetat pentru trafic de influență, colegul său, Teodor Niță, este acuzat de instigare la abuz în serviciu. În acest context, mărturia lui Stanciu devine esențială pentru a înțelege cum se încerca „dirijarea” anumitor dosare între unitățile de parchet.
Interese „punctuale” și dosare reunitate: Presiuni sub masca colegialității?
În fața procurorilor PICCJ, Mihai-Alexandru Stanciu a admis că a purtat discuții cu Gigi Valentin Ștefan pe marginea unor cauze aflate pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța. Scenariul descris indică o tentativă de imixtiune în activitatea de urmărire penală, mascată de argumente administrative.
Ștefan l-ar fi contactat pe Stanciu pentru a-i anunța trimiterea unor cunoștințe în audiență sau pentru a solicita preluarea unor dosare, susținând că dorește „să le lucreze punctual” sau să le unească cu alte cauze pe care le avea deja în gestiune la PCA Constanța. Aceste solicitări ridică semne de întrebare asupra modului în care ierarhia și vechimea în sistem erau folosite pentru a influența cursul justiției.
„Răceala” din sistem: Respectul profesional vs. distanțarea de acuzați
Deși a recunoscut că îi respectă pe cei doi inculpați datorită experienței și funcțiilor deținute, prim-procurorul Mihai-Alexandru Stanciu a ținut să sublinieze un aspect important în declarația sa: relația cu Ștefan și Niță s-a răcit considerabil în ultima perioadă. Această distanțare pare a fi o încercare a magistratului de a se separa de practicile investigate de procurorii bucureșteni.
Dosarul rămâne unul dintre cele mai explozive cazuri de corupție din sistemul judiciar constănțean, scoțând la iveală o rețea de influență care pune sub semnul întrebării integritatea unor procurori cu state vechi de plată. Rămâne de văzut dacă mărturia fostului șef DNA va cântări decisiv în probatoriul strâns împotriva celor doi procurori de la Curtea de Apel. (Irinel I.).
Anchete
Frontiera sub asediu: Captură record de țigarete și haine de lux „fake” în urma unor razii de tip BLITZ la Giurgiu și Calafat
O ofensivă coordonată a polițiștilor de frontieră români și bulgari a lovit puternic rețelele de contrabandă care tranzitează sudul țării. În doar 48 de ore, acțiunile fulger desfășurate pe drumurile naționale au dus la confiscarea a peste 100.000 de țigarete și a mii de produse contrafăcute. Inventivitatea traficanților a atins cote ridicate, o parte din marfă fiind descoperită lipită direct pe corpul unui pasager.
Contrabandă „la piele”: Țigarete disimulate pe corpul pasagerilor și în compartimente secrete
În perioada 13–15 mai 2026, polițiștii de frontieră din Giurgiu și Calafat au declanșat o serie de controale tip BLITZ, vizând rutele comerciale care leagă Turcia și Bulgaria de România și restul Europei. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, vigilența agenților a dus la descoperirea a 107.300 de țigarete (peste 5.300 de pachete) care circulau fără documente legale.
Metodele de ascundere i-au surprins chiar și pe anchetatori. Pe lângă clasicele spații duble din vehicule, o parte din marfă a fost găsită disimulată în bagaje printre haine sau, într-un caz flagrant, lipită pe corpul unui cetățean român. Întreaga cantitate de tutun, estimată la aproximativ 160.000 de lei, a fost confiscată, iar suspecții — cetățeni români, turci și bulgari — s-au ales cu dosare penale pentru deținere și comercializare ilegală de produse accizabile.
„Moda” ilegală de pe DN 5: Trei autocare ticsite cu parfumuri și haine contrafăcute
Lovitura dată crimei organizate a continuat pe 15 mai, când polițiștii au interceptat pe DN 5 trei autocare care veneau din Turcia. În urma perchezițiilor amănunțite, autoritățile au scos la lumină peste 2.080 de articole vestimentare și de parfumerie ce purtau însemnele unor mărci de lux celebre, dar pentru care ocupanții vehiculelor nu dețineau certificate de autenticitate.
Potrivit sursei citate, valoarea de piață a acestor produse, dacă ar fi fost vândute ca originale, depășește suma de 650.000 de lei. Bunurile aparțineau unor cetățeni turci și unui polonez, care sunt acum cercetați pentru punerea în circulație a produselor contrafăcute, faptă ce aduce prejudicii grave titularilor de mărci înregistrate.
Securitate sporită la granițele Schengen: Cooperare internațională împotriva traficului ilicit
Aceste acțiuni de succes sunt rezultatul unei colaborări strânse între Poliția de Frontieră Română, omologii bulgari și Direcția Regională Vamală Craiova. Valoarea totală a bunurilor scoase de pe piața neagră în acest interval depășește pragul de 800.000 de lei, reprezentând o lovitură financiară grea pentru grupările de contrabandiști.
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu a reiterat faptul că astfel de misiuni permanente sunt esențiale în contextul aplicării acquis-ului Schengen. Obiectivul rămâne clar: securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene și protejarea proprietății intelectuale, garantând că interesele statului român nu sunt subminate de fluxurile de marfă ilegală. (Paul D.).
Anchete
Enigma de la Sinaia: De ce bat pasul pe loc dosarele primarului Vlad Oprea? Între „spectacol” judiciar și tăcere suspectă
După un asalt mediatic fulminant și acuzații grave de corupție care au ținut primele pagini ale ziarelor, cazul primarului din Sinaia, Vlad Oprea, pare să fi intrat într-un con de umbră inexplicabil. O analiză publicată recent de portalul Lumea Justiției ridică semne de întrebare legitime asupra modului în care instituțiile statului gestionează dosarele care îl vizează pe edilul cunoscut pentru luxosul său castel din Franța.
De la „breaking news” la liniște deplină în sertarele DNA
Anul trecut, Vlad Oprea devenea personajul principal al unei campanii judiciare de proporții. Săltat de procurorii DNA sub acuzații care ar face orice manual de drept penal să pară incomplet – luare de mită, trafic de influență, spălare de bani, abuz în serviciu și fals – edilul părea a fi pe un drum fără întoarcere către instanță. Cu toate acestea, realitatea actuală contrazice așteptările publice de atunci: suspendarea din funcție a fost ridicată, iar Oprea își exercită nestingherit mandatul de primar.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, de mai bine de un an, dosarul stagnează la Direcția Națională Anticorupție. În timp ce unele surse sugerează că s-ar pregăti prezentarea materialului de urmărire penală și emiterea rechizitoriului, lentoarea procedurii ridică mari semne de întrebare: poate dura o astfel de etapă administrativă mai bine de 12 luni?
Traseul dosarelor „pierdute”: De la Ploiești spre „uitarea” din Capitală
Situația juridică a lui Vlad Oprea pare să se complice – sau să se simplifice, în funcție de perspectivă – prin transferul altor cauze către structura centrală a DNA. O a doua cauză, vizând posibile fapte de uzurpare a funcției și abuz în serviciu, a fost trimisă de la Parchetul Curții de Apel Ploiești direct către DNA. Odată înregistrat aici, dosarul pare să fi intrat într-o stare de hibernare, fără ca vreo informație despre evoluția acestuia să mai ajungă în spațiul public.
În acest context, publicația citată sugerează că noul șef al DNA, Viorel Cerbu, ar trebui să analizeze cu atenție stadiul acestor cauze pentru a risipi orice suspiciune de tergiversare.
Blocaj birocratic la Tribunal: Dosarul fără prim termen de judecată
Lentoarea nu pare a fi un atribut exclusiv al procurorilor, ci se extinde și în sfera contenciosului administrativ. La Tribunalul București, a fost introdusă o acțiune prin care se solicită obligarea prefectului județului Prahova să emită ordinul de încetare a mandatului de primar al lui Vlad Oprea, având în vedere problemele sale penale.
Deși cererea a fost înregistrată încă din noiembrie 2025, până la mijlocul lunii mai 2026 instanța nu a stabilit nici măcar un prim termen de judecată. Această pasivitate judiciară adâncește misterul care plutește deasupra cazului Sinaia.
Miza din spatele tăcerii: Investiții sau protecție politică?
Care ar putea fi explicația pentru această „frână” pusă brusc aparatului judiciar? Jurnaliștii de la Lumea Justiției relatează că în mediile politice și administrative se vehiculează o ipoteză interesantă: necesitatea ca Vlad Oprea să rămână în funcție pentru a semna documente critice legate de investiții și proiecte locale majore.
Deși autorii analizei precizează clar că nu se pronunță asupra vinovăției sau nevinovăției primarului, contrastul dintre „tam-tam-ul” inițial și liniștea mormântală de astăzi rămâne flagrant. Rămâne de văzut dacă instituțiile statului vor oferi clarificări sau dacă tăcerea va rămâne singurul răspuns într-un caz ce pare să sfideze celeritatea justiției. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 5 zileREPUBLICA „LENTILEI UNSE” : Cum s-a transformat MEDAT în bancomat de familie, iar IOR în „El Dorado” de 51.850 lei
-
Exclusivacum 2 zileȘAH MAT LA CARACATIȚA DIN PENITENCIARE: CUM S-A ÎNECAT „FAMIGLIA” TEOROC LA MALUL ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR
-
Exclusivacum 5 zileEpoleți cu miros de clor: La IPJ Prahova, „Siguranța și Încrederea” se livrează la pachet cu mopul și găleata
-
Exclusivacum 5 zilePLOIEȘTI, CAPITALA GUNOIULUI PE DATORIE – Ruleta Bin Go lovește din nou: Incisiv de Prahova a avut dreptate, primarul ține în brațe un operator îngropat în datorii
-
Exclusivacum 4 zileJustiția dă verdictul în cazul „Luptătorul vs. Sistemul”: Internarea forțată la psihiatrie, folosită ca armă de represiune în Poliția Română
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total în Ministerul de Interne: Sindicatul „Diamantul” dă șah-mat sistemului prin „avalanșa” de procese câștigate
-
Exclusivacum 3 zileMAFIA CAZANELOR ȘI REȚETA SUCCESULUI „DUPĂ GRATII”: CUM A DEVENIT ISCIR PLOIEȘTI FEUDA UNUI PUȘCĂRIAȘ ȘI A PROTECTORILOR SĂI DIN MINISTER
-
Exclusivacum 3 zileMASACRUL INTEGRITĂȚII LA FRONTIERĂ: Cum să execuți un polițist incomod prin „metoda asfixierii” financiare



