Anchete
Cei care dicteaza si-au creata o mafie incat si mafia siciliana cred ca ar trebui sa ia lectii/MAFIA ROMANEASCA – “ Bonnie si Clyde de Romania”!!!
Tematoare pentru viata ei, sa nu sfarseasca in arest asa cum a patit-o fostul ofiter acoperit al SRI, Sorin Crivat (otravit cel mai probabil cu cianura, dar declarat mort chipurile in urma unui infarct), fosta sefa a DIICOT, Alina Bica, a rupt foarte tacerea in fata judecatorilor!!!
Aceste date nu au fost “exploatate” de presa…normal, care presa? Aaaa…”Divizia de Presa” a SRI-ului…Fireste ca nu…Va rugam sa cititi cu atentie declaratiile Alinei Bica!!!
“Am fost contactata de Coldea Florian, prim adjunct SRI, care m-a invitat la o cafea… Coldea a insistat sa-mi explice ca lucrurile sunt “cam subtiri” in ceea ce-l priveste pe Tender, si ca eu, ca procuror de caz, am fost un pic cam zeloasa”
“Dupa ce am preluat sefia DIICOT in iunie 2013, urmarea unor discutii avute cu proc. sef adj. Giorgiana Hosu si proc. sef serviciu Silvia Stefanescu, mi s-a adus la cunostinta faptul ca exista o carenta de procurori la compartimentul judiciar, iar proc. Mirel Radescu doreste sa isi desfasoare activitatea pe domeniul combaterii macro criminalitatii economico-financiare, dorind sa ocupe una din cele doua functii de conducere. Urmare acestei situatii, s-a procedat la racolarea unor noi colegi pe compartimentul judiciar de la alte unitati de parchet si am solicitat d-nei Stefanescu sa prezinte o propunere de repartizare a dosarelor ce urmeaza a fi sustinute in instanta. Urmare discutiei avute, am primit cu viza celor doua doamne o propunere de repartizare a cauzelor, dl. Mirel Radescu pierzand la repartizare dosarul cu Ovidiu Tender, repartizat dnei proc. Curelaru. Am intrebat procurorii daca ii deranjeaza repartizarea, era o speta simpla in care eu am facut rechizitoriul, pentru o inselaciune si un abuz in serviciu, raspunsul acestora a fost negativ.
La putin timp dupa aceasta redistribuire, am fost contactata de Coldea Florian, prim adj. SRI, care m-a invitat la o cafea. Cu acea ocazie, acesta m-a intrebat care e stadiul dosarului Tender si care e parerea mea cu privire la situatia juridica din cauza. I-am explicat starea de fapt si ca in opinia mea o solutie de achitare este exclusa, iar Coldea a insistat sa-mi explice ca lucrurile sunt “cam subtiri” in ceea ce-l priveste pe Tender, si ca eu ca procuror de caz am fost un pic cam zeloasa cand am dispus trimiterea sa in judecata. Deoarece a tot insistat sa ma convinga ca Tender nu este atat de vinovat precum pare; la un moment dat, mi-a prezentat o informare „strict secret” in legatura cu care pot arata ca: dl Tender prin natura relatiilor din Africa prezinta interes pentru siguranta nationala si una dintre firmele sale deruleaza niste contracte. L-am rugat pe Coldea sa-mi permita sa ma documentez mai bine, am avut o discutie cu Curelaru in legatura cu aceasta cauza, am intrebat-o care e opinia sa, care este practica instantelor, iar la cca. 3 saptamani m-am intors la discutia cu Coldea fiind cu “temele facute”. I-am spus acestuia ca este exclusa o solutie de achitare. In acel moment, Coldea vadit deranjat de pozitia mea, mi-a replicat ca “nu o sa sfarsesc bine, deoarece nu inteleg ca este vorba de siguranta nationala”. Stiind ce a patit Angela Ciurea (n.r. – Angela Ciurea a povestit cum a fost certata de Kovesi pentru masuri dispuse in dosarul ALRO si despre cum i s-a cerut sa plece din DIICOT, de fata fiind si generalul Coldea, episod confirmat de procuroarea PICCJ Angela Nicolae) si Ciprian Nastasiu (care mi-a fost chiar coleg de birou), m-am gandit sa aplic o stratagema ca sa “nu o sfarsesc rau”, respectiv l-am intrebat daca exista vreo incompatibilitate intre modalitatea de executare a pedepsei si siguranta nationala, moment in care mi-a spus ca nu, atata timp cat Tender se afla in libertate nu este nicio problema si mi-a cerut sa-l informez cu ce se intampla la fiecare termen de judecata – ceea ce am si facut. Vreau sa subliniez: Ovidiu Tender nu putea obtine suspendarea conditionara a executarii pedepsei, deoarece atat Codul vechi si nou, din perspectiva infractiunilor pentru care a fost trimis in judecata, in caz de condamnare, nu i-ar fi permis judecatorului aplicarea acestei modalitati de executare”.
“Cred ca cineva i-a spus d-lui. Coldea ca nu se poate dispune suspendarea executarii pedepsei si s-a suparat”
“ (…) O perioada lucrurile au stat in regula, insa ulterior, am observat o racire a relatiilor dintre DIICOT si SRI, deoarece sub aspectul numarului de sesizari primare pe care DIICOT le-a primit, acesta era aproape inexistent. In anul 2014 am primit max. 10 sesizari, toate neserioase, in timp ce uitandu-ma la DNA am observat ca avea aproape toata activitatea SRI, iar singurul om operativ din SRI era dl. Coldea, dl. Maior neavand valente operative. Cred ca cineva i-a spus d-lui. Coldea ca nu se poate dispune suspendarea executarii pedepsei si s-a suparat”.
“Este de notorietate in sistemul judiciar relatia de prietenie si colaborarea dintre doamna Kovesi si Coldea, si am vazut cu proprii ochi ce au patit Ciurea si Nastasiu din cauza celor doi”.
“(…) Discutam cu Coldea cel putin o data pe luna despre dosarul Tender. La una dintre intalniri am fost intrebata ce parere am despre faptul ca dl. Mihailescu lucreaza la dl. Tender. I-am explicat lui Coldea ca nu port discutii cu Mihailescu despre Tender, deoarece noi avem relatii de egalitate intre noi doar in ceea ce priveste prietenia, iar in ce priveste partea profesionala, Mihailescu nu este in masura sa imi ceara astfel de lucruri si a avut exemplul unui alt prieten, tot consilier al meu, care a avut obraznicia sa imi ceara un lucru nepotrivit si pentru care am rupt relatiile: este vorba de denuntatorul Catalin Stefan.
L-am intrebat pe Coldea daca e vreo problema cu relatia mea cu Mihailescu, acesta mi-a sugerat ca ar fi cazul sa rarim intalnirile, iar eu i-am spus ca nu voi face acest lucru atata timp cat Mihailescu este principial in raport cu mine, moment in care Coldea mi-a spus ca imi asum relatiile pe care mi le aleg si nu poate preveni ceea ce nu stie. Nu era prima data cand Coldea imi sugera cu cine ar trebui sa fiu prietena si cu cine nu, insa nu am tinut cont de sugestiile domniei sale, cu exceptia unei singure situatii remediate intre timp.
Pe masura ce se apropa dosarul Tender de finalizare, mi s-a parut corect si principial, avand in vedere ce a patit Ciprian Nastasiu, in urma concluziilor sustinute in sala de judecata pe simpla dispozitie verbala a procurorului sef – vezi cazul Omar Hayssam –, sa nu o las pe Claudia Curelaru sa ajunga intr-o pozitie similara. Atunci i-am cerut d-nei. Curelaru sa intocmeasca un referat pe care sa il aprob in scris cu privire la concluziile pe care urma sa le puna in sala de judecata cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, referat pe care l-am adus si la cunostinta proc. sef Stefanescu Silvia, am intocmit si un proces verbal pe care l-am semnat stiind ca niciodata, legal, vreun judecator nu va putea sa aplice ceea ce este consemnat in acele lucrari, deoarece circumstantele legale nu-i permiteau acest lucru. Precizez faptul ca nu am fortat si nu am obligat pe nimeni sa aiba o anumita atitudine si am avut in vedere alegerea celei mai bune situatii si pentru DIICOT si pentru mine pentru “a nu o sfarsi rau” asa cum mi s-a promis, lucru care pare ca nu mi-a iesit. Este de notorietate in sistemul judiciar relatia de prietenie si colaborarea dintre doamna Kovesi si Coldea si am vazut cu proprii ochi ce au patit Ciurea si Nastasiu din cauza celor doi “.
”Tender, nu este un om cu caracter si ca o persoana care mi-a oferit mita in 2006 de 1 milion de euro, nu este o persoana de care sa te apropii”
“(…) Am incercat sa ii spun de cateva ori lui Ionut Mihailescu ca asa cum l-am cunoscut in ancheta pe Tender, nu este un om cu caracter si ca o persoana care mi-a oferit mita in 2006 de 1 milion de euro nu este o persoana de care sa te apropii.
(…)
O alta intrebare pe care mi-o pun este imprejurarea in care Tender a plecat din tara inainte cu doua zile ca eu sa fiu ridicata de pe strada, iar acum apare in dosarul DNA ca denuntator de buna-credinta in legatura cu cu presupuse activitati infractionale pe care eu le-am savarsit.
Din dosar se poate observa ca DNA s-a sesizat cu privire la mine, Tender si Ionut Mihailescu inca din februarie 2014 si nu inteleg de ce nu s-a intervenit. Cred ca nu au avut de ce sa intervina si pe ce anume”.
Nici nu stiu exact ce sa mai adaug la articolul de mai sus, treaba e clara, coruptia in sistem este uriasa.
Degeaba sunt foarte multi procurori cinstiti cat si oameni din servicile secrete, care incearca sa-si faca treaba cat mai bine, daca cei care dicteaza si-au creata o mafie incat si mafia siciliana cred ca ar trebui sa ia lectii. Daca in Italia, mafia face afaceri cu statul, ba mai si construieste unele facilitati, sau face unele sponsorizari pentru binele comunitatii, in Romania mafia este practic statul. Iar in cazut de fata, cei care dicteaza si conduc intreg sistemul, sunt chiar acei oameni de la care te-ai astepta sa lupte din greu cu mafia din sistem, si aici ma refer la seful SRI-ului, domnul Coldea si doamna Kovesi, Procurorul General al Romaniei si apoi procuror-sef DNA. Unul e cu informatia si altul e cu orchestararea dosarelor…Coldea avand informatia, recurge rapid la santaj, iar Kovesi avand justitia le compune dosarele. Sunt un fel de Bonnie si Clyde de Romania.
Domnul Coldea, se stie, el e cel care a condus SRI-ul in ultimii 11 ani, timp in care a recurs la santaj, spalari de bani, s-a ocupat cu prostitutia, avand chiar retele de prosituate pe care se zvoneste pe la colturi, le plasa pe la diversi oameni importanti, dupa care recurgea la santaje pentru a scoate cat mai multi bani de la ei, altfel, ajungeau pe mana lui Bonnie.
In tot acest timp, tot pe la colturi se zvoneste ca domnul Coldea ar fi strans o avere de peste 25 milioane de euro. O suma frumusica, nu? O suma cu care sa isi traiasca probabil a doua tinerete impreuna cu iubita lui … De asta nici nu mi-a fost cu mirare sa aflu ca acuzatiile formulate de Elena Udrea catre domnul Coldea nu si-au gasit, in viziunea procurorilor anticoruptie, nici un fundament pentru a incepe o investigatie.
Ma uit cum, dintr-o data, s-a dat drumul la atat de multe dosare, care pana mai ieri erau inchise prin sertare, pline de praf si ma intreb de unde toata vioiciunea asta asa, dintr-o data? Ramane de vazut daca si cei doi mai putini celebri de la noi vor avea aceasi soarta….
Iar despre cea care face aceste denunturi, nu sunt prea multe de adaugat, a fost si ea o vulpe care a crezut ca a pus mana pe cotetul de gaini si va avea de acum papa pentru tot resul vietii, insa nu stia ca acele gaini nu erau de fapt ale ei, ci erau doar puse de momeala de lupii ai mari.
De altfel, prin mai 2014, Alina Bica – care era, deja, cum am vazut, intr-o relatie mai mult decat execrabila cu Coldea – a mai avut, in calitatea sa de sef DIICOT, de gestionat o problema sensibila pe care vad ca nu o pomeneste, desi are stransa legatura tot cu Coldea si SRI-ul, mai precis ala de la Prahova, condus pe vremea aceea de securistul Marin Constantin, mutat din iulie 2014 la SRI Dambovita, credem noi ca de sanchi, ca alt motiv serios nu avea Maior sa-l transfere.
Si daca nu vorbeste BICA, hai sa i-o reamintim noi !
Povestea se leaga strans de fostul ei subaltern de la DIICOT Ploiesti, procurorul sef Botnaru Ionut (acum mare procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti in locul dusmanului de moarte, Tudose Liviu, care se pare ca a cazut singur in propria capcana intinsa altora, impreuna cu col. SRI Marin Constantin. Este vorba de dosarul pentru care procurorii DNA București au cerut confirmarea redeschiderii urmăririi penale, deoarece, initial, fusese clasat de procurorul sef de sectie Lucian Papici în aprilie 2014.
In acest articol va vom reaminti doar ca, in conformitate cu datele de pe site-ul oficial al ÎCCJ, dosarul a fost înregistrat pe 9 februarie, intimați fiind fostul șef al Direcției Regionale a Finanțelor Publice Ploiești, Daniel Cristian Petre, adjunctul său de la acea vreme, Cătălin Dinu, fostul șef al Inspectoratului Județean de Poliție (IJP) Prahova, Viorel Dosaru, actual subsecretar de stat în MAI, șeful Poliției Ploiești, Cristian Gelu Manea, fostul șef al DGA Prahova, Constantin Ispas, ofițerul BCCO Emanuel Saghel, șeful Serviciului Investigații Criminale din IJP Prahova, Nicolae Zecheru, fostul șef al DIICOT Ploiești, Ionuț Botnaru, actual șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Ploiești, Liviu Matei, actual șef al DIICOT Ploiești, procurorul Gheorghe Gârbea, fost adjunct al șefului PCA Ploiești, președintele Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma și fiul acestuia, deputatul PSD Vlad Cosma. Cercetările în acest caz au pornit de la ancheta efectuată în dosarul evaziunii de 35 de milioane de euro în care, ulterior, au fost trimiși în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești mai mulți inculpați, printre care: fostul angajat al Secretariatului General al Guvernului Marcel Păvăleanu, Răzvan Alexe, dar și oameni de afaceri ale căror firme au avut, de-a lungul timpului, contracte cu autoritățile publice din Prahova.
Potrivit unor surse judiciare, lucrurile sunt putin mai complicate. Le-a complicat mafia despre care tot vorbim! (C. Ina).
Anchete
Politicianul și procurorii după gratii: seminar intensiv de drept penal aplicat
Breaking news de Arest Central: politicianul, între doi procurori – cine cu cine face dreptate în celulă?
Călin Georgescu, trimis la „ședință de drept penal aplicat” în arest
Marți, 29 septembrie 2026, Curtea de Apel București a decis că politicianul Călin Georgescu nu mai are ce căuta în talk-show-uri și plateouri TV, ci în arest preventiv. Decizia a fost luată de un complet format din judecătoarele Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și Cristina Grecu, plus judecătorul Dragoș-Valentin Mirea, chemat să stingă divergența din interiorul completului, notează publicația Lumea Justiției.
Divergența? Una clasică: se duce politicianul acasă sau la Arestul Central? Din informațiile prezentate, judecătoarea Cristina Grecu ar fi vrut să-l pună în libertate pe Georgescu, în timp ce Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry ar fi înclinat spre varianta cu gratii. Și cum justiția română funcționează pe principiul „dacă doi nu se înțeleg, intră al treilea”, a apărut în scenă judecătorul Dragoș-Valentin Mirea, iar rezultatul este clar: arest preventiv pentru politician.
Celulă VIP: un politician și doi procurori fac „coabitare instituțională”
Partea cu adevărat savuroasă abia începe. Surse avizate au declarat pentru Lumea Justiției că politicianul Călin Georgescu împarte celula cu doi procurori bine-cunoscuți: Teodor Niță și Gigi-Valentin Ștefan, amândoi de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Cei doi magistrați sunt „cazați” după gratii de aproape cinci luni, în baza unei măsuri dispuse și menținute de Înalta Curte, într-un dosar instrumentat de procurorul Marius Iacob de la Parchetul General (PICCJ).
Așa arată, în varianta românească, unitatea de corp a magistraților și a clasei politice: unii fac dosare, alții le încasează, iar la final se întâlnesc, simbolic, în aceeași celulă. E posibil, zice sursa, noi nu știm sigur, dar știm că în România realitatea bate pamfletul aproape zilnic.
Lecții de drept în pijama: cine pe cine judecă în arest?
Imaginea e greu de ignorat: un politician și doi procurori, toți trei după gratii, într-o țară în care justiția e mereu „independentă”, dar rar responsabilă.
Dacă informațiile publicate de Lumea Justiției se confirmă, atunci celula respectivă poate fi considerată cea mai densă „conferință de drept penal” pe metru pătrat din sistemul românesc:
- un politician care a cunoscut partea publică a microfonului și partea întunecată a mandatului de arestare;
- doi procurori care au semnat cândva pentru „interesul public” și acum află cum se simte „interesul public” din interiorul arestului.
Ironia istorică e greu de ratat: aceia care au reprezentat acuzarea stau acum, umăr la umăr, cu cel care obișnuia să fie subiect de dezbatere politică, nu de referat de arestare.
Judecătorul Dragoș Mirea, din nou pe afiș: de la percheziții la divergențe și arestări
Lumea Justiției mai readuce în discuție încă un episod legat de judecătorul CAB Dragoș-Valentin Mirea, cel care a intrat în completul de divergență în cazul lui Călin Georgescu.
Nu e pentru prima oară când numele lui apare în prim-plan. În 23 iunie 2026, același magistrat a emis mandatul de percheziție domiciliară pe numele avocatului Mihai Rapcea, într-un dosar de așa-zisă „propagandă legionară”. Rapcea a fost reținut 24 de ore, după care a fost lăsat rapid în libertate, instanțele respingând din start cererea procurorului Mircea-Bogdan Rocsin de la Parchetul Curții de Apel București (PCAB) de a-l aresta pe avocat, amintește Lumea Justiției.
Cu alte cuvinte, Mirea e magistratul care dă mandat de percheziție când procurorii se înfierbântă prea tare, dar și cel care intră în complet atunci când colegii de la CAB nu se decid dacă politicianul trebuie să doarmă acasă sau la Arestul Central.
Justiția română, sezon nou: „Toți pentru unul, unul după gratii”
Cazul Călin Georgescu și posibila lui coabitare în celulă cu procurorii Niță și Ștefan arată, în miniatură, caricatura unui sistem care se preface că funcționează impecabil:
- judecători care își rezolvă divergențele chemând un al treilea coleg să încline balanța;
- procurori care ajung să experimenteze, pe propria piele, „forța legii” pe care o invocau în rechizitorii;
- politicieni care descoperă, dincolo de ușile cu zăvor, că imunitatea nu ține loc de certificat de cazare pe termen nelimitat.
Iar undeva, între completul de divergență, dosarele de la PICCJ și celulele Arestului Central, România mai bifează un episod de „justiție spectaculoasă”, cu arestări răsunătoare, coincidențe savuroase și un parfum persistent de dublu standard.
Restul, cum bine punctează Lumea Justiției, se va decide nu doar în instanță, ci și în memoria publicului, care începe să vadă tot mai clar că, uneori, singurul loc unde statul de drept mai pare coerent este… pamfletul. (Irinel I.).
Anchete
CSM a aprobat două cereri de pensionare. Suspendarea procurorului Radu-George Bucurică a încetat
Propuneri de eliberare din funcție pentru doi procurori
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat, marți, 29 septembrie 2026, două cereri de pensionare, potrivit publicației Lumea Justiției.
În urma deciziei, președintelui României, Nicușor Dan, i-au fost înaintate propunerile de eliberare din funcție, prin pensionare, a procurorilor Liviu Vasilescu, de la DIICOT Craiova, și Ionela Chirilă, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Aiud.
Încetarea suspendării procurorului Bucurică
În aceeași ședință, Secția pentru procurori a CSM a constatat încetarea suspendării din funcție a procurorului Radu-George Bucurică, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin.
Măsura suspendării fusese dispusă în contextul arestării sale preventive. Aceasta a încetat începând cu data de 25 septembrie 2026, ca urmare a revocării arestării preventive, potrivit minutei CSM.
Decizia a fost luată în unanimitate.
Procurorul urmează să fie internat într-o unitate medicală
La 21 septembrie 2026, judecătoarea Adina Cozi, de la Curtea de Apel Alba Iulia, a revocat măsura arestului preventiv și a admis cererea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia privind internarea provizorie a procurorului într-o unitate medicală specializată.
Internarea urmează să dureze până la însănătoșire sau până la ameliorarea stării care ar înlătura pericolul ce a determinat luarea măsurii, potrivit informațiilor citate de Lumea Justiției.
Acuzațiile formulate în dosar
Radu-George Bucurică a fost reținut pentru 24 de ore, la 9 august 2026, de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
El este cercetat pentru:
- nerespectarea regimului armelor și munițiilor;
- uz de armă fără drept;
- tulburarea ordinii și liniștii publice;
- portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase;
- două infracțiuni de ultraj.
Incidentul de la localul din comuna Ribița
Potrivit anchetatorilor, incidentul ar fi avut loc în noaptea de 8 spre 9 august 2026, pe terasa unui local public din comuna Ribița, județul Hunedoara, unde se aflau aproximativ 100 de persoane.
Procurorii susțin că Bucurică ar fi avut asupra sa un cuțit, un spray iritant-lacrimogen și un pistol letal marca Walther, calibru 9×19 mm. Arma ar fi fost deținută în condițiile în care Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul IPJ Caraș-Severin dispusese anterior anularea permisului de port-armă.
Conform aceleiași surse, procurorul ar fi refuzat să se legitimeze la solicitarea polițiștilor ajunși la fața locului și i-ar fi atacat cu spray iritant-lacrimogen. Ulterior, acesta ar fi fugit, iar în momentul imobilizării ar fi tras cu pistolul asupra sa, susțin procurorii.
Acuzațiile urmează să fie analizate în cadrul procedurilor judiciare, cu respectarea prezumției de nevinovăție. (Irinel I.).
Anchete
De la toga de judecător la halatul de pensionar, în timp record
Judecătoarea Liliana Alexe de la Curtea de Apel București pare grăbită să schimbe banca de judecată cu șezlongul de pensionar. La doar câteva zile după ce a fost suspendată din funcție, magistrata a decis că este momentul perfect să ceară pensionarea, potrivit dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justiției.
Solicitarea de pensionare urmează să fie analizată joi, 1 octombrie 2026, de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Adică exact aceiași judecători care abia ce au scos-o temporar din joc, prin suspendare, până la finalizarea definitivă a procedurii disciplinare care o vizează.
Cronometrul birocratic merge ceas: întâi suspendare, apoi – fulgerător – cerere de retragere „la pensie”. Când se strânge norul disciplinar deasupra carierei, traiectoria devine brusc o linie dreaptă spre casa de pensii.
Scena mare: judecătoarea, intrusă la Înalta Curte
Totul pleacă de la un episod demn de scenariu de teatru absurd. Liliana Alexe este cercetată disciplinar pentru o prestație neobișnuită chiar și pentru standardele unei justiții obișnuite cu surprize.
Judecătoarea, în loc să aștepte cuminte decizia instanței superioare, s-a prezentat la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) fix în ședința în care se judeca recursul împotriva unei sentințe pronunțate chiar de ea. În dosar, șapte persoane dăduseră în judecată ROMATSA, operatorul național de trafic aerian civil.
Până aici, scenariul ar mai fi putut trece la capitolul „curiozități profesionale”. Doar că Liliana Alexe nu s-a mulțumit să stea în băncuța publicului, ca un simplu spectator. A ținut cu tot dinadinsul să intre în rolul principal.
„Nu aveți calitate în dosar!” – detaliu minor, ignorat cu grație
Potrivit relatărilor citate de Lumea Justiției, magistrata a insistat să ia cuvântul în fața completului ICCJ, deși președinta completului i-a explicat foarte clar că nu are nicio calitate procesuală în dosarul respectiv.
Pe românește: nu era parte, nu era avocat, nu era martor, nu era nimic. Doar autoarea sentinței atacate. Dar asta nu a oprit-o să încerce să intre în dezbatere ca și cum ar fi fost la propria conferință de presă.
Insistențele ei de a vorbi în sală, în pofida explicațiilor clare, au transformat ședința într-o scenă stânjenitoare: judecătoarea care își urmărește, live, sentința și vrea să mai dea și indicații, după ce-a pus deja ștampila.
De la completul ICCJ la escorta jandarmului
Cum regulile de procedură nu sunt opționale, finalul reprezentației a fost mai puțin glorios: judecătoarea Liliana Alexe a fost invitată să părăsească sala de judecată, sub supravegherea jandarmului.
Ceea ce, pentru un magistrat, este echivalentul unei coborâri forțate de pe scenă, cu reflectoarele aprinse și publicul martor. Un tablou pe care, în mod normal, îl vezi în filme despre abuzuri și derapaje, nu în manualul nescris de „demnitate a funcției”.
Acest episod a devenit obiectul unui dosar disciplinar, care a și dus la suspendarea ei din funcție, decisă de Secția pentru judecători a CSM.
Când devine fierbinte scaunul de judecător, se descoperă brusc confortul pensiei
După toată această poveste, vine și finalul de manual: la aproximativ două săptămâni după suspendare, Liliana Alexe depune cerere de pensionare. Mesajul implicit este clar: dacă procedura disciplinară riscă să lase urme în carieră, mai bine fugi la timp spre statutul de „onorabil pensionar al Justiției”.
Nu avem, deocamdată, o decizie finală a CSM pe această cerere, dar cadrul este deja bine conturat: o judecătoare suspendată, un dosar disciplinar cu episod jenant la Înalta Curte și o cerere rapidă de retragere la pensie. O combinație care spune mai multe despre reflexele sistemului decât o mie de discursuri despre „integritatea magistratului”.
Justiția, între aparența de solemnitate și practica de scenetă
Cazul Lilianei Alexe nu este doar o poveste despre un magistrat care nu și-a înțeles locul într-o sală de judecată unde nu mai era factor de decizie. Este și o oglindă pentru un anumit tip de mentalitate: judecătorul care se vede deasupra regulilor, care consideră că poate interveni oricând și oriunde, chiar și atunci când procedura îl plasează clar în afara jocului.
Iar când regulile disciplinare încep, în sfârșit, să funcționeze, apare planul de rezervă clasic: pensia, ca refugiu sigur, înainte ca sancțiunea să fie scrisă negru pe alb.
Epilog: lecția amară a unui pamflet judiciar
Dincolo de tonul pamfletar, tabloul este serios: o judecătoare de la Curtea de Apel București, suspendată după un comportament de-a dreptul nepotrivit la ICCJ, vrea să plece din sistem înainte ca acesta să își ducă până la capăt propria procedură de curățenie internă.
Rămâne de văzut dacă Secția pentru judecători a CSM va valida acest „exit strategic” sau va prefera să lase întâi să se scrie, până la capăt, istoria disciplinară a unui caz care arată, fără menajamente, cum se poate transforma solemnitatea Justiției într-o scenetă incomodă, cu jandarm la final. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova: Agentul‑vopsitor Editoiu Alin – maestru în gropi urbane, fum de esapament și, la final, fum de arhivă
-
Exclusivacum 3 zileM.A.I. – PIXUL LUI BOSS: UNIVERSITATEA DE PROȘTI A POLIȚIEI ROMÂNE
-
Uncategorizedacum 3 zileRâde Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, plătește Ploieștiul: comedia neagră de la TCE Ploiești
-
Exclusivacum 2 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti: Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, „autobuzul sabotor” – Traseul 39, motoare turate în gol și POS-uri moarte la TCE Ploiești!
-
Exclusivacum o zi„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
-
Administratieacum o ziDumitru Dragoș, polițist de penitenciare și mentor pentru copiii din Vărbilău
-
Exclusivacum 3 zileDosarul Antigrindină – Partea a V‑a – Prahova, aleasă „unitate‑pilot” prin mister de stat. Norocul rachetelor sau blestemul fermierilor?
-
Exclusivacum 3 zileFlorin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 1: „Directorul care se clatină, dar nu cade”



