Anchete
Cei care dicteaza si-au creata o mafie incat si mafia siciliana cred ca ar trebui sa ia lectii/MAFIA ROMANEASCA – “ Bonnie si Clyde de Romania”!!!
Tematoare pentru viata ei, sa nu sfarseasca in arest asa cum a patit-o fostul ofiter acoperit al SRI, Sorin Crivat (otravit cel mai probabil cu cianura, dar declarat mort chipurile in urma unui infarct), fosta sefa a DIICOT, Alina Bica, a rupt foarte tacerea in fata judecatorilor!!!
Aceste date nu au fost “exploatate” de presa…normal, care presa? Aaaa…”Divizia de Presa” a SRI-ului…Fireste ca nu…Va rugam sa cititi cu atentie declaratiile Alinei Bica!!!
“Am fost contactata de Coldea Florian, prim adjunct SRI, care m-a invitat la o cafea… Coldea a insistat sa-mi explice ca lucrurile sunt “cam subtiri” in ceea ce-l priveste pe Tender, si ca eu, ca procuror de caz, am fost un pic cam zeloasa”
“Dupa ce am preluat sefia DIICOT in iunie 2013, urmarea unor discutii avute cu proc. sef adj. Giorgiana Hosu si proc. sef serviciu Silvia Stefanescu, mi s-a adus la cunostinta faptul ca exista o carenta de procurori la compartimentul judiciar, iar proc. Mirel Radescu doreste sa isi desfasoare activitatea pe domeniul combaterii macro criminalitatii economico-financiare, dorind sa ocupe una din cele doua functii de conducere. Urmare acestei situatii, s-a procedat la racolarea unor noi colegi pe compartimentul judiciar de la alte unitati de parchet si am solicitat d-nei Stefanescu sa prezinte o propunere de repartizare a dosarelor ce urmeaza a fi sustinute in instanta. Urmare discutiei avute, am primit cu viza celor doua doamne o propunere de repartizare a cauzelor, dl. Mirel Radescu pierzand la repartizare dosarul cu Ovidiu Tender, repartizat dnei proc. Curelaru. Am intrebat procurorii daca ii deranjeaza repartizarea, era o speta simpla in care eu am facut rechizitoriul, pentru o inselaciune si un abuz in serviciu, raspunsul acestora a fost negativ.
La putin timp dupa aceasta redistribuire, am fost contactata de Coldea Florian, prim adj. SRI, care m-a invitat la o cafea. Cu acea ocazie, acesta m-a intrebat care e stadiul dosarului Tender si care e parerea mea cu privire la situatia juridica din cauza. I-am explicat starea de fapt si ca in opinia mea o solutie de achitare este exclusa, iar Coldea a insistat sa-mi explice ca lucrurile sunt “cam subtiri” in ceea ce-l priveste pe Tender, si ca eu ca procuror de caz am fost un pic cam zeloasa cand am dispus trimiterea sa in judecata. Deoarece a tot insistat sa ma convinga ca Tender nu este atat de vinovat precum pare; la un moment dat, mi-a prezentat o informare „strict secret” in legatura cu care pot arata ca: dl Tender prin natura relatiilor din Africa prezinta interes pentru siguranta nationala si una dintre firmele sale deruleaza niste contracte. L-am rugat pe Coldea sa-mi permita sa ma documentez mai bine, am avut o discutie cu Curelaru in legatura cu aceasta cauza, am intrebat-o care e opinia sa, care este practica instantelor, iar la cca. 3 saptamani m-am intors la discutia cu Coldea fiind cu “temele facute”. I-am spus acestuia ca este exclusa o solutie de achitare. In acel moment, Coldea vadit deranjat de pozitia mea, mi-a replicat ca “nu o sa sfarsesc bine, deoarece nu inteleg ca este vorba de siguranta nationala”. Stiind ce a patit Angela Ciurea (n.r. – Angela Ciurea a povestit cum a fost certata de Kovesi pentru masuri dispuse in dosarul ALRO si despre cum i s-a cerut sa plece din DIICOT, de fata fiind si generalul Coldea, episod confirmat de procuroarea PICCJ Angela Nicolae) si Ciprian Nastasiu (care mi-a fost chiar coleg de birou), m-am gandit sa aplic o stratagema ca sa “nu o sfarsesc rau”, respectiv l-am intrebat daca exista vreo incompatibilitate intre modalitatea de executare a pedepsei si siguranta nationala, moment in care mi-a spus ca nu, atata timp cat Tender se afla in libertate nu este nicio problema si mi-a cerut sa-l informez cu ce se intampla la fiecare termen de judecata – ceea ce am si facut. Vreau sa subliniez: Ovidiu Tender nu putea obtine suspendarea conditionara a executarii pedepsei, deoarece atat Codul vechi si nou, din perspectiva infractiunilor pentru care a fost trimis in judecata, in caz de condamnare, nu i-ar fi permis judecatorului aplicarea acestei modalitati de executare”.
“Cred ca cineva i-a spus d-lui. Coldea ca nu se poate dispune suspendarea executarii pedepsei si s-a suparat”
“ (…) O perioada lucrurile au stat in regula, insa ulterior, am observat o racire a relatiilor dintre DIICOT si SRI, deoarece sub aspectul numarului de sesizari primare pe care DIICOT le-a primit, acesta era aproape inexistent. In anul 2014 am primit max. 10 sesizari, toate neserioase, in timp ce uitandu-ma la DNA am observat ca avea aproape toata activitatea SRI, iar singurul om operativ din SRI era dl. Coldea, dl. Maior neavand valente operative. Cred ca cineva i-a spus d-lui. Coldea ca nu se poate dispune suspendarea executarii pedepsei si s-a suparat”.
“Este de notorietate in sistemul judiciar relatia de prietenie si colaborarea dintre doamna Kovesi si Coldea, si am vazut cu proprii ochi ce au patit Ciurea si Nastasiu din cauza celor doi”.
“(…) Discutam cu Coldea cel putin o data pe luna despre dosarul Tender. La una dintre intalniri am fost intrebata ce parere am despre faptul ca dl. Mihailescu lucreaza la dl. Tender. I-am explicat lui Coldea ca nu port discutii cu Mihailescu despre Tender, deoarece noi avem relatii de egalitate intre noi doar in ceea ce priveste prietenia, iar in ce priveste partea profesionala, Mihailescu nu este in masura sa imi ceara astfel de lucruri si a avut exemplul unui alt prieten, tot consilier al meu, care a avut obraznicia sa imi ceara un lucru nepotrivit si pentru care am rupt relatiile: este vorba de denuntatorul Catalin Stefan.
L-am intrebat pe Coldea daca e vreo problema cu relatia mea cu Mihailescu, acesta mi-a sugerat ca ar fi cazul sa rarim intalnirile, iar eu i-am spus ca nu voi face acest lucru atata timp cat Mihailescu este principial in raport cu mine, moment in care Coldea mi-a spus ca imi asum relatiile pe care mi le aleg si nu poate preveni ceea ce nu stie. Nu era prima data cand Coldea imi sugera cu cine ar trebui sa fiu prietena si cu cine nu, insa nu am tinut cont de sugestiile domniei sale, cu exceptia unei singure situatii remediate intre timp.
Pe masura ce se apropa dosarul Tender de finalizare, mi s-a parut corect si principial, avand in vedere ce a patit Ciprian Nastasiu, in urma concluziilor sustinute in sala de judecata pe simpla dispozitie verbala a procurorului sef – vezi cazul Omar Hayssam –, sa nu o las pe Claudia Curelaru sa ajunga intr-o pozitie similara. Atunci i-am cerut d-nei. Curelaru sa intocmeasca un referat pe care sa il aprob in scris cu privire la concluziile pe care urma sa le puna in sala de judecata cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, referat pe care l-am adus si la cunostinta proc. sef Stefanescu Silvia, am intocmit si un proces verbal pe care l-am semnat stiind ca niciodata, legal, vreun judecator nu va putea sa aplice ceea ce este consemnat in acele lucrari, deoarece circumstantele legale nu-i permiteau acest lucru. Precizez faptul ca nu am fortat si nu am obligat pe nimeni sa aiba o anumita atitudine si am avut in vedere alegerea celei mai bune situatii si pentru DIICOT si pentru mine pentru “a nu o sfarsi rau” asa cum mi s-a promis, lucru care pare ca nu mi-a iesit. Este de notorietate in sistemul judiciar relatia de prietenie si colaborarea dintre doamna Kovesi si Coldea si am vazut cu proprii ochi ce au patit Ciurea si Nastasiu din cauza celor doi “.
”Tender, nu este un om cu caracter si ca o persoana care mi-a oferit mita in 2006 de 1 milion de euro, nu este o persoana de care sa te apropii”
“(…) Am incercat sa ii spun de cateva ori lui Ionut Mihailescu ca asa cum l-am cunoscut in ancheta pe Tender, nu este un om cu caracter si ca o persoana care mi-a oferit mita in 2006 de 1 milion de euro nu este o persoana de care sa te apropii.
(…)
O alta intrebare pe care mi-o pun este imprejurarea in care Tender a plecat din tara inainte cu doua zile ca eu sa fiu ridicata de pe strada, iar acum apare in dosarul DNA ca denuntator de buna-credinta in legatura cu cu presupuse activitati infractionale pe care eu le-am savarsit.
Din dosar se poate observa ca DNA s-a sesizat cu privire la mine, Tender si Ionut Mihailescu inca din februarie 2014 si nu inteleg de ce nu s-a intervenit. Cred ca nu au avut de ce sa intervina si pe ce anume”.
Nici nu stiu exact ce sa mai adaug la articolul de mai sus, treaba e clara, coruptia in sistem este uriasa.
Degeaba sunt foarte multi procurori cinstiti cat si oameni din servicile secrete, care incearca sa-si faca treaba cat mai bine, daca cei care dicteaza si-au creata o mafie incat si mafia siciliana cred ca ar trebui sa ia lectii. Daca in Italia, mafia face afaceri cu statul, ba mai si construieste unele facilitati, sau face unele sponsorizari pentru binele comunitatii, in Romania mafia este practic statul. Iar in cazut de fata, cei care dicteaza si conduc intreg sistemul, sunt chiar acei oameni de la care te-ai astepta sa lupte din greu cu mafia din sistem, si aici ma refer la seful SRI-ului, domnul Coldea si doamna Kovesi, Procurorul General al Romaniei si apoi procuror-sef DNA. Unul e cu informatia si altul e cu orchestararea dosarelor…Coldea avand informatia, recurge rapid la santaj, iar Kovesi avand justitia le compune dosarele. Sunt un fel de Bonnie si Clyde de Romania.
Domnul Coldea, se stie, el e cel care a condus SRI-ul in ultimii 11 ani, timp in care a recurs la santaj, spalari de bani, s-a ocupat cu prostitutia, avand chiar retele de prosituate pe care se zvoneste pe la colturi, le plasa pe la diversi oameni importanti, dupa care recurgea la santaje pentru a scoate cat mai multi bani de la ei, altfel, ajungeau pe mana lui Bonnie.
In tot acest timp, tot pe la colturi se zvoneste ca domnul Coldea ar fi strans o avere de peste 25 milioane de euro. O suma frumusica, nu? O suma cu care sa isi traiasca probabil a doua tinerete impreuna cu iubita lui … De asta nici nu mi-a fost cu mirare sa aflu ca acuzatiile formulate de Elena Udrea catre domnul Coldea nu si-au gasit, in viziunea procurorilor anticoruptie, nici un fundament pentru a incepe o investigatie.
Ma uit cum, dintr-o data, s-a dat drumul la atat de multe dosare, care pana mai ieri erau inchise prin sertare, pline de praf si ma intreb de unde toata vioiciunea asta asa, dintr-o data? Ramane de vazut daca si cei doi mai putini celebri de la noi vor avea aceasi soarta….
Iar despre cea care face aceste denunturi, nu sunt prea multe de adaugat, a fost si ea o vulpe care a crezut ca a pus mana pe cotetul de gaini si va avea de acum papa pentru tot resul vietii, insa nu stia ca acele gaini nu erau de fapt ale ei, ci erau doar puse de momeala de lupii ai mari.
De altfel, prin mai 2014, Alina Bica – care era, deja, cum am vazut, intr-o relatie mai mult decat execrabila cu Coldea – a mai avut, in calitatea sa de sef DIICOT, de gestionat o problema sensibila pe care vad ca nu o pomeneste, desi are stransa legatura tot cu Coldea si SRI-ul, mai precis ala de la Prahova, condus pe vremea aceea de securistul Marin Constantin, mutat din iulie 2014 la SRI Dambovita, credem noi ca de sanchi, ca alt motiv serios nu avea Maior sa-l transfere.
Si daca nu vorbeste BICA, hai sa i-o reamintim noi !
Povestea se leaga strans de fostul ei subaltern de la DIICOT Ploiesti, procurorul sef Botnaru Ionut (acum mare procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti in locul dusmanului de moarte, Tudose Liviu, care se pare ca a cazut singur in propria capcana intinsa altora, impreuna cu col. SRI Marin Constantin. Este vorba de dosarul pentru care procurorii DNA București au cerut confirmarea redeschiderii urmăririi penale, deoarece, initial, fusese clasat de procurorul sef de sectie Lucian Papici în aprilie 2014.
In acest articol va vom reaminti doar ca, in conformitate cu datele de pe site-ul oficial al ÎCCJ, dosarul a fost înregistrat pe 9 februarie, intimați fiind fostul șef al Direcției Regionale a Finanțelor Publice Ploiești, Daniel Cristian Petre, adjunctul său de la acea vreme, Cătălin Dinu, fostul șef al Inspectoratului Județean de Poliție (IJP) Prahova, Viorel Dosaru, actual subsecretar de stat în MAI, șeful Poliției Ploiești, Cristian Gelu Manea, fostul șef al DGA Prahova, Constantin Ispas, ofițerul BCCO Emanuel Saghel, șeful Serviciului Investigații Criminale din IJP Prahova, Nicolae Zecheru, fostul șef al DIICOT Ploiești, Ionuț Botnaru, actual șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Ploiești, Liviu Matei, actual șef al DIICOT Ploiești, procurorul Gheorghe Gârbea, fost adjunct al șefului PCA Ploiești, președintele Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma și fiul acestuia, deputatul PSD Vlad Cosma. Cercetările în acest caz au pornit de la ancheta efectuată în dosarul evaziunii de 35 de milioane de euro în care, ulterior, au fost trimiși în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești mai mulți inculpați, printre care: fostul angajat al Secretariatului General al Guvernului Marcel Păvăleanu, Răzvan Alexe, dar și oameni de afaceri ale căror firme au avut, de-a lungul timpului, contracte cu autoritățile publice din Prahova.
Potrivit unor surse judiciare, lucrurile sunt putin mai complicate. Le-a complicat mafia despre care tot vorbim! (C. Ina).
Anchete
ROMGAZ ÎȘI UMPLE BUZUNARELE: 6,5% ÎN PLUS LA SALARII, PE TĂCUTE, LA ADĂPOSTUL „STRATEGICULUI” NEPTUN DEEP
Când e criză pentru toți, dar nu și pentru băieții de la gaz
Guvernul a descoperit, brusc, că are inimă mare – dar doar pentru Romgaz. În ședința de vineri, Executivul a aprobat, prin memorandum, majorarea salariilor din companie cu 6,5%, începând cu 1 iunie 2026.
Nu prin lege, nu prin mare transparență, ci discret, „pe surse” la început, și abia apoi cu documentul scos la lumină, semnat de:
- Ilie Bolojan – ministru interimar al Energiei,
- Oana Gheorghiu – vicepremier interimar,
- Alexandru Nazare – ministru interimar al Finanțelor.
Când e vorba de tăieri, se dau ordonanțe și conferințe. Când e vorba de măriri la o companie de stat „de casă”, se lucrează cu memorandume și comunicate atent ambalate.
„Nu mai facem față pieței”. Săracii giganți monopol de stat
Justificările oficiale pentru creșterea salariilor la Romgaz par rupte din manualul de plângeri al corporațiilor cu profit record:
- „Anul trecut, creșterea salarială a fost sub nivelul pieței de specialitate.”
- „E nevoie de măsuri pentru păstrarea angajaților performanți.”
- „Compania are în plan investiții majore, e complicat să mai ții oamenii buni.”
Memorandumul plânge, în esență, de mila unei companii uriașe, de stat, care:
- e pe profit,
- are poziție strategică,
- și se vaită că „nu mai poate concura la salarii” cu privații.
Așa că soluția găsită nu e piața liberă, nu e eficiența, nu e reforma, ci reflexul clasic: mai mulți bani, aprobați politic, printr-un document netrecut la vedere pe ordinea de zi inițială.
40,6 milioane lei „indexare”: o mică atenție pentru motivația personalului
În cifre, „modestul” 6,5% arată așa:
- Majorarea totală: 40.654.274 lei, conform memorandumului.
- Data de aplicare: 1 iunie 2026.
Explicația oficială:
„Menținerea angajaților, în special a celor direct productivi (inclusiv cu studii superioare, TESA) (…) devine din ce în ce mai dificilă”, în condițiile în care competitorii din piață oferă salarii mai mari, iar anterior au existat „multiple restricții legislative” la indexări.
Traducere: ani de zile, statul a pus frână generală la creșteri, acum, când e nevoie să nu fugă oamenii buni din companiile „strategice”, se ridică frâna, dar selectiv. Când e pentru bugetari de rând sau sectoare uitate de lume, ni se explică doct că „nu sunt resurse” și „trebuie responsabilitate bugetară”. Când e pentru Romgaz – hop, se găsesc peste 40 de milioane.
Neptun Deep, Iernut, Azomureș: lista de proiecte, folosită ca paravan
Guvernul scoate artileria grea a proiectelor pentru a justifica mărirea:
- Proiectul strategic Neptun Deep;
- Finalizarea centralei de la Iernut;
- Acordul de principiu cu Azomureș pentru preluarea activității operaționale.
Se mai flutură, în treacăt, și cifra magică:
- „Cel mai mare program de investiții din istoria societății, de aproximativ 5,6 miliarde lei”.
Morala oficială: dacă Romgaz e „strategic” și investește masiv, automat trebuie să creștem salariile, altfel nu se mai face nimic. Responsabilizarea costurilor? Management pe bune? Condiționarea măriri de performanță reală, nu doar de titulatura de „strategic”? Nu se discută.
Strategia e simplă: spui „securitate energetică” și „stabilitatea pieței de gaze” și orice critică devine, brusc, atac la siguranța națională.
Memorandum pe sub masă: trei proiecte anunțate, unul gras strecurat
Piesa cea mai „amuzantă” a întregii povești ține de transparență:
- Pe ordinea de zi au fost anunțate inițial trei proiecte.
- În comunicatul de după ședință apar patru.
- Dar niciun cuvânt despre salariile de la Romgaz.
Decizia privind majorarea cu 6,5% apare inițial doar „pe surse”, apoi abia ulterior Guvernul face public memorandumul. Practic, un bonus financiar de zeci de milioane de lei, aprobat într-un mod în care omul obișnuit să nu priceapă prea mult din proceduri nici nu știe exact când și cum a fost aruncat pe masă.
Nu vorbim de o pensie minimă. Vorbim de un colos energetic de stat, implicat în proiecte majore, unde fiecare decizie de acest tip ar trebui discutată și analizată în plenă lumină. În schimb, totul miroase a „hai să nu stricăm imaginea, vedem noi după ce trece”.
Statul sărac la profesori și doctori, darnic la „strategici”
Contrastul e inevitabil:
- la educație, sănătate, asistență socială, orice cerere de creștere salarială e întâmpinată cu lecții de „sustenabilitate” și „disciplină bugetară”;
- la companii de stat mari, cu profit, se trece direct la memorandum și majorare, sub pretextul „competiției pe piața muncii”.
Nu e vorba că angajații Romgaz n-ar merita salarii competitive. Problema este dublul standard:
- pentru cei „strategici”, angajați într-o companie de stat bine așezată, se găsesc imediat argumente și bani;
- pentru cei care țin pe umeri sisteme întregi subfinanțate, se inventează comisii, discuții, amânări și promisiuni abstracte pentru „după reformă”.
Concluzie: Romgaz, laboratorul perfect al salariilor „strategic” discrete
Guvernul își ambalează decizia într-o frază impecabilă de comunicat:
„Decizia de majorare a salariilor angajaţilor Romgaz cu 6,5% (…) are în vedere rolul strategic al Romgaz (…) și nevoia de menţinere a stabilităţii şi motivării resursei umane.”
Sună tehnic, grav, responsabil. Dar, dincolo de limbajul lustruit, rămâne imaginea următoare:
- o companie de stat pe profit;
- un memorandum discret, cu zeci de milioane în joc;
- un Guvern care nu simte nevoia să își asume direct, transparent, o astfel de decizie încă de la început.
Când e vorba de bani pentru sistemul public la scară largă, totul se transformă în criză, deficit și avertismente europene. Când e vorba de bani pentru un colos „strategic”, se poate și altfel: repede, tăcut, cu explicații frumos ambalate, după ce trece trenul ședinței de Guvern.
În România, nu toți suntem „strategici”. Unii suntem doar contribuabili. Cei de la Romgaz tocmai au aflat, negru pe alb, de ce e bine să fii în prima categorie. (Irinel I.).
Anchete
„Brațul lung” al Laurei Kovesi lovește în inima politicii franceze: Ancheta împotriva lui Jordan Bardella stârnește acuzații grave de partizanat
Parchetul European (EPPO) se află din nou în centrul unei controverse de proporții continentale, după ce noi informații indică o posibilă utilizare selectivă a puterii judiciare. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, care citează dezvăluiri din publicația franceză Le Figaro, instituția condusă de Laura Codruța Kovesi a deschis un front de lucru împotriva lui Jordan Bardella, liderul ascendent al opoziției franceze și principalul rival politic al președintelui Emmanuel Macron.
Ținta Bardella: Un obstacol penal în calea favoritului la președinția Franței?
Contextul în care apare această anchetă este unul exploziv. Jordan Bardella nu este doar un politician de opoziție, ci principalul favorit în sondajele pentru viitoarele alegeri prezidențiale din Franța, reprezentând amenințarea numărul unu pentru tabăra politică a lui Macron.
Criticii sistemului de justiție european, citați de Lumea Justiției, sugerează că activarea Parchetului European în acest caz seamănă izbitor cu vechile practici ale „dosarelor politice”. Această mutare este văzută de mulți ca o încercare de „execuție” administrativă a unui lider politic aflat pe val, chiar în momentul în care acesta amenință echilibrul puterii la Paris.
Dosarul „Pfizergate”, sub tăcere: Unde este fermitatea EPPO când vine vorba de Ursula von der Leyen?
Contrastul dintre celeritatea în cazul Bardella și pasivitatea în alte dosare de răsunet a stârnit reacții virulente. Avocata Ingrid Mocanu, a cărei opinie este evidențiată în materialul celor de la Lumea Justiției, atrage atenția asupra „dublei măsuri” care pare să guverneze deciziile de la vârful EPPO.
În timp ce rivalii liderilor europeni sunt luați la ochi, celebrul dosar al achizițiilor de vaccinuri, în care este implicată președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pare să fi intrat într-un con de umbră. „Ce-o mai face dosarul ăla al vaccinurilor, al UrSSulei, așezat grațios sub un fund pufos?”, s-a întrebat retoric avocata, sugerând că Parchetul European manifestă o „clemență selectivă” atunci când vine vorba de cercurile înalte de putere de la Bruxelles.
Umbra distincțiilor diplomatice: Între recunoaștere oficială și suspiciuni de partizanat
Acuzațiile de subiectivism nu sunt întâmplătoare și fac trimitere la legăturile strânse dintre șefa EPPO și statul francez. În acest context, este readusă în discuție medalierea Laurei Codruța Kovesi de către Ambasada Franței la București, un moment de recunoaștere diplomatică care acum, în lumina anchetei împotriva lui Bardella, capătă o conotație controversată.
Într-un peisaj politic european tot mai polarizat, acțiunile Parchetului European sunt monitorizate cu maximă atenție. Rămâne de văzut dacă EPPO va reuși să demonstreze imparțialitatea totală sau dacă suspiciunile privind transformarea justiției într-o armă politică împotriva „dușmanilor” liderilor de la vârful UE vor continua să submineze credibilitatea instituției conduse de Kovesi. (Irinel I.).
Anchete
Verdict la CSM pentru magistrații-vânători: Pasiunea este permisă, dar puterea în asociații este interzisă
Linia de demarcație dintre viața privată a magistraților și obligațiile profesionale de imparțialitate a fost din nou trasată cu precizie de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Într-o decizie recentă, luată joi, 7 mai 2026, Comisia de lucru nr. 1 – „Legislație și cooperare interinstituțională” a stabilit reguli clare pentru judecătorii și procurorii care își petrec timpul liber în mijlocul naturii. Potrivit unei analize publicate de „Lumea Justiției”, forul suprem al magistraturii a tranșat problema cumulului de calități: magistrații au libertatea de a vâna sau de a pescui, însă le este strict interzis să ocupe funcții de conducere în organizațiile de profil.
Bariera incompatibilității: Pușca și undița sunt acceptate, dar nu și funcțiile de decizie
Decizia CSM a venit ca răspuns la o solicitare punctuală care viza posibilitatea unui magistrat de a face parte din organele de conducere ale unei asociații de vânători și pescari. Comisia reunită a stabilit că statutul de judecător sau procuror este incompatibil cu orice funcție de management în cadrul unor astfel de structuri asociative. Motivarea specialiștilor din CSM se fundamentează pe atribuțiile specifice stabilite prin statutele acestor asociații, care ar putea intra în coliziune cu prestigiul și independența funcției de magistrat. Astfel, deși actul de a pescui sau de a vâna rămâne o opțiune personală neîngrădită, exercitarea puterii administrative în cadrul acestor asociații reprezintă o încălcare a regimului incompatibilităților.
Președintele de instanță de la Vâlcea, în centrul dezbaterii juridice
În spatele acestei hotărâri de principiu se află un nume cunoscut în sistemul judiciar. Conform informațiilor oferite de „Lumea Justiției”, cel care a solicitat lămurirea situației este judecătorul Mugurel-Adrian Gheorghiță de la Tribunalul Vâlcea, magistrat cu o experiență vastă, care a deținut în trecut și funcția de președinte al acestei instanțe. Acesta vizase calitatea de membru în organele de conducere ale Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Vâlcea. Judecătorul Gheorghiță nu este la prima sa interacțiune cu teme juridice complexe, el fiind recunoscut pentru sesizarea Curții Constituționale în 2023 pe marginea unor aspecte sensibile privind prescripția răspunderii penale.
Minuta CSM: Statutul asociațiilor dictează interdicția pentru magistrați
Concluzia Comisiei nr. 1 a fost categorică și nu lasă loc de interpretări ambigue. În minuta ședinței s-a consemnat explicit: „Comisia a apreciat că există incompatibilitate între funcția de judecător și calitatea de membru în organele de conducere ale Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Vâlcea, având în vedere atribuțiile acestora stabilite prin statutul asociației”. Prin acest răspuns, CSM reconfirmă regimul sever al restricțiilor aplicabile magistraților, menite să prevină orice formă de vulnerabilitate sau de amestec al intereselor private cu actul de justiție, chiar și în domenii aparent inofensive, precum sportul sau pasiunile cinegetice. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zile„Marea nefericire” de la Băicoi: Intrigi de mahala, „cocktailuri” de farmacie și fantomele mafiei petrolului
-
Exclusivacum 3 zileDINASTIA CĂTUȘELOR ȘI FEUDALII DIN PUȘCĂRII: Cum s-a transformat sistemul penitenciar în moșia privată a „Famigliei” Teoroc și a locotenenților de tip Aldea
-
Exclusivacum 20 de oreLEGEA, CĂLCATĂ ÎN PICIOARE SUB PROTECȚIA UNIFORMEI: Polițistă din Prahova, depistată la volan cu permisul suspendat în minivacanța de 1 Mai
-
Exclusivacum 5 zileSânge pe pereți la final de trimestru: „Jupânul” greșește, fraierii pleacă acasă! REȚETA DEZASTRULUI LA COCA-COLA PLOIEȘTI
-
Exclusivacum 3 zileOrașul justițiarilor de birt la Băicoi: Cum s-a născut Mesia cu xanax la pachet
-
Exclusivacum 5 zileULTIMUL SIGILIU: CIRCUL „TRANSPARENȚEI” SAU CUM SE SPALĂ CADAVRELE POLITICE CU ȘTAMPILA „DECLASIFICAT”
-
Exclusivacum 4 zileCum „Antigrindina” a tăcut și a furat lege. După 30 de zile de absență, instituția recunoaște că n-are ce spune — dar legea n-o iartă.
-
Exclusivacum 4 zileJustițiara de serviciu a Băicoiului (I)



