Anchete
BNR a sesizat DNA, dar Kovesi tace/Practiciana s-a aruncat la conturi – Comisarul de Prahova
Acționarul majoritar al SC Astra Asigurări SA, patron printre altele și al cotidianului România liberă, a fost inculpat pentru o bagatelă de mită de 20.000 de euro oferită unor judecători. Câțiva magistrați ai Tribunalului București, ajunși în „Beciul domnesc“, au favorizat unele dintre societățile pe care acesta le controla, pentru a-l scăpa de datoria de 93,93 milioane de lei către CNADNR, dar și de altele la fel de substanțiale.
DNA s-a grăbit să-l rețină pe acest patron și pe judecători pentru mita respectivă, când de fapt dedesubturile afacerii în care aceștia sunt implicați sunt mult mai complicate, iar consecințele cu mult mai grave. Ce se ascunde în spatele acestor mașinații?
Creanță certă, lichidă și exigibilă
Astra Asigurări – cea mai mare companie de asigurări din România – a emis firmei Romstrade, deținută de omul de afaceri Nelu Iordache, două polițe de asigurare în valoare de 151 de milioane de lei, în favoarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, pentru construirea șoselei Transalpina. Cum lucrările n-au fost nici pe departe finalizate la termenul stabilit, în decembrie 2013 Tribunalul București a admis cererea CNADNR pentru constituirea sechestrului asigurător pe bunuri mobile și imobile ale Astra, până la concurența sumei de 93,9 milioane de lei. Recursul declarat a fost respins de justiție ca nefondat, hotărârea rămânând definitivă. În februarie 2014 Astra Asigurări a fost plasată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară în procedura de redresare financiară, lovitură pe care Adamescu a considerat-o la vreme respectivă de tip mafiot, orchestrată de către directorul Dan Radu Rușanu, inculpat și el, înlocuit de fostul premier Victor Ponta cu nu mai puțin controversatul Mișu Negrițoiu. Care Rușanu – de ce să n-o spunem – se afla în arest la domiciliu, din cauza scandalului „Carpatica“, dar asta este o altă problemă.
BNR sesizează DNA, dar Kovesi tace
Astra Asigurări a intrat în administrare specială, în acest scop fiind desemnată firma KPMG, iar CNADNR a solicitat executarea silită a societății de asigurare. Cum oamenii lui Dan Adamescu au subevaluat în mod intenționat daunele pe care ar fi trebuit să le plătească, acestea ridicându-se la suma de 1,08 miliarde lei în 2.886 de dosare, iar rezervele constituite în acest scop au fost cu 40% mai mici decât necesarul, BNR a sesizat DNA, deoarece onorarea obligațiilor asumate față de creditori era pusă în pericol. Tot la începutul lui 2014, CNADNR s-a adresat executorului judecătoresc Dorina Gonț – nimeni alta decât președinta Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel București – în scopul punerii în aplicare a Încheierii Tribunalului București, în dosarul 40220/3/2013. Prin aceasta s-a dispus „înființarea sechestrului asigurător împotriva debitoarei SC Asigurare și Reasigurare – Astra SA (…), iar executorul judecătoresc Dorina Gonț, care a instrumentat, în parte, dosarul (…) prin încheiere a admis cererea creditoarei, înregistrarea acesteia în registrul general de dosare și deschiderea dosarului de executare silită nr. (…)“, după cum relevă un raport al Corpului de control al Ministerului Justiție.
Practiciana s-a aruncat la conturi
Deși executorul judecătoresc, Dorina Gonț, a fost investită prin cererea creditoarei CNADNR „să înființeze sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale debitoarei SC Asigurare și Reasigurare – Astra SA, potrivit titlului executoriu“, după cum au constatat inspectorii MJ, duduia a înființat poprire asigurătorie asupra „tuturor sumelor de bani, titluri de valoare și bunuri incorporale urmăribile datorate debitoarei, până la concurența sumei de 93.930.037,02 lei la 29 de unități bancare.“ De ce a procedat Gonț în acest mod? Din două motive și anume:
- pentru a ajunge cât mai repede la bani, ca să-și poată deduce onorariile și cheltuielile pe care singură și le-a stabilit și
- pentru a-l favoriza pe Dan Adamescu, astfel încât Astra să nu plătească nimic CNADNR, sau măcar să blocheze pentru moment plata stabilită de către instanța de judecată.
Executare silită mimată
Cu alte cuvinte, în mod nelegal, executorul judecătoresc Dorina Gonț, împreună cu soțul-asociat Lucian Gonț, au schimbat natura măsurii asigurătorii din „poprire asigurătorie“ – astfel cum instanța a dispus prin titlul executoriu – în „poprire asigurătorie“, cu consecința juridică a blocării tuturor conturilor debitoarei, o eroare materială fiind absolut exclusă în acest caz.
În esență, prin faptele sale – după cum au constatat inspectorii MJ – acest lider al executorilor judecătorești bucureșteni a urmărit ca adresele remise băncilor să nu producă niciun efect, din moment ce întocmirea lor era nelegală. Așadar, „în cauză există indicii cu privire la conivența dintre societatea debitoare și executorii judecătorești Dorina Gonț și Lucian Gonț, care au instrumentat dosarul de executare silită“, mai spune raportul MJ.
Deocamdată, DNA protejează instituția executorului judecătoresc
În urma acestei inginerii pusă la cale așa cum am arătat, lichiditățile aflate în conturile Astra Asigurări au fost redirecționate cu abilitate, iar astăzi creditoarea CNADNR nu mai are din ce se îndestula, ceea ce miroase de la o poștă a delapidare, fiindcă banii aparțin statului. Soții Gonț sunt cercetați de către DNA pentru această mașinație, dar deocamdată totul este ținut la secret.
Despre laborioasa activitate a șefei Camerei Executorilor București mai avem încă multe de spus, dar deocamdată ne oprim aici, pentru a nu plictisii cititorul, pe care-l rugăm să ne semnaleze dacă a avut neplăceri îndreptățite de pe urma Biroului Executorilor Judecătorești Dorina Gonț, Lucian Gonț și Marian Panait. Sau a altor practicieni de aceeași factură, care se cred Dumnezei în ceea ce privește executarea silită a debitorilor ce sunt aruncați în stradă și jecmăniți de bunurile pentru care au muncit o viață. Și n-o facem ca să ne răzbunăm pe aceștia – că probabil există și executori judecătorești cinstiți, despre care, însă, noi n-am prea auzit -, ci pentru a veni în sprijinul celor ajunși în situații disperate, amărâți și bătuți de soartă. (D.C).
Anchete
Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București
Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.
Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă
Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.
Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.
Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor
Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.
Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.
Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului
Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.
Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
Anchete
Război deschis între Parchetul General și AUR: Procurorul Rareș Stan îl pune sub acuzare pe Dan Tanasă / „Recidivă” judiciară împotriva opoziției?
O nouă undă de șoc zguduie eșichierul politic românesc, după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a decis punerea sub acuzare a deputatului Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt al AUR. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, parlamentarul este acuzat de instigare la ură, totul pornind de la o postare pe Facebook din august 2025, în care acesta îi îndemna pe români să refuze comenzile livrate de muncitori străini. Ancheta, declanșată în urma unui denunț semnat de polițistul Marian Godină, readuce în prim-plan discuția despre limitele libertății de exprimare și imunitatea opiniilor politice.
„Procurorul de serviciu” pentru dosarele AUR? Cine este Rareș-Petru Stan
Dincolo de natura acuzațiilor, atenția publică se concentrează asupra figurii magistratului care gestionează dosarul. Publicația Lumea Justiției subliniază un detaliu care ridică numeroase semne de întrebare: procurorul de caz este Rareș-Petru Stan, personaj care pare să fi devenit o prezență constantă în anchetele ce vizează liderii și susținătorii Alianței pentru Unirea Românilor.
Istoricul lui Stan în raport cu această formațiune este unul dens. Acesta a instrumentat în 2024 dosarul presupuselor semnături falsificate pentru candidatura lui Silvestru Șoșoacă, ocazie cu care au fost audiați zeci de simpatizanți AUR. Mai mult, în 2025, același procuror a chemat la bară patru deputați ai partidului în urma protestelor de la Biroul Electoral Central, generate de interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu. Această succesiune de dosare alimentează suspiciunile privind o posibilă țintire sistematică a partidului de către același magistrat.
Reacția lui George Simion: „Ultimele zvârcoliri ale sistemului”
Confirmarea identității procurorului a venit chiar de la vârful partidului. Într-o postare virulentă pe rețelele de socializare, președintele AUR, George Simion, a acuzat direct o tentativă de intimidare politică. Conform sursei citate, Simion a reamintit publicului că Rareș Stan este „același care ne-a furat telefoanele înainte de alegerile europarlamentare”, interpretând punerea sub acuzare a lui Dan Tanasă ca pe un atac direct la adresa partidului, în contextul luptelor politice actuale.
Imunitate politică sau infracțiune? Dilema constituțională din spatele acuzațiilor
Cazul ridică o problemă juridică fundamentală care ar putea tranșa viitorul acestui dosar. Lumea Justiției pune sub semnul întrebării temeinicia demersului procurorului Stan prin prisma Articolului 72, alin. 1 din Constituția României. Textul legii fundamentale stipulează clar: „deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.
Întrebarea care rămâne pe buzele analiștilor este dacă îndemnul lui Dan Tanasă se încadrează în sfera opiniei politice protejate de Constituție sau dacă procurorul Stan a identificat elemente care depășesc pragul imunității parlamentare. În timp ce susținătorii AUR vorbesc despre un „circ judiciar”, ancheta merge mai departe, promițând noi episoade tensionate într-un an electoral deja incendiar. (Irinel I.),
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 5 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum 2 zile„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii



