Președintele CJ Prahova spune că timpul petrecut în aer liber îl ajută să-și limpezească gândurile

Virgil Nanu, președintele Consiliului Județean Prahova, a ales să petreacă o parte din zi în aer liber, departe de ritmul obișnuit al activităților de birou. Potrivit mesajului transmis de acesta, a parcurs 68 de kilometri cu bicicleta, într-o tură de aproape trei ore.

Toamna, văzută din „șa”

Nanu a descris plimbarea drept o ocazie de a lua o pauză și de a se desprinde pentru câteva ore de rutina zilnică. În mesajul său, a remarcat și peisajul județului, despre care spune că își schimbă înfățișarea odată cu venirea toamnei.

„Mi-a prins bine ziua asta”, a transmis președintele Consiliului Județean Prahova, adăugând că, pentru a lua decizii bune, este importantă și o minte limpede.

Omagiu adus autorului Evangheliei a treia

Deputata PUSL Grațiela Gavrilescu a transmis un mesaj cu prilejul sărbătorii Sfântului Apostol și Evanghelist Luca, evocând rolul său în tradiția creștină. Potrivit mesajului publicat de deputată, Sfântului Luca îi sunt atribuite Evanghelia a treia și cartea Faptele Apostolilor.

Gânduri pentru cei care îi poartă numele

În mesajul său, Grațiela Gavrilescu le-a adresat urări de „La mulți ani” tuturor celor care poartă numele Luca, amintind că aceștia duc mai departe, prin botez, numele sfântului. Deputata le-a dorit, totodată, o duminică în pace, cu sănătate și liniște sufletească.

Rugăciune pentru iertare

Mesajul a fost încheiat cu un fragment de rugăciune către Sfântul Apostol și Evanghelist Luca, prin care este cerută mijlocirea sa pentru iertarea greșelilor: „Apostole Sfinte și Evanghe liste Luca, roagă pe Milostivul Dumnezeu, ca să dea iertare de greșeli sufletelor noastre.” Amin!

După ce i-am așezat pe masa de disecție pe:

• agentul-spray Picior Florin-Alexandru (Episodul 2),
• „Rambo” de serviciu Mataiche Marian (Episodul 3),

a venit rândul celui care nu a pulverizat spray, nu a aruncat bicicleta, dar fără el schema nu ar fi funcționat:

Achim Petronel – șeful Poliției Boldești-Scăeni, omul-lacăt de la ușa dreptății.

Nu-l vezi în cadru când se dă sprayul. Îl vezi, însă, când victima vine cu plângerea. Și aici se joacă episodul lui.

Funcția lui Achim: șeful care ar trebui să fie „gardianul legii”

În documentele dosarului penal:

• 4319/284/P/2024,
• 2377/284/P/2024,
• 1483/284/P/2026,

Achim Petronel apare ca:

• șef al Poliției Orașului Boldești-Scăeni,
• factor de comandă, peste:
  • Mataiche Marian,
  • Picior Florin-Alexandru,
  • Burlan Marius-Daniel,
  • Stanciu Mihai-Cătălin,
  • Dumitrache Silviu-Ionuț.

Teoretic:

• el este filtrul de legalitate,
• omul care trebuie să se asigure că:
  • plângerile cetățenilor sunt primite, înregistrate și trimise la Parchet,
  • subordonații nu falsifică acte,
  • nu există purtare abuzivă sau exces de forță mușamalizate.

Pe hârtie, e „garantul respectării legii”.
În practică, în acest caz, devine garanția că legea nu intră pe ușă.

Momentul-cheie: când victima bate la ușă și șeful trage zăvorul

Documentele din dosar rețin un fapt esențial, care îl definește pe Achim în acest episod:

• după noaptea de 06.05.2024,
• după spray, încătușări și acuzații de ultraj,

D.F.V. se prezintă pentru a formula o plângere penală împotriva polițiștilor (Picior, Mataiche & co).

Ce se întâmplă?

• conform mențiunilor din dosar, șeful Poliției Boldești-Scăeni, Achim Petronel, refuză să primească plângerea.

Nu o „amână”, nu o „clarifică”, nu o „îndrumă procedural”. O blochează.

Într-un stat de drept, ușa poliției este locul unde cetățeanul bate ca să ceară protecție de la abuz. La Boldești-Scăeni, în episodul Achim, poliția devine locul unde abuzul se apără de cetățean.

Efectul refuzului: cum transformi o instituție în paravan

Gestul lui Achim nu este un moft birocratic.
Are consecințe foarte clare:

Întârzierea adevărului

• • plângerea lui D.F.V. nu intră imediat în circuitul legal;
  • Parchetul nu este sesizat instant cu versiunea victimei;
  • timpul joacă, pentru o perioadă, în favoarea polițiștilor-agresori, nu a persoanei agresate.
  • Îngreunarea accesului la justiție
    • un cetățean deja victimizat (spray, încătușare, dosar de ultraj)
      este pus să se mai lupte încă o dată, de data aceasta cu ușa instituției;
    • mesajul subliminal către populație e clar:

„Când te bate poliția, plângerea ta tot la ei trebuie depusă. Și dacă nu vor s-o ia, ghici cine câștigă.”

Protejarea subordonaților

• • prin blocarea plângerii, Achim nu mai este doar spectator;
  • devine parte a mecanismului de protecție pentru Picior, Mataiche & co,
    care între timp:
    • au întocmit procese-verbale cu „aspecte contrare realității”,
    • au dat declarații bătute în cuie cu formule de genul „te omor, nu mai scapi de mine”,
    • au pus în mișcare un dosar greu de ultraj pe numele victimei.

În limbaj juridic, acest refuz lovește în:

• dreptul constituțional de a te adresa autorităților,
• obligația funcționarului public de a primi și înregistra plângerile,
• chiar în încrederea minimă pe care cetățeanul trebuie să o poată avea în poliție.

În limbaj de pamflet:
când tu ești bătut de oamenii lui Achim, tot la Achim trebuie să te duci să te plângi. Și Achim zice: „Nu primesc”.

Parchetul vede scena: Achim nu mai e doar „șefu’ băieților”, e element în dosar

În ordonanțele din:

• 03.2026 (reunirea cauzelor 4319/284/P/2024 și 1483/284/P/2026),
• 04.2026 (extinderea urmăririi penale in rem pentru fals intelectual, inducerea în eroare a organelor judiciare, purtare abuzivă, abuz în serviciu, mărturie mincinoasă),

Parchetul:

• descrie pe larg comportamentul polițiștilor din Boldești-Scăeni,
• reține faptul că:
  • aceștia au:
    • consemnat aspecte contrare realității,
    • dat declarații mincinoase,
    • omis fapte esențiale,
  • plângerea victimei a fost împiedicată chiar de șeful structurii locale, Achim Petronel.

Chiar dacă dosarul este, în această etapă, „in rem” pentru anumite infracțiuni (asupra faptei, nu încă asupra persoanei), numele lui Achim apare în arhitectura abuzului, în aceeași poveste cu:

• Picior,
• Mataiche,
• Burlan,
• Stanciu,

Dacă primii bat, pulverizează și declară, Achim este cel care blochează plângerea împotriva lor.

Asta nu mai e „greșeală de procedură”, ci configurarea unei complicități instituționale.

De la obligația de serviciu la abuz de serviciu

Ce ar fi trebuit să facă un șef de poliție normal, într-o țară normală:

• să primească plângerea victimei,
• să o înregistreze cu număr de intrare,
• să o trimită de îndată către Parchet,
• să dispună, eventual, o verificare internă asupra agenților implicați,
• să se asigure că imaginile body-cam sunt puse la dispoziția procurorului, nu „rătăcite” prin sertare.

Ce reiese că a făcut Achim:

• a refuzat să primească plângerea lui D.F.V.,
• a apărat reflex structura și subordonații,
• a pus instituția deasupra legii, nu în slujba ei.

În termenii clasici ai Codului penal, o asemenea atitudine alunecă periculos în zona:

• abuzului în serviciu (nevărsarea plângerii în circuitul legal),
• favorizării subordonaților cercetați pentru purtare abuzivă și fals,
• îngrădirii accesului liber la justiție.

În termenii serialului nostru:
Achim devine nu doar „șeful poliției din Boldești-Scăeni”, ci „șeful sindicatului Alzheimer în uniformă”.

Ironia maximă: șeful care „nu vede” abuzul, dar vede perfect plângerea care l-ar devoala

Contrastul este grotesc:

• când subordonații lui:
  • exagerează faptele lui D.F.V.,
  • inventează amenințări cu moartea care nu se aud pe body-cam,
  • desenează un „monstru” în procesele-verbale,

nimeni din comandă nu are dubii.

Dar când:

• victima vine să reclame:
  • pulverizare de spray la mică distanță,
  • reținere abuzivă,
  • declarații mincinoase ale polițiștilor,

dintr-o dată, ușa devine opacă.
Achim are o vedere excelentă când se uită de sus la cetățean, și o orbire bruscă când e vorba să-i audă plângerea.

Imaginea este perfectă pentru „boala Alzheimer în uniformă”:

• memoria instituțională funcționează impecabil pentru a reține presupusele insulte și „te omor, nu mai scapi de mine”,
• dar suferă o criză acută când trebuie să țină minte articolul de lege care obligă poliția să primească o plângere.
• Achim – veriga fără de care „schema Boldești” nu ar merge

Dacă privim în ansamblu:

• Picior Florin-Alexandru – lovește, pulverizează spray, minte în declarații;
• Mataiche Marian – coordonează intervenția, își contrazice propriul body-cam în declarații;
• Burlan, Stanciu, Dumitrache – completează corul de „martori” cu afirmații demontate de înregistrări;
• Achim Petronel – refuză să primească plângerea victimei.

Fără Achim, schema ar avea o fisură:

• victima ar depune plângere imediat,
• Parchetul ar fi sesizat mai devreme,
• contradicțiile între imaginile body-cam și declarațiile polițiștilor ar fi explodat mai rapid.

Cu Achim:

• fisura se astupă temporar,
• instituția se închide reflex în jurul subordonaților,
• se câștigă timp, în speranța că:
  • victima renunță,
  • presiunea scade,
  • și totul rămâne la nivel de „cuvântul polițistului contra cuvântului omului beat”.

Nu le-a ieșit.
D.F.V. a mers mai departe, cu avocat, cu plângere penală, cu stick-uri body-cam.
Și acum, numele lui Achim apare în același tablou cu cei pe care i-a apărat.

Scena crimei: spray-ul, petrecerea și realitatea din body-cam

Într-un context alarmant ce denunță violarea drepturilor cetățenești, investigatiile recente ale ziarului „Incisiv de Prahova” scot la iveală abuzurile comise de polițiștii din Boldesti Scaieni și complicitatea conducerii IPJ Prahova. Un om de afaceri se află în control judiciar pentru o infracțiune pe care nu a comis-o, după ce a fost reținut ilegal timp de 24 de ore, într-un scandal în care poliția a intervenit arbitrar.

Pe 6 mai 2024, o petrecere de ziua de naștere, organizată în centrul orașului Boldesti Scaieni, a devenit pretextul ideal pentru o răzbunare personală orchestrată de agentul principal de poliție Mataiche Marian. Acesta a fost motivat de resentimente personale legate de trecutul soției sale, care a avut o relație premergătoare căsătoriei cu unul dintre participanți. Într-o tentativă de a mușamaliza aceste abuzuri, alții din cadrul poliției au oferit informații false într-un dosar penal, ceea ce exacerbează problema.

Imagini în premieră, în EXCLUSIVITATE, nerestaurate:

Rămâne de văzut dacă acest caz va atrage atenția asupra nevoii urgente de reforme în cadrul forțelor de ordine și dacă justiția va prevala, aducând responsabilitate celor care au abuzat de puterea lor.

Concluzie de episod: Achim Petronel, „portarul” abuzului

Locul lui Achim Petronel în acest serial nu este pe stradă, cu sprayul.
Este la birou, cu registrul de intrări-ieșiri. Dar de aici face un rău la fel de mare:

• transformă ușa poliției din „ușa dreptății” în „ușa închisă în nasul victimei”;
• blochează primul și cel mai important act:
  • plângerea penală împotriva polițiștilor săi;
• consolidează, printr-un simplu „NU primesc”,:
  • un sistem în care subordonații își permit:
    • să mintă în declarații,
    • să falsifice procese-verbale,
    • să pulverizeze spray în fața oamenilor,
    • știind că, la final, șeful trage zăvorul când victima vine să reclame.

În jargonul nostru pamfletar:

Dacă Picior e „agentul-spray”, Mataiche e „Rambo de teren”, Achim este „portarul abuzului”, omul care apără poarta împotriva legii, nu împotriva infractorilor. Vom reveni. (Cristina T.).