Actualitate
Presedintele ICCJ – discurs de sef de stat la bilantul Parchetului General
Un incident de proporții s-a produs, la bilanțul Parchetului General: dintr-o eroare, probabil tehnică, președintele Klaus Iohannis a citit discursul procurorului general Augustin Lazăr, iar șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătoarea Cristina Tarcea, pe cel al președintelui tuturor românilor. Dacă nu e așa, situația e gravă, am spune, pentru că avem un șef de stat care a devenit protectorul necondiționat al structurilor de forță, în timp ce apărătorul omului de rînd e, din nou, președintele ÎCCJ.
Au trecut doi ani de cînd s-a emanat, din interiorul ”guvernului meu”, celebra formulă ”discuţia despre drepturi e un lux teoretic în România”. Doi ani în care Klaus Iohannis s-a conformat excelent și a devenit total dezinteresat de felul în care justiția de la noi răspunde intereselor omului de rînd și foarte preocupat de apărarea procurorilor ori a agenților din servicii.
Nu s-a dezmințit nici azi, în discursul de la bilanțul Parchetului General, cînd președintele a confundat grav ceea ce trebuie să fie, teoretic, un procuror, cu ceea ce e el, de fapt, în România ultimilor ani.
”Procurorul este un reprezentant al intereselor generale ale societății şi un apărător atât al ordinii de drept, cât și al drepturilor și libertăților cetățenești. Imparțialitatea, integritatea și profesionalismul procurorului îl fac pe acesta responsabil de corecta şi completa instrumentare a dosarelor, cu deplina respectare a drepturilor civile ale tuturor celor implicați în procesul penal” a spus Iohannis.
Și s-a făcut zid în fața lor:
”A devenit un obicei în România să se dezbată intens statutul procurorului. În aceste discuții se invocă frecvent articolul din Constituție care stabilește că activitatea procurorilor se desfășoară sub autoritatea ministrului justiției. Se face în mod deliberat o confuzie între aceste două sensuri, tocmai pentru a se induce ideea unui control mult mai amplu asupra procurorilor decât cel prevăzut de Legea Fundamentală. Este doar o încercare de a slăbi independența procurorilor și de a legitima supunerea lor față de voința politicului, fapt inacceptabil. Observăm în unele discursuri politice și mediatice o tot mai mare grijă față de soarta unor inculpați și condamnați penal, care sunt evident deranjați că sistemul judiciar își face treaba în ceea ce îi privește, tulburându-le liniștea și afectându-le bunăstarea. Se încearcă în mod fals acreditarea ideii că procurorii sunt inamicii societății.
Să fim bine înțeleși: Constituția României nu face nicăieri vorbire despre dreptul la liniște al celor care încalcă legea(…) Se încearcă intimidarea celor care aplică legea” a mai trîmbițat președintele.
Cu totul altfel a sunat, însă, discursul Cristinei Tarcea, mai-marele judecătorilor din România.
Într-un speech pe măsura celui istoric, numit de noi, de la bilanțul DNA, judecătoarea a atras atenția, direct ori prin intermediul unor metafore, asupra cîtorva dintre cele mai dramatice chestiuni ale ultimei perioade: încălcarea drepturilor omului, politizarea justiției în numele unei așa-zise reforme, deteriorarea actului de justiție în ultimii doi ani și, nu în ultimul rînd, faliile tot mai profunde din societate.
Dacă acum cîteva secole, a spus Tarcea, țările române se războiau între ele, nici azi nu se poate spune că s-a instaurat concordia:
”România a trăit mereu vremuri interesante. Și de ce nu ar fi fost 2017 un an interesant și pentru justiția din România din moment ce a fost atât de interesant pentru societatea românească? Dar, din păcate, nu pot să nu remarc că justiția de 28 de ani traversează perioade interesante, pentru că știți cu toții că din 4 în 4 ani a început sau s-a finalizat ceea ce în opinia unora însemnă reforma justiției. Rezultatele le vedeți cu toții: legi multe, neclare și imperfecte, instanțe aglomerate, sistem haotic al căilor de atac, ce au dus la crearea unei practici neunitare. Am constatat faptul că a fost finalizat Dosarul Hexi Pharma. Mă rog la Dumnezeu ca acest dosar șă nu ajungă destul de curând la Înalta Curte, pentru că Înalta Curte nu are loc să-l depoziteze. Am văzut că s-a finalizat Dosarul Mineriada, dosar care a fost trimis la Înalta Curte. Înalta Curte nu are o sală în care acest dosar să fie judecat. A trebuit să încheiem protocoale cu Curtea Militară care a avut oricum acea sală neîncăpătoare. Aceasta este realitatea din România, dar nimeni nu s-a gândut să îndrepte această strâmbătate din justiție” a spus Tarcea.
Greu să nu-ți zboare gîndul la mîndria găunoasă cu care Laura Kovesi se lăuda, la bilanțul DNA, cu realizarea unui dosar avînd 465.000 de file(!!!). Cantitatea nu ține loc de calitate, pare să-i transmită șefa judecătorilor.
Și tot lui Kovesi pare să i se adreseze atunci cînd spune:
”Activitatea specifică procurorilor presupune multă dăruire şi multe sacrificii, mai ales în ceea ce priveşte viaţa personală. Desigur acestea sunt lucruri pe care le cunoaştem foarte bine. Tocmai de aceea folosesc acest prilej de a remarca faptul că e extrem de important ca atitudinile noastre să nu lase loc niciunei umbre de suspiciuni şi îndoială”.
Ori, șefa DNA, știm deja, s-a ”sacrificat” prin podgoriile lui Ghiță, pe la tăieri de porc, prin vilele SRI, prin sufragerii de politicieni, pe la nunți șamd.
”Nimeni nu se gîndește la binele cetățeanului”
Cel mai important mesaj – pentru a doua oară rostit în decurs de cîteva zile – este însă următorul:
”Ma doare sa spun ca pot sa accept ideea ca nimeni nu s-a gandit la efortul pe care un magistrat in face pentru a lucra in aceste conditii. Dar nu accept ca nimeni nu s-a gandit la destinatarul final al oricarei reforme – cetateanul”.
Pe 28 februarie, Tarcea spunea: ”Din păcate, toate experimentele, toate reformele, toate revoluţiile la care sistemul judiciar a fost supus de-a lungul timpului au omis tocmai simplul cetăţean şi dorinţa acestuia de a se face dreptate socială”.
Dacă șefa ÎCCJ simte nevoia să reia mesajul privind interesul cetățeanului simplu, al omului de rînd, e pentru că altcineva nu prea se înghesuie să o facă.
În frunte cu președintele tuturor românilor.
Și tot ea trage semnalul de alarmă:
“La bilanţul Inspecţiei Judiciare de ieri am remarcat o concluzie, din păcate, destul de nefericită, aceeaşi ca şi anul precendent, tot la Inspecţia Judiciară, şi anume aceea că deşi numărul acţiunilor disciplinare a scăzut, a crescut numărul abaterilor săvârşite cu rea-credinţă şi gravă neglijenţă. Comportamentul nostru este cel de natură a contribui la ridicarea încrederii în actul de justiţie”.
În ultimii doi ani, deci, în România s-a agravat fenomenul justiției subiective ori nepricepute, ambele ipostaze în măsură să creeze victime.
Un fenomen despre care șeful statului nu a suflat și nu suflă o vorbă, preocupat exclusiv de securizarea procurorilor. Tot niște victime, dar din perspectivă cotrocenistă.
Tot mai mulți judecători ridică vocea în cazul abuzurilor din Justiție
Nu doar lui Iohannis, ci și altor factori de mare răspundere în stat ar trebui să le dea de gîndit, însă, un nou fenomen.
Anume că, imediat după discursul de la DNA al șefei ÎCCJ, au apărut ecouri pe aceeași linie de la tot mai mulți judecători.
Judecătorul Adina Lupea, de la Curtea de Apel Cluj, afirmă, într-un interviu dat azi Mediafax că ”În România se respectă prezumţia de nevinovăţie în cele mai multe cauze, ideal ar fi să se respecte în fiecare cauză. Pe de altă parte, însă, această prezumţie de nevinovăţie poate fi afectată de anumite ieşiri în spaţiul public ale unor persoane implicate în sistemul judiciar şi care pun la dispoziţia publicului diferite aspecte din cadrul fazei de urmărire penală, care este nepublică. În acest context, în care de ani de zile apar stenograme ale unor discuţii şi interceptări din dosarele penale, cele mai multe fiind din cadrul DNA, este evident că aceste scurgeri în presă pot afecta nu neapărat opinia judecătorului de caz, ci are de suferit prezumţia de nevinovăţie în ochii cetăţeanului obişnuit, care nu are tangenţă cu sistemul de justiţie. Acestuia i se poate inocula ideea că, odată trimis în judecată şi dezvăluite probele aduse în acuzare, deja vinovăţia unui inculpat a fost dovedită şi, din acest punct de vedere, se încalcă prezumţia de vinovăţie în România. Din acest motiv au şi fost condamnări la CEDO, care se refereau la defilarea inculpaţilor în mod public în cătuşe, aspecte de natură a afecta dreptul la un proces echitabil”.
O judecătoare CSM, Gabriela Baltag vorbește și ea, la Antena 3, despre problemele cu care se confruntă acum judecătorii după ultimele dezvăluiri despre presupusele abuzuri ale procurorilor.
“Judecătorii îşi pun problema veridicităţii probelor din dosar. Un judecător nu are însă pârghiile şi timpul să verifice tot. La această scară atât de ridicată nu au fost probleme niciodată. Eu aş fi dat vot pentru revocare (a lui Kovesi n.n.). Am văzut argumentele şi am citit raportul”.
Baltag l-a criticat și pe Iohannis după ce şeful statului a ieşit alături de oameni, la proteste. “Este treaba preşedintelui că a ieşit în piaţă. E o caracterizare dureroasă pentru un judecător atunci când Klaus Iohannis le-a spus unor oameni penali”.
Mădălina Afrăsinei, judecator la Tribunalul Bucureşti, preşedinte de secţie, i-a transmis la rîndul ei președintelui Iohannis că nu ar fi trebuit să se antepronunţe în cazul raportului de revocare a șefei DNA:
“Antepronunţarea este atributul judecătorilor, văd că şi preşedintele face aşa. Aş putea spune din start care este soluţia finală”, a spus Afrăsinei la România TV.
Din toată țara, se ridică tot mai puternic, iată, vocile judecătorilor denunțînd abuzuri, ilegalități ori incompetențe grave, în special ale procurorilor și încălcarea tot mai feroce a drepturilor omului, fie ei și inculpați.
Comisia de la Veneția a avertizat în repetate rînduri asupra pericolului ca în fostele state comuniste să se mențină metehne ale procurorilor din vremea cînd ei erau pîinea și cuțitul Justiției, în dauna judecătorilor.
La vîrful statului nostru, nimeni nu pare sensibilizat, însă, de toate aceste semnale de alarmă. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Actualitate
Noua arhitectură a apărării SUA: De la scutul „Golden Dome” la revoluția sistemelor autonome
Modernizarea arsenalului defensiv american trece printr-o fază de transformare profundă, în care noile tehnologii digitale și tacticile de război cibernetic sunt integrate rapid în structurile de comandă. Eforturile actuale vizează atât securizarea infrastructurilor critice existente, cât și crearea unei noi forțe dedicate războiului autonom, cu scopul de a menține superioritatea pe câmpul de luptă al viitorului.
Scutul „Golden Dome” își securizează perimetrul cibernetic
Forța operativă JTF-Gold, creată de Comandamentul de Nord al SUA (NORTHCOM), a primit misiuni critice extinse pentru a gestiona complexitatea apărării aeriene și antirachetă „Golden Dome”. Recent, această structură a fost însărcinată cu dezvoltarea unor capabilități robuste de apărare cibernetică. Această nouă direcție strategică este concepută exclusiv pentru a proteja activele „Golden Dome” împotriva atacurilor inamice, eliminând orice componentă ofensivă din spectrul acțiunilor sale.
Înființată la începutul acestui an pentru a prelua și optimiza responsabilitățile fostului Comandament Component pentru Apărare Antirachetă Integrată, JTF-Gold se află în plin proces de definire a rolurilor. Cu un personal de aproximativ 100 de membri, unitatea supraveghează deja siturile operaționale, precum cel de la Fort Story, și organizează sesiuni intense de planificare pentru a delimita clar responsabilitățile operaționale între centrele de comandă din Colorado și Florida.
AUTOWARCOM: Pasul către supremația autonomă
În paralel cu întărirea scutului antirachetă, Pentagonul accelerează implementarea unei strategii ambițioase de integrare a sistemelor autonome și robotice. În cadrul recentei conferințe anuale a Asociației Armatei SUA, liderii militari și civili au prezentat planurile pentru înființarea „Autonomous Warfare Command” (AUTOWARCOM). Această nouă structură este concepută să opereze cu autorități extinse, similare celor ale forțelor armate tradiționale, pentru a scala rapid tehnologiile autonome în rândul tuturor forțelor întrunite.
Pentru a facilita această tranziție, Departamentul Apărării a demarat deja „Proiectul Agincourt”, o inițiativă umbrelă menită să coordoneze eforturile tehnologice în domeniu. De asemenea, Grupul de Lucru Autonom de Apărare (DAWG), creat inițial pentru stimularea producției de drone, a fost integrat sub o nouă forță operativă specializată în cadrul Comandamentului pentru Operațiuni Speciale (SOCOM), asigurând astfel continuitatea inovației.
Investiții masive și provocări legislative
Transformarea radicală a capabilităților militare necesită resurse financiare considerabile. Pentagonul a avansat planuri de alocare a aproape 55 de miliarde de dolari pentru eforturile de dezvoltare a sistemelor autonome. Această investiție, descrisă drept una generațională, este văzută ca un element esențial pentru a schimba paradigma tehnologică a departamentului.
Cu toate acestea, succesul acestui proiect depinde critic de aprobarea Congresului SUA. Deși climatul politic complică procesul legislativ, liderii apărării insistă că finanțarea este imperativă pentru a reacționa la schimbările rapide din mediul global de securitate. Într-un context în care inovația trebuie să țină pasul cu necesitățile combatanților, oficialii militari subliniază că investițiile făcute acum vor avea un impact decisiv pentru deceniile care vor urma.
Israel Aerospace Industries (IAI) a prezentat la conferința anuală AUSA trei sisteme noi, construite în jurul unor tehnologii existente, dar adaptate la amenințările emergente. Printre acestea se numără un radar mobil montat pe un aerostat, un interceptor antidronă fără încărcătură explozivă și o dronă înarmată cu o mitralieră M250, dezvoltată împreună cu Sig Sauer.
Radarul Point@Air: un aerostat care nu rămâne pe loc
Sistemul Point@Air combină un aerostat — o platformă de tip balon sau dirijabil — cu un radar cu antenă activă cu baleiaj electronic. Potrivit lui Dror Bar, vicepreședinte executiv al IAI și director general al Elta Systems, radarul poate detecta o gamă largă de ținte: de la avioane de vânătoare și drone de mari dimensiuni până la rachete de croazieră și ținte maritime.
Aerostatele sunt folosite de multă vreme pentru supraveghere, însă infrastructura lor statică le poate face vulnerabile la atacuri cu drone. Point@Air este conceput să funcționeze fără infrastructură fixă și să poată fi mutat într-o nouă locație în câteva ore. Platforma are aproximativ 70 de metri lungime.
Mobilitatea ar putea reduce riscul ca adversarii să localizeze aerostatul și să-l atace cu drone kamikaze. Bar a invocat experiența recentă a Israelului, unde Hezbollah a vizat un aerostat de mari dimensiuni din nordul țării. El a descris un scenariu în care sistemul este strâns la lăsarea serii și mutat pe un alt deal, astfel încât să nu mai fie în aceeași poziție dimineața.
IAI vede posibile utilizări ale sistemului atât în misiuni de securitate internă, cât și pentru Comandamentul Central al SUA și alte comandamente militare. Tehnologia de bază este dezvoltată, însă Point@Air se află încă în faza de demonstrație. IAI lucrează cu compania americană TCOM pentru ajustarea dimensiunilor și configurației platformei. TCOM este principalul contractant pentru platformele aerostatice ale Armatei SUA.
HawkGuard: interceptare fără explozibili
IAI a prezentat la AUSA și sistemul HawkGuard, destinat combaterii dronelor. Bar a descris apărarea antidronă drept una dintre cele mai dificile provocări pentru companiile din domeniul apărării, aflate în căutarea unor interceptori cu costuri foarte reduse.
HawkGuard folosește un interceptor inert, echipat cu o plasă în locul unui focos exploziv. Radarul și senzorii optici contribuie la ghidarea interceptorului către țintă, într-un sistem pe care Bar l-a descris drept unul cu buclă închisă. Absența explozibililor ar putea face soluția potrivită pentru zone populate sau pentru protejarea unor obiective sensibile, precum instalațiile care depozitează combustibil ori materiale explozive.
Potrivit lui Bar, sistemul a fost testat pe scară largă împotriva mai multor tipuri de amenințări și este deja utilizat de câțiva clienți. El poate intercepta mai multe categorii de drone, inclusiv aparate care nu folosesc legături de comunicații. Sistemul combină radarul, senzorii electro-optici și tehnologia de comandă și control pentru detectarea, urmărirea și ghidarea interceptorului.
HawkGuard are o rază de acțiune relativ scurtă, însă IAI nu a făcut publică distanța exactă. Compania îl consideră un nivel suplimentar de apărare, nu o soluție independentă. Bar a subliniat că experiența războiului din Ucraina arată că nu există un singur sistem capabil să neutralizeze toate dronele. IAI estimează că HawkGuard ar putea avea potențial și în America de Nord, inclusiv pentru protejarea bazelor militare americane.
Fire Storm 250: dronă echipată cu mitralieră
Al treilea sistem, Fire Storm 250, a fost dezvoltat de IAI împreună cu Sig Sauer. Este o configurație tactică a dronei APUS, echipată cu o stație de armament telecomandată Microlight (RCWS) produsă de Sig Sauer și cu o mitralieră M250.
Companiile au anunțat finalizarea unui test de tragere în care drona a rămas în zbor deasupra unui câmp de luptă simulat și a deschis focul asupra unor ținte. Potrivit comunicatului comun, tragerile au fost efectuate de la distanțe și altitudini diferite, pentru a demonstra flexibilitatea operațională, siguranța integrată și precizia sistemului în condiții variate.
Nu a fost precizată cantitatea de muniție pe care drona o poate transporta. Sistemul folosește un motor cu ardere internă, compatibil cu mai multe tipuri de combustibil și realimentabil în teren cu combustibili disponibili în mod obișnuit. Astfel, el nu depinde de cicluri îndelungate de încărcare a bateriilor sau de infrastructură specializată.
Potrivit companiilor, testul a demonstrat capacitatea dronei de a combina supravegherea aeriană, identificarea țintelor și utilizarea precisă a armamentului într-un scenariu realist. Reprezentanții IAI au prezentat integrarea armelor cu aeronavele fără echipaj drept o direcție cu potențial operațional, iar viitoarele sisteme fără pilot ar urma să îmbine mai eficient senzorii, luarea deciziilor și acțiunea în mediul de luptă.
Sig Sauer a evidențiat, la rândul său, caracterul alimentat cu bandă al mitralierei M250 și avantajele sale în privința razei de acțiune și a greutății față de sisteme mai vechi. Potrivit companiei, reducerea greutății poate aduce beneficii la nivelul echipei de infanterie și poate facilita integrarea armamentului pe drone.
Actualitate
Drone, sisteme antiaeriene și vehicule electrice: imagini din prima zi a expoziției AUSA 2026
Companii internaționale din industria de apărare au adus la Centrul de Convenții Walter E. Washington, din centrul capitalei americane, o gamă variată de vehicule aeriene și terestre pentru ediția din acest an a conferinței Asociației Armatei SUA.
Cel mai mare târg anual de profil din Statele Unite atrage mii de participanți. La ediția din 2026, exponatele includ numeroase drone și tehnologii anti-drone, alături de echipamente militare de mari dimensiuni. Iată câteva dintre momentele surprinse în prima zi a expoziției.
Un câine de asistență întâmpină vizitatorii
Patriot, câine aflat în pregătire pentru a fi repartizat unui veteran rănit după încheierea antrenamentului, îi întâmpină pe participanți în fața standului Shield AI.
Brawlr: lansator reconfigurabil pentru apărare antiaeriană
Sierra Nevada a prezentat sistemul de apărare antiaeriană Brawlr — lansator reconfigurabil de armament, cu mecanism rotativ pe baterii. Expoziția a inclus atât sistemul, cât și o muniție prezentată în detaliu.
Vehicule electrice și muniție de artilerie
Oshkosh a expus un vehicul electric Joint Light Tactical Vehicle. Hanwha Defense USA a prezentat, la rândul său, proiectile de artilerie de 155 mm.
Supraveghere și drone cu decolare verticală
AEO Night Hawk Systems a adus un ansamblu de supraveghere ale cărui senzori urmăreau persoanele aflate în apropiere pe podeaua expoziției.
Deasupra vizitatorilor a fost suspendată și aeronava fără pilot VAPOR, produsă de AeroVironment. Sistemul este un elicopter fără pilot, cu un singur rotor, propulsie complet electrică și decolare și aterizare verticală.
Anvelope pentru Lună și optică pentru arme
Goodyear a expus o anvelopă robustă, cu un design neobișnuit, destinată explorării lunare.
Standul Colt Optics a atras numeroși participanți, care au privit un panou cu zeci de puști de asalt echipate cu sisteme optice specializate.
Dosarul antigrindină, partea a XIII‑a. CSAT spune: siguranță națională! Garda de Mediu și APM Prahova spun: ascundeți gunoiul sub preș
Republica Antigrindină: cum a tras statul Român cu rachete în cer, cu iodură în câmp și cu legea în gard...
I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta
În manualele de poliție scrie că body-cam-ul e pentru „protejarea agentului”. La Boldești-Scăeni, body-cam-ul lui Picior Florin-Alexandru pare să fie...
Urbanismul din Ploiești, între control și „salvare” privată: cine pune piedica și cine oferă firma? Arhitectura dezmatului (II)
Revenirea Veronicăi Rădună în urma procesului câștigat cu municipalitatea readuce în atenție funcționarea Urbanismului ploieștean. Incisiv de Prahova continuă prezentarea...
IPJ Prahova, „filiala” Băicoi: Agresorul lovește, poliția ridică tonul, victima strânge traume
Republicii 296 – Academia de bătaie, umilință și like-uri Lecții de parcare aplicată: „Dau cu palma, deci exist” Ora 10...
Specialiști în destituire după o ședință și un proces-verbal. Manualul secret al Poliției Române: cum să judeci un coleg fără să fi învățat nimic
Justiție disciplinară în regim fast-food Intră polițistul pe ușă, iese cariera pe ușă În România, polițistul care poate fi dat...
„Solidaritatea” lor, factura noastră. Pamflet dur despre programul de guvernare al cabinetului Luca Marinescu
„Consolidare solidară”: când statul își pune cagula pe față A apărut, în fine, și programul de guvernare 2026–2026, cu ștampilă...
I.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
În timp ce autospecialele IPJ Prahova se fac praf pe șosele și dosarele se plimbă între colegi anchetatori ai propriilor...
Arhitectura dezmatului: Cum a daramat Curtea de Apel castelul ARBY & CO din Primaria Ploiesti (I)
Justitia bate combinatiile: Veronica Raduna revine, recursul Primariei cade in cap Cronica unui abuz administrativ se incheie spectaculos la Curtea...
IPJ Neamț, regulament pentru epoca de piatră: „Nu vă mai omorâți psihic colegii. restul, vedem noi”
Hărțuirea sexuală nu există în regulamentul IPJ Neamț. Există doar în lege, în metodologia Guvernului și, eventual, în realitate. În...
ÎCCJ inventează „poșta zombie”: scrisorile mor, dar obligațiile șoferilor bântuie mai departe
Când nu ridici plicul, plicul te ridică pe tine Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a hotărât, prin Decizia...
Batman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
Investigatie propie Incisiv de Prahova – bazată pe documente judiciare. Un dosar cu patru expertize și nicio probă “întreagă” În...
IPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi
IPJ Prahova, campion la procese pierdute: cum a aflat Poliția că și polițiștii au drepturi în concediu IPJ Prahova, din...
Republica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
Poliția Penitenciară, de la gardieni ai legii la subiect de bârfă online Poliția Penitenciară nu mai e de mult o...
ANI le dă voie „combatanților în concediu”: polițiștii pot dispărea în misiuni externe, dar cu Statutul la purtător
Legea 180/2026, bau-baul inventat de birocrați speriați de Europa În timp ce unii visează să blocheze polițiștii în birouri prăfuite...
Dosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
Există un moment, în orice anchetă serioasă, când îți dai seama că nu grindina e problema, ci „apărătorii mediului” care...
-
Exclusivacum 4 zile„Cascadorii girofarului”: IPJ Prahova mai face praf o autospecială, iar Biroul Rutier Ploiești își anchetează propriul „erou accidentat”
-
Exclusivacum 2 zile
Batman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
-
Exclusivacum o zi
I.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Dosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
-
Exclusivacum 2 zile
Republica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
-
Exclusivacum 2 zile
IPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a XI‑a –„ANTI-GRINDINĂ” CU DOSAR PENAL. Când norii sunt proști, îi păcălește… SNACP-ul. Când sunt deștepți, se duce DNA-ul peste ei.