Actualitate
EXPLOZIV/SRI închide Colegiul Național de Informații şi îi retrage diploma lui Eugen Teodorovici

„Este o chestiune de săptămâni”, au declarat pentru site-ul pressone.ro mai multe surse din SRI.
Într-un răspuns oficial primit de PressOne de la Biroul de Presă al Academiei SRI se precizează că, în acest moment, „activitatea Colegiului Naţional de Informații este suspendată”.
Colegiul Național de Informații, instituție de învățământ care face parte din Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV), aflată în subordinea Serviciului Român de Informații (SRI), urmează să fie desființat.
„Este o chestiune de săptămâni”, ne-au declarat mai multe surse din SRI. Într-un răspuns oficial primit de PressOne de la Biroul de Presă al Academiei SRI se precizează că, în acest moment, „activitatea Colegiului Naţional de Informații este suspendată”.
Decizia de suspendare a activității, care va fi urmată de închiderea Colegiului, a fost generată de ancheta internă pe care conducerea ANIMV a declanşat-o după ce, în octombrie 2017, actualul ministru al Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici (46 de ani), declara că are o diplomă de absolvire a Colegiului fără să fi trecut „nici măcar o dată” pe acolo.
Mai mult, în răspunsul primit de PressOne la Biroul de Presă al Academiei SRI se spune că lui Eugen Teodorovici îi va fi retrasă diploma de absolvire a Colegiului, ca urmare a respectivei anchete interne.
Aceste două decizii, desființarea Colegiului și retragerea diplomei ministrului Teodorovici, sunt primele semne concrete de reformă în ANIMV pe care le ia noua conducere a SRI.
De altfel, surse din interiorul Serviciului ne-au declarat că Eugen Teodorovici nu este singurul politician care a obținut o diplomă de absolvire fără să fi trecut vreodată pe la Colegiul SRI.
De unde s-a plecat
Suspendarea activității și viitoarea desființare a Colegiului Naţional de Informaţii (CNI) survin unor scandaluri care au zguduit credibilitatea instituţiei, dar și pe cea a ANIMV, în ansamblu.
Cel mai recent scandal s-a petrecut într-o emisiune a TVR 1 din octombrie 2017, când, provocat de deputatul PMP Robert Turcescu, senatorul PSD Eugen Teodorovici a mărturisit că a obținut o diplomă de la Colegiul Național de Informații fără să treacă pe acolo.
Iată schimbul de replici dintre cei doi:
Turcescu: Mă uimește domnul Orlando Teodorovici. Păi, nu aveți și dumneavoastră o intersecție cu băieții aia din servicii?
Teodorovici: Eu, personal?
Turcescu: Da. N-ați trecut pe la școala lor, pe-acolo?
Teodorovici: Eu am o diplomă de la Academie…
Turcescu: Care Academie?
Teodorovici: Păi, spuneți dumneavoastră, ați fost cel mai perspicace. Vedeți că v-ați dat de gol, cum ați mușcat din capcana…
Turcescu: Ce diplomă?
Teodorovici: Pe trei luni de zile, este un curs postuniversitar.
Turcescu: Dar care Academie?
Teodorovici: O academie, nu ştiu cum îi zice… Academia de… Academia Națională de Informații a SRI.
Turcescu: Așa!
Teodorovici: Am o diplomă de master sau ce este el, curs postuniversitar, unde nu am fost nici măcar o dată.
Turcescu: Păi, și cum ați luat diploma?
Teodorovici: Nu știu, întrebați-i pe cei care mi-au dat diploma.
Turcescu: Păi, de ce v-ați dus să o luați?
Teodorovici: Nu, mi s-a adus, nici măcar n-am luat-o eu. Mi s-a dat, da, pur și simplu.
Turcescu: Dar de ce v-au dat diploma aia?
Teodorovici: Probabil că merit.
Moderator: Dar cine v-a contactat să vă dea o diplomă?
Teodorovici: Nu, diploma a venit la finalul acelor trei luni de zile. La care, recunosc, eu n-am fost.
*
Ulterior, Eugen Teodorovici a precizat că diploma îi fusese adusă la birou.
A doua zi după acea emisiune, ANIMV a anunțat că Teodorovici absolvise Colegiul Național de Informații în 2013, urmând un curs postuniversitar de 45 de zile dedicat civililor.
„Senatul actual al Academiei Naționale de Informații «Mihai Viteazul» s-a autosesizat pentru a verifica condițiile de absolvire în cazul domnului Teodorovici”, se preciza în comunicatul de presă al ANIMV.
Anularea diplomei lui Eugen Teodorovici
Într-un răspuns la o solicitare pe care PressOne a adresat-o Academiei Naţionale de Informaţii după numirea lui Eugen Teodorovici în funcția de ministru al Finanțelor, ni s-a comunicat că o comisie de specialitate a verificat respectarea procedurilor prin care acesta a obținut diploma de absolvire a Colegiului Naţional de Informații.
Respectiva comisie a constatat că Teodorovici a depus cerere și dosar de înscriere, apoi a fost prezent și a susținut colocviul de admitere, a încheiat un contract de studii cu ANIMV și a plătit taxa de școlarizare aferentă programului Colegiului.
Aceeași comisie a descoperit mai multe nereguli referitoare la modul în care Eugen Teodorovici a primit diploma de la Colegiul Naţional de Informaţii.
El nu a susținut evaluările la cele trei discipline obligatorii, nu i-au fost acordate note, nu a dat examenul de certificare a competențelor și nu şi-a ridicat personal diploma de absolvire de la sediul ANIMV.
În urma acestor încălcări ale Legii educației, conducerea ANIMV și cea a Colegiului au decis anularea certificatului de absolvire acordat lui Eugen Orlando Teodorovici.
„Menționăm că persoanele responsabile de încălcarea procedurilor de evaluare și acordare a certificatelor de studii din cadrul ANIMV nu mai au niciun fel de relație contractuală cu Academia Națională de Informații «Mihai Viteazul» sau cu Serviciul Român de Informații”, se arată în răspunsul Biroului de Presă al Academiei SRI.
Aceeași comisie derulează un proces prin care verifică procedurile de obținere a diplomelor de către toți absolvenții Colegiului, de la înființare până în prezent.
„Menționăm că, pe parcursul verificărilor, activitatea Colegiului Naţional de Informații este suspendată”, mai precizează Biroul de Presă al Academiei SRI.
PressOne a încercat să obțină și poziția ministrului Eugen Teodorovici, dar acesta nu a răspuns nici la telefon, nici la SMS înainte de publicarea acestui articol.
Fostul director al SRI George Maior, actualmente ambasador al României la Washington. Foto: Lucian Muntean
Lobbyistul Ciobanu
Primele informații publice care au pus sub semnul întrebării funcţionarea Colegiului Naţional de Informaţii au apărut la începutul lunii septembrie 2017, după reținerea lui Sergiu Nicolae Ciobanu într-un dosar DNA care vizează fraudarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Ciobanu este fin al lui George Maior şi i-a fost consilier personal în toată perioada în care acesta a condus SRI.
Într-o stenogramă aflată în dosarul de la DNA, Ciobanu descrie Colegiul Naţional de Informaţii ca fiind o poartă de acces în sistemul de securitate, un loc unde politicieni în ascensiune se duceau pentru „lobby”, după spusele sale.
În discuția purtată cu o femeie care avea să-l denunțe la DNA, Ciobanu susținea că prezența la cursuri nu era obligatorie. Diploma, în schimb, ajuta la „relaționarea” cu deputați, senatori şi membri ai Guvernului.
„Să faceți, dom’le, la Academia Națională de Informații… Vreo trei luni. Pentru… pe securitate… în… mă rog, e pe domeniul de securitate, dar ăsta vă ajută foarte mult la relaționarea cu care… În mediul ăsta… Cursurile sunt marți, miercuri, joi de la 9 la 12. Dacă veniți o dată… marțea, lunea ăă… marțea, miercurea sau joia. Nu trebuie să fiți prezentă mereu”.
Fostul consilier al lui Maior explica și cum se poate absolvi Colegiul, cu un material de numai 3-4 pagini:
„Vă ajut eu cu documentația și cu… că trebuie făcut un… un… ăă… material de 3-4 pagini, un colocviu care trebuie prezentat pe zona asta de siguranță națională. Da’ tu… putem s-o legăm de… zona asta medicală. Poa’ să fie o… e pe siguranță națională, ar putea să fie și un studiu privind îmbătrânirea populației la, la, la… riscuri și așa mai departe, știți!?”
Pentru a-și convinge partenera de discuție despre „intrarea” pe care o avea la Academia Națională de Informații, Sergiu Nicolae Ciobanu i-a spus cum influențase numirea unui om de afaceri, care construise un spital pentru SRI, într-un post de profesor la această instituție.
„Chiar vorbeam cu ăsta, cu… nu știu dacă-l știți pe Victor Matei. El e un constructor de spitale. Și pe Victor l-am dus profesor la Academia Națională de Informații. SRI-ul are și el o academie. Și l-am dus profesor acolo. El preda și la Sociologie, «Managementul crizelor», l-am dus acolo, și-a creat o bază, și-a creat o… anumite situații…”
Anul trecut, după o altă solicitare formulată în baza Legii 544/2001, Academia Națională de Informații ne-a răspuns că Victor Matei nu a fost angajatul instituției, dar că a fost colaborator, poziție pe care a deținut-o și la Facultatea de Sociologie a Universității din București.
Totuși, în CV-ul depus la Universitatea din București, Victor Matei susține că în intervalul 2014–2015 a fost lector la ANIMV în cadrul programului postuniversitar de formare și dezvoltare profesională continuă: Ofițer de legătură pentru securitatea infrastructurii critice naționale și europene.
Această informație indică faptul că el a predat chiar la Colegiul Național de Informații.
În perioada 1982-1985, Victor Matei a fost lăcătuș mecanic, iar între 1985 şi 1989 a fost tehnician proiectant. Astăzi, el are două doctorate, unul în Științe militare, obținut la Universitatea Națională de Apărare, și unul în Relații economice internaționale, obținut la Universitatea din Craiova. Din 2016, este doctorand la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport.
Etapa de restructurare
Primele semnale care puneau la îndoială modalitatea de organizare a cursurilor de la Colegiul Național de Informații au apărut în presă în 2015, în contextul dezvăluirilor despre plagierea unor teze de doctorat susținute la ANIMV.
Una dintre criticile aduse Colegiului viza faptul că la cursuri se amestecau ofiţeri de informaţii cu politicieni, magistraţi şi reprezentanți ai societății civile.
O altă critică spunea că, la Academia SRI, implicit şi la Colegiul Național de Informații, fusese posibilă producerea unor derapaje grave. Asta cu toate că educația este inclusă la capitolul „Riscuri și vulnerabilități” al Strategiei Naționale de Apărare, iar SRI, prin ofițerii săi, ar fi trebuit să culeagă date despre problemele sensibile din învăţământ, pe care să le pună la dispoziția decidenților politici.
Fostul director al SRI George Maior recunoştea, într-un interviu acordat PressOne în septembrie 2016, că doctoratele plagiate reprezintă un risc la adresa securității naționale.
Toate aceste lucruri au dus, în 2016, la o primă încercare de reformare a Colegiului SRI, prin numirea în funcția de director a lui Iulian Fota, conferențiar universitar la ANIMV și fost consilier prezidențial pe probleme de securitate al preşedintelui Traian Băsescu.
Potrivit unor surse din SRI, o altă măsură pe care conducerea Serviciului a luat-o în considerare încă din 2016 a fost să limiteze accesul la programele Colegiului doar la angajații SRI.
Totuși, pe pagina de internet a Colegiului, acest lucru a fost anunțat ca aplicabil din 2017:
„Programul Colegiului Național de Informații se va adresa preponderent persoanelor care dețin autorizație de acces la documente clasificate, prin natura activităților profesionale pe care le desfășoară, în domenii relevante pentru securitatea națională”.
Acum, conducerea SRI a ajuns la concluzia că singura modalitate de a reduce pagubele de imagine pe care le decontează de trei ani încoace este să închidă Colegiul.
Aceste decizii, care arată o intenție clară de curățenie în cadrul Academiei SRI, vin după măsura din 2016 de reducere a numărului de doctoranzi la concursurile de admitere din 2016 și 2017.
Iulian Fota (cu părul alb) este directorul Colegiului Naţional de Informaţii din 2016. Foto: George Călin / Inquam Photos
Politicienii, atrași de Colegiul SRI
Colegiul Național de Informații a fost gândit după modelul Colegiului Național de Apărare, care funcţionează în cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I” şi pe unde trece o mare parte din elita politică și administrativă a țării.
Scopul declarat al CNI, așa cum reiese de pe pagina sa de internet, era de a oferi cursuri postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă, prin intermediul cărora „SRI participă la creșterea nivelului de expertiză a reprezentanților societății civile, administrației publice și mediului privat și la o mai bună înțelegere a provocărilor de securitate actuale”.
„În majoritatea cazurilor, cursanții au fost beneficiari ai produselor de intelligence – parlamentari, demnitari și funcționari guvernamentali, funcționari publici din administrația centrală și locală, dar și reprezentanți ai unor mari companii sau ai mass-media”, se mai precizează pe pagina CNI.
De la înființare, în 2002, și până în prima parte a lui 2017, pe la Colegiu au trecut 885 de persoane, potrivit unui alt răspuns primit de la Biroul de Presă al ANIMV.
În cei 15 ani de funcţionare, doar 40 de absolvenți ai CNI au provenit dintre cadrele SRI. Ceilalţi absolvenţi au fost persoane din societatea civilă (presă, ONG-uri, Biserică, sindicate sau din mediul privat), din ministere și agenții guvernamentale, din partide, din Parlament şi din administrația locală, dar și din alte servicii secrete (SIE, SPP, STS sau din serviciile MAI și ale MApN).
În spatele acestor numere stau numele unor personalități ale vieții politice și publice din România.
Mihai Tudose − fost premier, Sorin Grindeanu − fost premier, Sorin Câmpeanu − fost ministru al Educației, Claudiu Manda − deputat și șeful Comisiei de control al activității SRI, Georgian Pop și Cezar Preda − deputați și foști șefi ai Comisiei de control al activității SRI, toţi au absolvit acest Colegiu.
Cristian Bușoi, Ramona Mănescu, Angel Tîlvăr, Marilen Pirtea, Valeriu Zgonea, Gabriel Vlase, Octavian Marius Popa, Ioan Bălan, Alin Popoviciu, Ninel Peia, Ionuț Stroe, Claudia Boghicevici, Daniel Barbu − cu toţii parlamentari sau europarlamentari − sunt și ei absolvenți ai Colegiului Național de Informații.
Și alți funcționari publici de rang înalt, cum este Bogdan Stan, președintele Agenției Naționale de Integritate, și-au trecut în CV-ul public cursurile postuniversitare absolvite la Colegiul SRI.
Actualitate
Realimentarea flotei aeriene americane: KC-46 Pegasus, singura opțiune viabilă până la apariția NGAS

Forțele Aeriene ale SUA se confruntă cu o nevoie stringentă de a-și moderniza flota de avioane cisternă, iar KC-46 Pegasus de la Boeing pare a fi singura soluție disponibilă pe termen scurt, până la introducerea aeronavei de generație următoare, NGAS, la mijlocul anilor 2030. Cu toate acestea, problemele legate de lanțul de aprovizionare și drepturile de acces la date ar putea reprezenta obstacole pe termen lung, conform unui document recent al serviciului.
Decizia controversată de a achiziționa mai multe KC-46
Conform unei notificări de justificare și aprobare (J&A) publicată de Forțele Aeriene pe 2 octombrie, decizia de a comanda până la 75 de aeronave KC-46 suplimentare a fost motivată de nevoia de a înlocui flota îmbătrânită de KC-135 Stratotanker și de a acoperi intervalul de timp până la disponibilitatea NGAS. Această decizie a necesitat o justificare, deoarece serviciul contractează cu Boeing pentru mai multe avioane cisternă fără o competiție deschisă.
Schimbări de strategie și priorități
Documentul detaliază planurile inițiale ale Forțelor Aeriene de a recapitaliza flota de avioane cisternă prin intermediul programului KC-135 Tanker Recapitalization Program, pentru care au fost primite răspunsuri din partea mai multor companii, inclusiv un parteneriat între Lockheed Martin și Airbus, care concura cu Boeing. Forțele Aeriene au constatat că doar Airbus și Boeing (după retragerea Lockheed din parteneriat) ar putea „îndeplini parțial cerințele preliminare” ale programului, inclusiv cerința ca o soluție să fie gata de implementare până în anul fiscal 2031.
Cu toate acestea, la începutul anului 2025, Forțele Aeriene și-au schimbat direcția, deoarece „amenințările globale în evoluție și prioritățile concurente ale DoD” au transformat NGAS într-o „prioritate”. În acest proces, documentul menționează că Forțele Aeriene au constatat că atât Boeing, cât și Airbus ar avea nevoie de „dezvoltare semnificativă” pentru a îndeplini cerințele programului inițial de recapitalizare. Prin urmare, Forțele Aeriene au considerat că opțiunea de recapitalizare este prea costisitoare, deoarece era necesară și finanțarea dezvoltării platformei NGAS.
Astfel, serviciul a renunțat la cerințele pentru un nou efort de avioane cisternă și a optat, în schimb, pentru utilizarea celor deja existente pentru KC-46 până când NGAS va fi disponibil, conform documentului. Această decizie a deschis practic calea pentru Boeing, deoarece A330 MRTT propus de Airbus ar avea nevoie de „dezvoltare semnificativă pentru a îndeplini cerințele obligatorii”.
Timpul, factorul decisiv
Un factor cheie în decizia de a utiliza cerințele KC-46, conform documentului, a fost timpul. Forțele Aeriene înlocuiesc în prezent flota îmbătrânită de KC-135 Stratotanker cu KC-46, dar livrările Pegasus în baza unui contract existent sunt programate să se încheie în 2030 – cu aproximativ șase ani înainte ca NGAS să fie gata cel mai devreme. Pentru a continua înlocuirea KC-135 cu avioane cisternă mai noi, Forțele Aeriene au nevoie de un avion cisternă care să poată acoperi acest interval de șase ani, ceea ce, conform serviciului, doar KC-46 poate face.
Problemele persistă
Cu toate acestea, achiziționarea mai multor KC-46 va veni cu probleme. Boeing „va trebui să rezolve” problemele legate de diminuarea surselor de producție și lipsa de materiale (DMSMS), împreună cu uzura pieselor, care, conform documentului, afectează atât programul KC-46 actual, cât și extinderea acestuia. În plus, documentul ridică problema negocierii pentru mai multe drepturi asupra datelor tehnice și a software-ului, în special atunci când drepturile actuale sunt „inferioare nivelului necesar” pentru extinderea producției KC-46.
Airbus rămâne în joc
Într-o declarație pentru Breaking Defense, Airbus a afirmat: „Ne menținem soluția noastră dovedită de avioane cisternă și evoluția sa, MRTT+. Airbus rămâne angajat alături de USAF, pe măsură ce aceștia continuă să evalueze soluția lor de realimentare aeriană de generație următoare.”
NGAS: Înapoi în viitor
Soarta NGAS a fost incertă până de curând, deoarece oficialii din administrația Biden au declarat că platforma ar putea fi prea costisitoare, în timp ce bugetul FY26 al Forțelor Aeriene a alocat resurse limitate pentru eforturile de cercetare și dezvoltare.
După cum reiese clar din document, Forțele Aeriene tratează acum NGAS ca pe o nevoie critică, deși se menționează că „calea finală către NGAS nu a fost încă definită, având în vedere prioritățile concurente ale apărării”. Programul a finalizat o analiză a alternativelor, se arată în document, deși sunt în curs de desfășurare activități suplimentare de colectare a informațiilor pentru a rafina cerințele.
Conform generalului John Lamontagne, șeful Comandamentului de Mobilitate Aeriană al Forțelor Aeriene, serviciul a examinat o gamă largă de platforme potențiale – de la avioane de afaceri la aeronave cu corp fuzelat și avioane cisternă stealth, cu „semnătură gestionată” – pentru misiunea NGAS. Se așteaptă ca platforma să opereze în medii periculoase, cum ar fi Indo-Pacificul, unde pistele de aterizare sunt puține, iar sistemele de apărare aeriană sunt formidabile.
Industria se pregătește pentru NGAS
Industria se pregătește să ofere Forțelor Aeriene candidați pentru realimentarea de generație următoare. Conform lui Roderick McLean, vicepreședinte și director general al misiunilor de mobilitate aeriană și maritime la Lockheed, compania se așteaptă ca un avion nou, capabil să supraviețuiască, să fie necesar pentru misiune.
Actualitate
Armata SUA recunoaște și remediază problemele de securitate cibernetică la Platforma NGC2

Armata SUA a anunțat că a atenuat o serie de riscuri de securitate cibernetică descoperite într-o versiune incipientă a platformei sale Next Generation Command and Control (NGC2), potrivit unui memo intern obținut de Breaking Defense.
Alarma trasă de ofițerul sef pentru tehnologie
Documentul, datat 5 septembrie și semnat de Gabriele Chiulli, ofițerul șef pentru tehnologie din cadrul Biroului Șefului pentru Informații al Armatei, avertiza că platforma NGC2 „în starea sa actuală, prezintă deficiențe critice în ceea ce privește controalele fundamentale de securitate, procesele și guvernanța.”
Chiulli a scris că armatei „îi lipsește vizibilitatea și controalele necesare pentru a asigura securitatea și integritatea platformei”. El a adăugat că „se pare că există o grabă de a introduce capabilități în sistem fără o supraveghere reală sau un proces adecvat, ceea ce crește riscul pe măsură ce acest sistem îl amplifică și mai mult.”
Reacție rapidă și măsuri corective
Cu toate acestea, oficialii armatei au declarat pentru Breaking Defense că, în cele trei săptămâni de la redactarea și distribuirea documentului, problemele au fost rezolvate. „Problemele au fost atenuate imediat”, a declarat Leonel Garciga, șeful pentru informații al armatei, într-un comunicat. El a adăugat că „procesele simplificate de securitate cibernetică au fost capabile să identifice rapid și să asiste biroul programului și furnizorul în trierea vulnerabilităților de securitate cibernetică și în implementarea măsurilor de atenuare.”
Integrarea securității cibernetice de la inceput
Generalul-locotenent Jeth Rey, șeful adjunct de stat major la G-6, departamentul armatei responsabil cu securitatea cibernetică și rețelele, a susținut că identificarea timpurie a acestor deficiențe face parte din procesul intenționat al serviciului și că au fost luate măsuri pentru a le corecta.
„Trebuie să includem securitatea cibernetică de la început în proces și cred că asta am făcut”, a spus Rey într-un interviu recent. „Aceasta este o nouă capacitate și am găsit un risc și l-am atenuat imediat. Cred că este o veste bună pentru noi în viitor. Dacă vom continua să privim lucrurile în acest mod și procesele noastre funcționează, sunt mulțumit.”
NGC2: Prioritatea numărul unu pentru modernizare
NGC2 este prioritatea numărul unu a serviciului în materie de modernizare și este conceput pentru a oferi comandanților și unităților o nouă abordare a gestionării informațiilor, a datelor și a comandamentului și controlului cu arhitecturi agile și bazate pe software.
În iulie, armata a acordat aproape 100 de milioane de dolari companiei Anduril și unei echipe de furnizori pentru a dezvolta un prototip al sistemului, care va fi extins la nivelul întregii divizii la Project Convergence Capstone 6 în această vară, cu Divizia 4 Infanterie. Un prototip a fost testat la evenimentul de anul trecut la nivel de batalion. Mai recent, Lockheed Martin și echipa sa au obținut, de asemenea, un contract pentru a dezvolta un strat de date integrat cu Divizia 25 Infanterie.
Ivy Sting: Testare incrementală și adăugare de capabilități
Pe măsură ce armata urmărește să extindă prototipul Anduril la nivelul întregii divizii, Divizia 4 Infanterie a început o serie de evenimente de tip sprint între acum și Project Convergence pentru a adăuga incremental capabilități. Aceste evenimente sunt numite seria Ivy Sting.
Deficiențe identificate în Memo-ul Chiulli
Memo-ul Chiulli, care a fost redactat cu 10 zile înainte de primul eveniment, enumera o serie de preocupări, al căror „efect cumulativ” era că NGC2 părea mai degrabă o „cutie neagră” în care serviciul nu putea controla ce utilizatori fac sau văd pe rețea.
„Lipsa de guvernanță înseamnă că nu există o persoană sau o entitate responsabilă pentru acceptarea acestui risc în numele armatei”, se arată în document. „Având în vedere postura actuală de securitate a platformei și a aplicațiilor terțe găzduite, probabilitatea ca un adversar să obțină acces persistent nedetectabil la platformă necesită ca sistemul să fie tratat ca fiind cu risc foarte ridicat.”
Problemele enumerate includ lipsa controlului accesului și a responsabilității, codul sursă neverificat și vulnerabil pentru aplicațiile terțe, lacune critice în guvernanță și igiena de bază a securității și lipsa guvernanței datelor.
Prima deficiență evidențiată a menționat că sistemul nu avea control al accesului bazat pe roluri, ceea ce înseamnă că, odată ce unui utilizator i se acordă acces, acesta ar avea acces nerestricționat la toate aplicațiile și la toate datele – o anatema pentru principiile mai largi de încredere zero ale Pentagonului. Memo-ul a descris acest lucru ca fiind o defecțiune critică de securitate care ar putea duce la un potențial acces și utilizare abuzivă a informațiilor clasificate.
În ceea ce privește aplicațiile terțe, memo-ul notează că Serviciul Federal de Cloud Palantir care găzduiește aplicațiile într-o metodologie de găzduire a containerelor nu a fost evaluat de armată sau de o politică a CIO a armatei care să susțină funcția de conductă deținută/operată de contractant. Niciuna dintre aplicații nu a fost supusă scanării de rutină a securității aplicațiilor web.
Memo-ul a susținut că sistemul funcționează cu vulnerabilități cunoscute, neatinuate, similar cu desfășurarea unui sistem de arme cu defecte cunoscute. Fără un proprietar clar al misiunii care să își asume responsabilitatea pentru securitatea operațională a sistemului, memo-ul a avertizat că securitatea va fi compromisă.
Măsuri concrete și rezultate pozitive
Oficialii armatei nu au precizat exact cum sau când a fost abordată fiecare presupusă deficiență, dar, la Ivy Sting pe 15 septembrie, NGC2 a funcționat bine, potrivit lui Garciga. El a menționat că procesele simplificate de securitate cibernetică au permis ca Ivy Sting 1 să „avanseze fără întârziere.”
Maiorul Sean Minton, un purtător de cuvânt al armatei, a declarat că „armata este într-o transformare unică în generație pentru a oferi soldaților noștri capabilitățile de care au nevoie rapid.”
„După cum s-a demonstrat în acest caz, postura noastră proactivă de securitate cibernetică este concepută pentru a identifica riscurile și a le atenua, minimizând în același timp efectele asupra forței”, a spus el.
Actualitate
Cursa pentru motoare mai mici: Companiile se luptă pentru contracte pe piața UAV-urilor attritabile, în ciuda incertitudinilor privind CCA
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 5 zile
ANP: Paradisul pensionarilor sau infernul angajaților? Un sondaj socant dezvăluie realitatea din spatele gratiilor
-
Exclusivacum 2 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 2 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 4 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum o zi
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 8 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare