Actualitate
EXCLUSIV/INCISIV DE PRAHOVA SOLICITA OFICIAL SUSPENDAREA SI CERCETAREA PENALA A NUMITULUI ONEA LUCIAN, SEFUL INSTITUTIEI DE ELITA DE LA D.N.A. –ST PLOIESTI!

Incisiv de Prahova solicita suspendarea si cercetarea penala a lui Onea Lucian, seful D.N.A.-ST Ploiesti avand in vedere contradictiile din declaratiile sale si actele emise oficial sub semnatura acestuia ce se circumscriu mai multor indractiuni din C. Pr.P.
“La acest moment pot sa va spun ca acel inscris olograf si acele tabele au fost depuse la dosarul cauzei de inculpatul Vlad Cosma”.
Tribunalul Prahova contrazice declaratia din conferinta de presa a sefului Onea Lucian sau, mai bine zis, Onea Lucian una minte in hartii oficiale, alta in conferinte de presa.
In incheierea penala nr. 401 din 26 septembrie 2017 din dosarul nr. 3130/105/2017, la pagina 21, se precizeaza ca la sediul DNA Ploiesti a ajuns o corespondenta expediata din Chisinau de catre un anume „Serghei Petrus”. Culmea, Serghei Petrus este „autorul” denuntului realizat de Vlad Cosma, in care se regasesc semnele distinctive despre care acesta vorbea in inregistrare.
In aceeasi incheiere se face referire si la tabelele pe care Vlad Cosma le-a dus la sediul DNA Ploiesti unde le-a inmanat direct sefului structurii, Lucian Onea. In documentul Tribunalului Prahova se precizeaza insa ca tabelele au fost trimise de „Serghei Petrus”.
Iata incheierea Tribunalului Prahova in care se arata ca DNA e cea care a depus documentele unui anume „Petrus Serghei” din Chisinau:
„La data de 25.05.2015, pe adresa Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti a sosit o corespondenta expediata din Chisinau, Republica Moldova. In continutul corespondentei a fost identificata o ‘sesizare’ formulata de un anume ‘Serghei Petrus’ din Chisinau.
In continutul documentului aratat se mentioneaza textual: In campania prezidentiala din 2014 am fost angajat in Chisinau de domnul Petran sa muncesc la negru pentru candidatura lui Ponta„.
Iata denuntul olograf al lui „Serghei Petrus”, tabelele intocmite de Vlad Cosma, precum si pasaje din Incheierea Tribunalului Prahova:
Luni dupa-amiaza, 12 februarie 2018, procurorul sef al DNA- Serviciul Teritorial Ploiesti, Lucian Onea (foto), a iesit public in cadrul unei conferinte de presa pentru a face clarificari cu privire la continutul inregistrarilor lui Vlad Cosma.
„Lucian Onea: In legatura cu afirmatiile facute de inculpatul Vlad Cosma ieri si cu discutiile care au aparut in mass-media si in completarea comunicatului nostru dat presei astazi vreau sa fac urmatoarele precizari:
In toate cauzele pe care le instrumentam la DNA-ST Ploiesti am respectat intotdeauna legea si o sa o respectam in continuare. Nu au existat niciodata metode ilegale de investigare si nici intelegeri ilicite sau neloiale cu inculpatii. Vreau sa fie foarte clar: intotdeauna s-a respectat legea. Niciodata nu au fost falsificate probe in dosare. Sunt sustineri pe care le fac inculpatii in dosarele in care sunt cercetati. Nu e prima data cand se intampla asa ceva. Au mai existat situatii, am mai avut controale de la CSM, de la Inspectia Judiciara si s-a constatat contrariu. S-a constatat ca la DNA Ploiesti a fost respectata legea de fiecare data. Este de datoria noastra de procurori sa stabilim adevarul.
Nu va puneti intrebarea de ce discutile judiciare sunt duse in afara cadrului procesual, in spatiul public? Pentru ca pot fi facute tot felul de alegatii care nu pot fi verificate. Va spun inca o data ca nu au fost falsificate probe, nu am falsificat nicio proba.
Exista situatii in care, in conditiile prevazute de lege, se impune protejarea identitatii anumitor persoane si protejarea demersurilor acestora, in sprijinul aflarii adevarului. Din cand in cand, procurorul verifica daca aceste temeiuri se mai mentin sau nu si poate sa dispuna ridicarea masurilor. Atunci, lucrurile in dosar capata o alta conotatie. Instantele de judecata au verificat si vor verifica de fiecare data legalitatea si loialitatea administrarii probelor.
Un al doilea lucru despre care vreau sa va vorbesc: Santajul! Este o situatie care dureaza de aproximativ doua luni. Exista un dosar care este inregistrat in luna noiembrie 2017, am fost avertizati de persoane din anturajul familiei Cosma ca va urma un atac in media, ceea ce s-a si intamplat. Dar noi am urmat calea legala, nu am cedat presiunilor si nu o sa cedam niciodata!
Se fac referiri la fostul nostru coleg Negulescu, in conditiile in care nu a lucrat in dosarul in care se face referire, iar discutiile pe care el le-a facut, daca sunt autentice, nu sunt din perioada in care lucra la DNA Ploiesti.
Bun, ce este cu tabelele, ce este cu acel inscris olograf? In dosarele noastre toate probele sunt depuse de parti, de inculpati sau de celelalte persoane, potrivit procedurii penale, fara incalcarea dispozitiilor legale.
La acest moment pot sa va spun ca acel inscris olograf si acele tabele au fost depuse la dosarul cauzei de inculpatul Vlad Cosma. Tot ceea ce s-a prezentat la televiziune este o varianta denaturata, personala, facuta de inculpatul Vlad Cosma, care spera ca pana la termenul din 19 februarie 2018 sa influenteze cumva organele judiciare.
Inainte sa intru aici am auzit un zvon ca o sa vin si o sa imi anunt demisia. Eu vreau sa trag o alta concluzie: indiferent de metodele folosite, de intimidari, de santaj nu o sa cedam presiunilor, nici eu, nici colegii mei, chiar daca aceste presiuni sunt din ce in ce mai agresive si vor sa ne compromita sau sa ne demobilizeze. Noi la DNA Ploiesti lucram in echipa, vom lucra in continuare in acelasi mod si vom fi din ce in ce mai mobilizati.
Daca aveti intrebari?
Jurnalist: Cand ati vorbit ultima oara cu Laura Kovesi?
Lucian Onea: Vorbesc aproape zilnic cu doamna Kovesi. Ma intrebati despre ce am vorbit? As vrea sa ma intrebati in legatura cu situatia supusa discutiei, nu cu doamna Kovesi! Pot sa ca ofer un raspuns, dar nu cred ca are legatura cu situatia pe care o discutam. Va rog sa ma intrebati punctual cu privire la aceasta situatie care tine de DNA Ploiesti, da? In activitatea DNA Ploiesti nu intervine nimeni, procurorii sunt independenti, da? Va rog sa ma intrebati punctual cu situatia supusa discutiei.
Jurnalist: Atunci punctual, este vocea dumneavoastra in inregistrari?
Lucian Onea: Posibil sa fie vocea mea. Este posibil sa fie vocea mea. Sunt inregistrari prezentate in mod trunchiat, nu stiu sa va spun la acest moment. O sa se faca verificari si o sa vedem daca sunt probleme sau nu sunt in legatura cu vocea mea.
Jurnalist: Documentele prezentate in acele inregistrari sunt sau nu in dosar?
Lucian Onea: O sa fie efectuate probabil controale. Noi am solicitat chiar astazi sa se faca verificari de catre Inspectia Judiciara pentru ca reputatia nostra profesionala este pusa in joc. O sa fie facute verificari, o sa se constate daca acele probe sunt acolo si in ce modalitate au fost administrate.
Jurnalist: Ati spus ca toate acele discutii ale lui Negulescu nu sunt din perioada in care acesta lucra la DNA Ploiesti.
Lucian Onea: Nu sunt din perioada DNA Ploiesti. Sunt foarte sigur.
Jurnalist: Ati vorbit de un santaj. Cine credeti ca va vrea capul?
Lucian Onea: Exista un dosar care se afla in curs de solutionare, se efectueaza urmarirea penala la structura centrala si nu as vrea sa discut amanunte despre aceasta situatie. V-am oferit decat un indiciu.
Jurnalist: Este adevarat ca au fost inlocuite acele tabele de care vorbea Vlad Cosma?
Lucian Onea: Deci, toate probele si modalitatea de administrare este la dosar. Va fi verificata, cu siguranta. Nu exista nicio problema de legalitate, asta pot sa va confirm.
Jurnalist: In perioada in care Negulescu a lucrat aici, ati avut vreo sesizare cu privire la anumite practici care nu aveau legatura cu deontologia profesionala?
Lucian Onea: Deci, ceea ce s-a facut dincolo de aceasta institutie atrage o raspundere personala a fiecaruia. Mircea Negulescu a raspuns pentru ceea ce a facut si pentru ceea ce noi aici in institutie nu am avut cunostinta.
Jurnalist: Aveti idee, domnul Vlad Cosma este in tara?
Lucian Onea: Nu am idee. Maine este citat intr-un dosar, sa vedem daca se va prezenta sau nu.
Jurnalist: In calitate de ce?
Lucian Onea: In calitate de martor.
Jurnalist: Exista posibilitatea ca vocea de pe inregistrari sa fie a dumneavoastra si sa fi fost inregistrata in sediul DNA Ploiesti?
Lucian Onea: Deci, am avut multe discutii cu multe persoane, inclusiv cu Vlad Cosma, in sediul acestei institutii. La intrare, persoanele nu sunt verificate decat pana la un anumit nivel. Nu dezbracam oamenii atunci cand intra in institutie, pot face inregistrari. Noi nu ne-am ferit niciodata de la a fi inregistrati pentru ca nu avem intelegeri nelegale cu nimeni. Ati inteles? Daca a facut inregistrari, e problema lui. Ati inteles? Alta intrebare!
Jurnalist: V-am intrebat daca ati tinut-o la curent pe doamna Kovesi in legatura cu aceste dosare despre Cosma si Ghita. In inregistrari se precizeaza ca aceste falsificari de probe au fost dirijate…
Lucian Onea: Deci, la DNA Ploiesti procurorii sunt independenti si actioneaza conform legii. Nimeni, nici doamna Kovesi, nici altcineva nu intervine in activitatea lor si procurorii nu sunt obligati si nici nu informeaza pe nimeni in legatura cu ce fac in dosare.
Jurnalist: V-ati intalnit cu Vlad Cosma in afara sediului DNA Ploiesti si de ce vorbeati pe whatsapp?
Lucian Onea: Niciodata nu m-am intalnit cu Vlad Cosma in afara institutiei si nu am vorbit nici cu Vlad Cosma, nici cu Andreea Cosma la niciun telefon, nici pe whatsapp, nici in alta modalitate
Jurnalist: Suspectati o intelegere intre Dan Voiculescu si Vlad Cosma?
Lucian Onea: Nu suspectez nimic. Eu nu suspectez absolut nimic.
Jurnalist: Spuneti ca dosarul e de doua luni. Au fost luate masuri in acest timp?
Lucian Onea: Este un dosar in lucru si nu vreau sa comentez.
Jurnalist: I-ati prezentat schema de probe si ancheta in sine doamnei Laura Codruta Kovesi?
Lucian Onea: Deci, nu discut despre aceste lucruri. Eu v-am spus cum se fac anchetele aici. Astea sunt niste intrebari care nu au legatura cu obiectul intalnirii noastre.
Jurnalist: Va este frica de arestare, de un posibil dosar penal?
Lucian Onea: Niciodata!
Jurnalist: In dosarul de santaj la care faceati referire ce calitate aveti?
Lucian Onea: Nu vreau sa discut despre aceasta situatie. V-am prezentat cateva indicii. E un dosar in care se face urmarirea penala.
Jurnalist: Au existat situatii similare, presiuni de genul acesta?
Lucian Onea: In ultima perioada, de cand am inceput sa instrumentam tot felul de dosare importante, au inceput sa apara tot felul de presiuni. Au fost si alte dosare in care au fost presiuni care au generat tot felul de controale. Si v-am spus, controalele au stabilit ca a fost respectata legea de fiecare data.
Jurnalist: Dar cum au ajuns sa fie inregistrate acele discutii din dosarul cu santajul?
Lucian Onea: Pai, puteti sa va dati si dumneavoastra raspunsul. Vi l-ati dat aseara.
Jurnalist: Ati fost citat la Parchetul General?
Lucian Onea: Nu am fost citat, iar daca voi fi citat, am sa ma duc, bineinteles.
Jurnalist: Cate dosare are Vlad Cosma la DNA Ploiesti?
Lucian Onea: In ce calitate? Are mai multe dosare in care a fost implicat Vlad Cosma, dar nu vreau sa detaliez.
Jurnalist: Colega mea v-a intrebat despre inregistrarile date in comunicatul DNA, despre cum s-au realizat inregistrarile sau de ce ati simtit nevoia sa faceti inregistrarile care au fost date in comunicatul de presa al DNA.
Lucian Onea: Deci, acele inregistrarile fac parte din strategia de santaj si fac obiectul dosarului despre care v-am spus. Fac parte din strategia lor de santaj.
Jurnalist: Asta va intrebam, cum a ajuns acele inregistrari in dosar, au fost facute in DNA?
Lucian Onea: Nu mai discutam, sunt niste inregistrari din care rezulta o bucatica din modalitatea in care se face santaj. Am vrut sa vedeti la ce suntem supusi si despre ce este vorba. Ne-am simtit datori sa…
Jurnalist: I s-a cerut lui Vlad Cosma si Andreei Cosma sa faca vreun denunt?
Lucian Onea: Cum? La sediul DNA Ploiesti, niciodata! Au facut daca au vrut, daca au facut, nu stim si nu discutam. Niciodata nu a existat presiune asupra lor de nicio natura, ca sa fie clar.
Jurnalist: A cui a fost initiativa depunerii acelor tabele? A lui Vlad Cosma?
Lucian Onea: Rezulta din dosar. Eu v-am spus cine le-a depus.
Jurnalist: Vis-a-vis de aceste presiuni, de cand sunteti seful DNA ati simtit ca va este familia amenintata?
Lucian Onea: Niciodata ca acum.
Jurnalist: Inregistrarile pe care le-ati pus la dispozitie in comunicat, ati spus ca sunt la dosar. Cum ati putut sa faceti public acest lucru?
Lucian Onea: Dosarul face parte din comunicatul de presa. A trebuit sa avem o reactie, sa aveti o explicatie…
Jurnalist: Cand ati vorbit ultima data cu Kovesi? Ati vorbit aseara dupa difuzarea inregistrarilor?
Lucian Onea: Nu pot sa va raspund la aceasta intrebare. Uneori vorbesc zilnic. Fiind sefa mea ierarhica, sunt tot felul de probleme care trebuiesc rezolvate si asta ma obliga sa vorbesc cu dumneaei tot timpul.” (Sava N.).
Actualitate
Creșterea pieței de împrumuturi online în România

Într-o perioadă în care viteza dictează ritmul vieții, românii caută tot mai des soluții financiare rapide, sigure și ușor de accesat. Digitalizarea a schimbat profund felul în care oamenii interacționează cu instituțiile financiare, iar împrumuturile online au devenit o alternativă viabilă la metodele tradiționale oferite de bănci. Statisticile recente arată că în 2024 peste 45% dintre cererile de creditare din România au fost procesate online, o creștere semnificativă față de anii precedenți. Această tendință este alimentată de dezvoltarea sectorului IFN (Instituții Financiare Non-Bancare) și de apariția platformelor digitale care facilitează compararea ofertelor și trimiterea aplicațiilor fără birocrație.
Instituțiile Financiare Non-Bancare oferă flexibilitate și transparență. Acestea nu cer garanții mari și pun accent pe viteză: aprobarea se face uneori în mai puțin de 30 de minute. Pentru românii care au nevoie de o sumă mică pentru cheltuieli urgente, un împrumut online poate fi o soluție ideală.
Un exemplu concret este platforma BaniGo, care permite utilizatorilor să compare împrumuturi rapide online prin BaniGo și să aleagă oferta cea mai avantajoasă dintre mai multe IFN-uri licențiate. Platforma reunește date despre dobânzi, comisioane și termene de rambursare, oferind o imagine completă și obiectivă asupra pieței.
Spre deosebire de site-urile individuale ale IFN-urilor, BaniGo funcționează ca un marketplace financiar, unde transparența este esențială. Utilizatorii pot filtra ofertele după valoarea împrumutului, durata creditului și tipul de produs financiar, economisind timp și evitând ofertele care nu corespund nevoilor lor.Creșterea popularității împrumuturilor rapide online are și o dimensiune socială: oamenii care nu se calificau pentru un credit bancar pot acum accesa fonduri prin IFN-uri. Tinerii freelanceri, micii antreprenori sau persoanele cu venituri variabile sunt segmentele care profită cel mai mult de această schimbare. Potrivit unor analize efectuate de Banca Națională a României, piața IFN-urilor a crescut cu peste 18% în ultimii trei ani. Acest lucru reflectă nu doar cererea tot mai mare, ci și încrederea consumatorilor în platformele digitale, consolidate prin politici clare de confidențialitate și transparență.
Desigur, accesul facil la credite aduce și provocări. Experții financiari avertizează că lipsa educației financiare poate duce la decizii impulsive și la supraîndatorare. De aceea, este important ca fiecare solicitant să citească cu atenție termenii contractuali și să înțeleagă costul total al creditului, inclusiv DAE (Dobânda Anuală Efectivă). Pentru a evita riscurile, specialiștii recomandă alegerea IFN-urilor care sunt autorizate de BNR și care afișează toate condițiile pe site. Un alt sfat util este verificarea reputației companiei online și consultarea recenziilor altor clienți. Transparența este un indicator puternic al seriozității unei instituții financiare. Un avantaj major al platformelor precum BaniGo este faptul că oferă informații agregate, reducând riscul de a alege o ofertă incorectă. Prin intermediul unei singure aplicații, utilizatorii pot vizualiza zeci de produse și pot selecta soluția potrivită în funcție de venit, sumă dorită și perioada de rambursare.
De asemenea, legislația IFN-urilor din România a fost actualizată pentru a asigura protecția consumatorilor. Instituțiile trebuie să comunice clar toate comisioanele și să aplice dobânzi în limitele stabilite de lege. Acest cadru legal întărește încrederea clienților și limitează practicile abuzive din trecut.
Tehnologia joacă un rol tot mai important în procesul de creditare. Sistemele de scoring bazate pe inteligență artificială permit o analiză rapidă și mai precisă a profilului solicitantului. Astfel, timpul de aprobare s-a redus de la câteva zile la câteva minute, fără a compromite securitatea datelor.
Un alt aspect important este confidențialitatea. Platformele moderne folosesc conexiuni criptate și respectă reglementările GDPR pentru protecția datelor personale. Asta înseamnă că informațiile utilizatorilor sunt tratate cu aceeași grijă ca în cazul instituțiilor bancare tradiționale.
Impactul economic al digitalizării creditelor rapide este semnificativ. Potrivit unui raport publicat de Asociația Română a IFN-urilor, peste 1,2 milioane de români au accesat cel puțin un credit online în ultimii doi ani. Aceasta a generat o infuzie de lichidități în economie de peste 4 miliarde de lei, stimulând consumul și sprijinind micile afaceri.
Economiștii consideră că împrumuturile rapide contribuie la menținerea echilibrului macroeconomic, mai ales în perioade de incertitudine. Prin furnizarea de finanțări rapide, IFN-urile ajută la menținerea activității economice și la evitarea blocajelor în lanțurile de plată.
Într-un interviu recent, expertul financiar Andrei Mureșan a declarat: „Digitalizarea creditării nu înseamnă doar viteză, ci și responsabilitate. Platformele moderne pot analiza mai bine comportamentul financiar și pot oferi recomandări personalizate, contribuind la o economie mai stabilă.”
Totuși, Mureșan subliniază că educația financiară rămâne cheia. „Nicio platformă nu poate înlocui discernământul uman. O decizie de credit trebuie luată informat, ținând cont de veniturile reale și de planurile de rambursare.” Pe termen lung, specialiștii anticipează o convergență între băncile tradiționale și IFN-uri. Este posibil ca în următorii ani să apară produse hibride – credite rapide cu dobânzi mai mici, dar procesate integral online. Această evoluție ar putea transforma radical peisajul financiar românesc.
În plus, competiția între IFN-uri determină scăderea costurilor pentru consumatori. Fiecare instituție încearcă să atragă clienți prin oferte mai flexibile, termene de rambursare personalizate și interfețe tot mai intuitive. Rezultatul este o piață mai dinamică, mai transparentă și mai adaptată nevoilor reale ale oamenilor.
Pentru cei care iau în considerare un împrumut online, iată câteva recomandări practice: 1. Analizează venitul lunar și stabilește un buget realist pentru rambursare. 2. Compară ofertele de la mai multe IFN-uri. 3. Verifică DAE și eventualele costuri ascunse. 4. Citește recenziile și asigură-te că platforma folosită este securizată. În concluzie, piața de împrumuturi rapide online din România este într-o expansiune accelerată. Prin combinarea tehnologiei cu responsabilitatea financiară, consumatorii pot beneficia de soluții moderne, rapide și sigure. Platforme precum BaniGo contribuie la democratizarea accesului la finanțare și la creșterea nivelului de educație financiară. Viitorul aparține celor care știu să folosească inteligent aceste instrumente.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 12 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!