Actualitate
Coșmarul Vestului – emanciparea Estului

Nici măcar nu este obligatoriu să cunoști istoria Europei din ultimele secole. Nici măcar istoria secolului trecut nu este indispensabilă. E suficient să observi cu atenție ce se petrece în prezent. Și să te întrebi de ce permanent și sub diverse pretexte Estul este pus la colț de către Vest. În ce scop? Ce urmărește Vestul? De ce pentru vestul Europei emanciparea estului Europei reprezintă un coșmar?
Am studiat recent însemnările unor oameni politici de la mijlocul secolului trecut. Cei mai mulți, germani. Exista atunci un laitmotiv în preocupările acestora, care se regăsește și azi în aproximativ aceeași termeni. Estul Europei era perceput și este perceput și în prezent ca un spațiu vital al Vestului. Cu același nucleu, Germania. De ce?
Execeptând câteva mici colonii, între care Etiopia, unde nemții au comis un genocid pe care nici până azi nu l-au recunoscut, nucleul dur al actualei Uniuni Europene, având vocație imperială, nu a dispus totuși de un imperiu începând din a doua jumătate a secolului XX. Să nu uităm că Olanda și-a pierdut și ea, după primul Război Mondial, cea mai mare parte a posesiunilor de peste mări, nu însă și vocația imperială. Aceste state din vestul Europei au avut în permanență nevoie de un spațiu vital pe care să-l poată exploata din perspectiva resurselor, a piețelor de desfacere, a forței ieftine de muncă. De altfel, chiar expresia de spațiu vital este un apanaj al ideologiei germane, etichetată în prea mare grabă drept nazistă.
Ideea Uniunii Europene pentru prima dată a încolțit în mintea unuia dintre cei mai mari strategi geopoliticieni ai Germaniei, Otto von Bismarck. Apoi a fost dezvoltată în ample lucrări de către Germania nazistă. Joseph Goebbels, strategul propagandei germane, a elaborat chiar o lucrare amplă în acest sens. Iar Adolf Hitler, în însemnările sale, dictate aproape în fiecare seară, face frecvente referiri la o viitoare Uniune Europeană aflată sub patronajul Germaniei. Și creată în beneficiul acestui stat.
Fără a intra în vreo teorie a conspirațiilor și neîncercând să sugerez că pentru România este o proastă afacere integrarea în Uniunea Europeană, îmi exprim totuși convingerea că, dacă nu suntem atenți, noi și celelalte state din estul Europei riscă să jucăm exact rolul pe care ni l-a rezervat nucleul dur UE.
Ne aflăm la o răscruce. România și celelalte state est-europene se află într-un punct de inflexiune. În care fie estul Europei se emancipează și îi impune Vestului condiții egale, fie urmează să ia pentru mult timp poziția ghiocelului. Și să se supună necondiționat unor aparente rigori ale Vestului, care, finalmente, nu reprezintă altceva decât prinderea gâtului într-o zgardă și o lesă de dresaj.
Fondurile de coeziune ale Uniunii Europene, rigorile din ce în ce mai stufoase care le însoțesc nu reprezintă pentru niciunul dintre statele din Est un mijloc real de accelerare al unui proces necesar de emancipare. Nucleul dur al Uniunii Europene a creat acest mecanism și îl reglează permanent nu în sensul de a declanșa o dezvoltare accelerată a statelor din Est, foste comuniste. Obiectivul real este altul. Economiile acestor state trebuie mereu ridicate la nivelul cel mai convenabil și ușor de accesat pentru economiile Vestului. Astfel încât, conform necesităților nucleului dur UE, respectivele economii să poată absorbi cât mai mult din producția Vestului, să poată oferi Vestului cât mai mult din resurse și din forța de muncă din ce în ce mai calificată, în circumstanțe care să nu creeze nici măcar aparența unei colonizări sau unei subordonări.
Din această perspectivă, în România asistăm la două mișcări politice diametral opuse, care-și produc efectele atât în prezent, cât și pe termen mediu și lung. Pe de-o parte, se manifestă din ce în ce mai evident vectori care împing această țară către politici puse în slujba interesului național și, implicit, a unei emancipări politice și economice. Ne place sau nu ne place, în această perioadă ștafeta națională nu este purtată așa cum ar fi fost normal de către PNL și celelalte formațiuni de Dreapta, ci de către Stânga, reprezentată de către PSD. În acest context, ALDE nu are decât rolul de a legitima politicile PSD și de a profita în mod oportunist de pierderea de masă electorală înregistrată de Dreapta, tocmai pentru că refuză să întreprindă orice fel de acțiuni în direcția afirmării suveranității naționale.
Și fiindcă tot am atins acest subiect al suveranității naționale, cred că este importat să facem o distincție. Este evident că, în momentul în care am acceptat să intrăm și să ne integrăm în Uniunea Europeană, ne-am asumat și Acquis-ul comunitar. Ceea ce înseamnă să am cedat și cedăm în cotinuare o parte din suveranitatea națională unei identități și unei suverantăți de tip colectiv. Este prețul pe care fiecare stat european trebuie să-l plătească comunității din care face parte. Prețul însă trebuie să fie egal. Și direct proporțional cu beneficiile.
Raționamentul de mai sus conduce la un enunț foarte simplu. Și anume că România nu are dreptul să cedeze mai multă suveranitate din suveranitatea sa națională decât suveranitatea pe care oricare alt stat al Uniunii Europene o cedează în interes colectiv. România nu poate fi, dacă nu se transformă în colonie, mai puțin suverană decât, de exemplu, Germania. Iar Germania, dacă nu este hegemon, nu ar trebui să dispună de mai multă suveranitate decât România.
Și astfel, iată, am ajuns la cea de-a doua mișcare politică manifestată în prezent și care se află la originea uriașelor contradicții din politica internă a României. Este vorba despre o forță care acționează într-un sens contrar. Și care urmărește, sub pretextul unei mai bune integrări europene, aservirea politică și economică a acestui stat intereselor nucleului dur UE, iar mecanismul prin care se pune în mișcare această forță este tocmai pierderea dramatică de substanță a suveranității naționale. E dramatic că personajul politic aflat în fruntea acestei operațiuni de deturnare a României de la evoluțiile ei către emancipare europeană este chiar președintele statului.
Domnul Klaus Iohannis a semnat astfel un veritabil pact al diavolului cu cei care, fără să o afirme niciodată deschis, nu își propun altceva decât ca, sub o Europă a mai multor viteze, să transforme nucleul dur UE sub conducerea Germaniei într-un hegemon, care să exploateze printr-un colonialism modern statele din Est.
În timp ce, aproape inexorabil, cei care i se opun lui Klaus Iohannis și partizanilor politici ai acestuia împing România în direcția statelor de la Visegrad, care au devenit singura forță aptă să se opună cu succes colonizării. Pentru aceștia din urmă, un Visegrad 8 poate fi colacul se salvare. Pentru ceilalți, Visegrad 8 reprezintă o rebeliune. O ieșire din front. O dizidență care trebuie sancționată.
Războiul politic se poartă între aceste două facțiuni. Atât pe teren intern cât și pe teren extern. De aceea, o temă cum este cea a legilor Justiției are nu numai conotații excesiv politice, ci și conotații excesiv geopolitice.
Sorin Rosca Stănescu
Actualitate
Creșterea pieței de împrumuturi online în România

Într-o perioadă în care viteza dictează ritmul vieții, românii caută tot mai des soluții financiare rapide, sigure și ușor de accesat. Digitalizarea a schimbat profund felul în care oamenii interacționează cu instituțiile financiare, iar împrumuturile online au devenit o alternativă viabilă la metodele tradiționale oferite de bănci. Statisticile recente arată că în 2024 peste 45% dintre cererile de creditare din România au fost procesate online, o creștere semnificativă față de anii precedenți. Această tendință este alimentată de dezvoltarea sectorului IFN (Instituții Financiare Non-Bancare) și de apariția platformelor digitale care facilitează compararea ofertelor și trimiterea aplicațiilor fără birocrație.
Instituțiile Financiare Non-Bancare oferă flexibilitate și transparență. Acestea nu cer garanții mari și pun accent pe viteză: aprobarea se face uneori în mai puțin de 30 de minute. Pentru românii care au nevoie de o sumă mică pentru cheltuieli urgente, un împrumut online poate fi o soluție ideală.
Un exemplu concret este platforma BaniGo, care permite utilizatorilor să compare împrumuturi rapide online prin BaniGo și să aleagă oferta cea mai avantajoasă dintre mai multe IFN-uri licențiate. Platforma reunește date despre dobânzi, comisioane și termene de rambursare, oferind o imagine completă și obiectivă asupra pieței.
Spre deosebire de site-urile individuale ale IFN-urilor, BaniGo funcționează ca un marketplace financiar, unde transparența este esențială. Utilizatorii pot filtra ofertele după valoarea împrumutului, durata creditului și tipul de produs financiar, economisind timp și evitând ofertele care nu corespund nevoilor lor.Creșterea popularității împrumuturilor rapide online are și o dimensiune socială: oamenii care nu se calificau pentru un credit bancar pot acum accesa fonduri prin IFN-uri. Tinerii freelanceri, micii antreprenori sau persoanele cu venituri variabile sunt segmentele care profită cel mai mult de această schimbare. Potrivit unor analize efectuate de Banca Națională a României, piața IFN-urilor a crescut cu peste 18% în ultimii trei ani. Acest lucru reflectă nu doar cererea tot mai mare, ci și încrederea consumatorilor în platformele digitale, consolidate prin politici clare de confidențialitate și transparență.
Desigur, accesul facil la credite aduce și provocări. Experții financiari avertizează că lipsa educației financiare poate duce la decizii impulsive și la supraîndatorare. De aceea, este important ca fiecare solicitant să citească cu atenție termenii contractuali și să înțeleagă costul total al creditului, inclusiv DAE (Dobânda Anuală Efectivă). Pentru a evita riscurile, specialiștii recomandă alegerea IFN-urilor care sunt autorizate de BNR și care afișează toate condițiile pe site. Un alt sfat util este verificarea reputației companiei online și consultarea recenziilor altor clienți. Transparența este un indicator puternic al seriozității unei instituții financiare. Un avantaj major al platformelor precum BaniGo este faptul că oferă informații agregate, reducând riscul de a alege o ofertă incorectă. Prin intermediul unei singure aplicații, utilizatorii pot vizualiza zeci de produse și pot selecta soluția potrivită în funcție de venit, sumă dorită și perioada de rambursare.
De asemenea, legislația IFN-urilor din România a fost actualizată pentru a asigura protecția consumatorilor. Instituțiile trebuie să comunice clar toate comisioanele și să aplice dobânzi în limitele stabilite de lege. Acest cadru legal întărește încrederea clienților și limitează practicile abuzive din trecut.
Tehnologia joacă un rol tot mai important în procesul de creditare. Sistemele de scoring bazate pe inteligență artificială permit o analiză rapidă și mai precisă a profilului solicitantului. Astfel, timpul de aprobare s-a redus de la câteva zile la câteva minute, fără a compromite securitatea datelor.
Un alt aspect important este confidențialitatea. Platformele moderne folosesc conexiuni criptate și respectă reglementările GDPR pentru protecția datelor personale. Asta înseamnă că informațiile utilizatorilor sunt tratate cu aceeași grijă ca în cazul instituțiilor bancare tradiționale.
Impactul economic al digitalizării creditelor rapide este semnificativ. Potrivit unui raport publicat de Asociația Română a IFN-urilor, peste 1,2 milioane de români au accesat cel puțin un credit online în ultimii doi ani. Aceasta a generat o infuzie de lichidități în economie de peste 4 miliarde de lei, stimulând consumul și sprijinind micile afaceri.
Economiștii consideră că împrumuturile rapide contribuie la menținerea echilibrului macroeconomic, mai ales în perioade de incertitudine. Prin furnizarea de finanțări rapide, IFN-urile ajută la menținerea activității economice și la evitarea blocajelor în lanțurile de plată.
Într-un interviu recent, expertul financiar Andrei Mureșan a declarat: „Digitalizarea creditării nu înseamnă doar viteză, ci și responsabilitate. Platformele moderne pot analiza mai bine comportamentul financiar și pot oferi recomandări personalizate, contribuind la o economie mai stabilă.”
Totuși, Mureșan subliniază că educația financiară rămâne cheia. „Nicio platformă nu poate înlocui discernământul uman. O decizie de credit trebuie luată informat, ținând cont de veniturile reale și de planurile de rambursare.” Pe termen lung, specialiștii anticipează o convergență între băncile tradiționale și IFN-uri. Este posibil ca în următorii ani să apară produse hibride – credite rapide cu dobânzi mai mici, dar procesate integral online. Această evoluție ar putea transforma radical peisajul financiar românesc.
În plus, competiția între IFN-uri determină scăderea costurilor pentru consumatori. Fiecare instituție încearcă să atragă clienți prin oferte mai flexibile, termene de rambursare personalizate și interfețe tot mai intuitive. Rezultatul este o piață mai dinamică, mai transparentă și mai adaptată nevoilor reale ale oamenilor.
Pentru cei care iau în considerare un împrumut online, iată câteva recomandări practice: 1. Analizează venitul lunar și stabilește un buget realist pentru rambursare. 2. Compară ofertele de la mai multe IFN-uri. 3. Verifică DAE și eventualele costuri ascunse. 4. Citește recenziile și asigură-te că platforma folosită este securizată. În concluzie, piața de împrumuturi rapide online din România este într-o expansiune accelerată. Prin combinarea tehnologiei cu responsabilitatea financiară, consumatorii pot beneficia de soluții moderne, rapide și sigure. Platforme precum BaniGo contribuie la democratizarea accesului la finanțare și la creșterea nivelului de educație financiară. Viitorul aparține celor care știu să folosească inteligent aceste instrumente.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 13 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!