Connect with us

Actualitate

EXCLUSIV/ Diferenţa dintre România şi Rusia în materie de servicii este că la ei serviciile îi controlează pe ofiţerii care au ieşit din sistem, dar la noi ofiţerii care au plecat aproape că au reuşit să controleze nu numai economia, ci şi serviciile

Publicat

pe

Noilor generatii de sereisti nu le va veni sa creada, luand de bune textele constitututionale, ale Legii nr. 14/1992, Legii nr. 51/1991 si ale noianului de acte (ordine) normative interne, pe care, probabil le considera „sfinte”, ca – de-a lungul vremii – activitatea unor cadre SRI (si nu putine!) a fost complet paralela si cu legalitatea si cu menirea aceastei institutii de securitate nationala.

Ne-am propus, in masura posibilitatilor noastre modeste, sa restituim tinerelor generatii mici fragmente din istoria imunda lasata de cateva personaje sinistre care au populat SRI-ul, relatandu-le intr-un stil pe cat posibil interesant, avand ferma certitudine ca trebuie stiute de toti, deoarece fac parte din memoria organizatiei, cu atat mai mult cu cat unele din acestea sunt condamnate penale la pedepse cu inchisoarea (cu sau fara executare), ori au un vraf ce sesizari penale (plangeri si denunturi la diferite unitati de parchet, indeosebi DNA), care au fost inmormantate, dar o spun cu toata sinceritatea si responsabilitatea, solutiile de clasare au fost impuse de binomul Coldea-Kovesi, iar la instantele militare la mentinerea solutiilor de clasare a intervenit direct si impostorul general de justitie izmana, Oprea Gabriel, vicepremier la aceea data.

Acum, eu nu stiu ce vorbe frumos invelite in staniol le-au spus recrutorii de la serviciile de personal care merg anual prin licee si colegii pentru a convinge si indruma pe tinerii absolventi sa urmeze mai departe cursurile facultatilor Academiei Nationale de Informatii „Mihai Viteazul” (parazitata de exemplu, de un impostor ca generalul izmenar Oprea Gabriel, fost cadru universitar la aceasta institutie si coordonator de doctorat) si mi-e greu sa-mi inchipui de la cine si ce aud cei care aplica la cursurile universitare de masterat, despre munca in interiorul SRI, care ar fi un fel de nesfarsita actiune „a la James Bond”, ori consta numai in operatiuni spectaculoase gen CIA ori FBI, asa cum au vazut ei in filme. Cert este ca, dupa un timp, marea majoritate are un mare soc cand se vad inauntru in cazul in care au devenit ofiteri SRI si-si dau seama cum devine, de fapt, chestiunea. Sigur, pentru ei primeaza acel sentiment de siguranta, stabilitate in viata pe care ti-l da angajarea intr-o institutie militara, si nu oricare, ci una de elita, chipurile, desi salariile debutantilor sunt putin mai mari decat cele ale unui functionar public, si asta datorita unor sporuri mai consistente.

Multi, foarte multi s-au pacalit si, pot sa va spun, neavand desigur o statistica, ca dintr-o estimare aproximativa, bazata pe propriile constatari, rezulta ca in primii cinci ani cam 30% din ei pleaca, negasind ceea ce se asteptau, asta pe promisiunile si cuvintele frumos impachetate ale celor de la personal care, efectiv, nu au curajul sa spuna din start adevarul acestor aspiranti. Mai este categoria fiilor, nepotilor, afinilor etc. indemnati si indrumati de fostii securisti sa dea examenele corespunzatoare la SRI, mai punand si ei o vorba, mai dand o recomandare…

Am auzit, cu stupoare, ca in 2014, la 25 de ani de la Revolutie, un specimen din SRI, ramas anchilozat inainte de 1989 mai rau decat multi alti comunisti cocliti, avea in vedere ca si conditie prioritara la recrutarea candidatilor care aplicau pentru incadrarea in SRI, ca acestia sa aiba o legatura, cat de mica, prin ascendenti, rude colaterale etc., cu fosti ofiteri de securitate sau, cel putin, sa fie recomandati de un securist. Asadar, pentru acest semidoct prafuit, supremul reper valoric a ramas Securitatea! Problema este ca nu acesta este de vina, ci sistemul ca il suporta si nu-l ejecteaza. Dinozaurul se numeste col. BALAN MARCEL – sef sector in Directia Generala „Y” (Managementul Resurselor Umane, Organizare).

Generatiilor care nu au prins perioada romantica a SRI, cu directoratul lui Magureanu, cu Gioni Popescu adjunct, cu Paltanea, Bucur si Dumitrache sefi la Prahova etc., cu Malureanu, Badescu, Apolzan, Olaru, Candea, Tonescu sau Ciceo pe la Bucuresti, cu Costin Georgescu si Alexandru Radu Timofte directori, nu le ramane decat sa citeasca cate un articol din presa vremii ori unul ca acesta, in care incerc sa adun momente de „glorie” din istoria SRI.

Inca din introducere se cere semnalat, din onestitate, pentru respectarea adevarului, ca, de altfel, la testul psihologic prealabil si la interviu, desi declarativ SRI clameaza ca vizeaza oameni inteligenti si de o anumita tinuta intelectuala, in realitate tocmai astia sunt respinsi (mai sunt si exceptii care nu stiu cum se strecoara), deoarece viitorul ofiter nu trebuie sa aiba initiativa, inventivitatea sa fie cat mai mica, nu trebuie sa fie mai destept decat viitorul sef si, nu in ultimul rand, trebuie sa fie supus, bun executant, adica sa prezinte un perfect profil de sluga. O personalitate puternica, dominanta, stapana pe propriile fapte si vorbe, cu o atitudine ferma, coerenta si bine argumentata, deranjeaza la maxim. SRI are nevoie, jos, la baza, de albinute lucratoare, de niste robotei nu prea bine dotati la mansarda, care sa adune tot felul de date si informatii de pe teren (desigur, dupa un plan de cautare, de regula greu de respectat), si, intr-un final, cu chinurile groaznice ale ofiterilor de la analiza-sinteza, sa se incerce zilnic sa se incropeasca ceva bun de raportat din „balariile” si „varza” culeasa de acestia. Avantajul este ca, fiind multi, SRI este perceput ca omniprezent, lumea se simte controlata, monitorizata, aceasta legenda falsa convenindu-i de minune SRI.

Sincer, ma asteptam ca, pe partea de prostie, SRI sa se dezminta. Dv. cunoasteti ca este si mai dezarmant cand gasesti multa prostie intr-o entitate care se doreste a fi de elita, cum clameaza a fi SRI-ul (cand ii aud ca bat moneda pe intelligence, ma topesc de ras!).

Prioritizarea prostiei este politica de stat in Romania. Terorismul intelectual este adevaratul atentat la adresa sigurantei nationale si nu Rosia Montana, eco-anarhisti sau Pungesti. Prioritizarea prostiei acopera toate sferele socialului – de la politica la nivel inalt si pana la cea mai mica companie, dar in primul rand institutiile militare. ‘Tara te vrea prost’ – suna cantecul baietilor de la Sarmalele Reci. Mai tineti minte? Prost si usor alienat, as completa. Care e scopul? Manipularea! Cu cat esti mai prost, cu atat esti mai usor de manipulat! E simplu! Ba, unde e prostie, e si multa rautate. Prostia si rautatea sunt surori gemene. Rautatea foloseste intotdeauna conducatorilor atunci cand cativa obedienti sunt asmutiti asupra unui coleg devenit incomod, pentru a-l face praf!

Una dintre cele mai teribile arme de distrugere a unui popor.
Îndobitocirea populaţiei, prin slăbirea sistemului naţional de educaţie, trecerea în umbră a valorilor umane şi mediatizarea unor nonvalori umane ca modele de viaţă pentru toate segmentele de vârstă, ingaduita mediocrilor de genul „lasa ca e cuminte, e baiat bun”, in conditiile in care ala, saracul, este o catastrofa vizibila….

Dupa ce, la cea de-a cincea aniversare a infiinţării Serviciului Roman de Informaţii, a declarat public reformarea şi punerea pe baze noi a activităţii, VIRGIL MĂGUREANU a tras reforma “pe dreapta”.

Un pas timid, care a dat unele sperante noilor ofiteri SRI, s-a incercat in 2006, cand unii securistii au fost dati afara din SRI tot de … securisti. A fost halimaiul dracu! S-au injurat si scuipat unul pe celalalt, ordinele pentru ca unul sau altul sa-si dea demisia au fost transmise verbal, telefonic (nimeni neluandu-si responsabilitatea deciziei). O linie directoare tot s-a intrevazut in operatiunea asta de epurare: securistii vroiai sa scape de colegii lor care activasera pe liniile de munca ale fostelor Directii I, V si VI, care au si fost trecuti in rezerva pur si simplu, la gramada, fara nicio justificare. Acuzatia: au facut politie politica! Stiti care este culmea? Multi dintre cei ramasi, facusera mai multa politie politica si incalcasera si mai grosolan drepturile si libertatile fundamentale ale omului, decat ceilalti trecuti „ergo subit” in rezerva de pe o zi pe alta!

O mare gafa pe linie de personal a lui MAGUREANU a fost numirea unei caricaturi intr-una din functiile de adjunct al sau: Dumitru Cristea. Psiholog de formaţie, una dintre cele mai păguboase achiziţii pe care Virgil Măgureanu le-a operat din viaţa civilă. Ca adjunct al directorului SRI şi rector al Institutului Naţional de Informaţii, a fost rapid avansat la gradul de general, însă nişte relaţii suspecte cu studente din subordinea sa l-au descalificat moral şi a fost nevoit să renunţe la funcţie.

Dar, si mai veros si periculos  a fost generalul Victor Marcu. Cadru activ al fostei Securităţi, şef de sector în cadrul fostului Centru de Informaţii Externe, responsabil cu problemele emigraţiei române, transferat apoi în Serviciul Român de Informaţii. O scurtă perioadă de timp a fost prim adjunct al directorului VIRGIL MĂGUREANU. Intrând în conflict cu acesta, VICTOR MARCU a fost îndepărtat din funcţie şi din SRI, în 1995, pentru legături de afaceri cu mafia arabă. În palmaresul său se înscrie coordonarea ocultă a afacerilor dubioase ale firmei SC Macons & Co SA, înregistrată în Belgia, al cărei principal acţionar era fiica sa, Anca Steliana Marcu. Totuşi, a rămas om de casă al Palatului Cotroceni. La un moment dat, sprijinit de forţe obscure, a reuşit să înfiinţeze un punct de vamă în zona centrală a Bucureştilor, urmând să-l administreze împreună cu acoliţii lui. Când presa a semnalat malversaţiunea, punctul de vamă a dispărut, pur şi simplu, ca şi cu nu ar fi fost.

De fapt, asa cum vom vedea, MAGUREANU avea cu Paltanea Corneliu de la Prahova – pe unele segmente, altele decat cele profesioanale – multe alte treburi si afaceri care nu aveau absolut nicio tangenta cu Serviciul Roman de Informatii.

A urmat COSTIN GEORGESCU (1997-decembrie 2000), de departe cel mai slab si tembel director al SRI-ului. Ramai siderat cum isi da el cu parerea, acum, despre toti si toate: „Eu am fost la SRI si stiu aia si aia…”. Costin Georgescu nu a facut nimic constructiv si folositor la nivelul SRI-ului, astfel incat aceasta sa-i justifice ca tot timpul sa apara acum la televizor si sa isi faca publicitate pe spatele a mii de ofiteri. E de o nesimtire maxima! De altfel, daca urmariti emisiunile in care este invitat, spune ori platitudini, ori enormitati. El nu sufla nici in fata lui Paltanea, nici a prim-adjunctului VASILE LUPU, nici a consilierului prezidential Dorin Marian si nici a secretarului general Remus Opris al PNT-cd din CDR ori a lui Vlad Rosca de la PNTCD! De altfel, ca o picanterie, consilierul juridic al SRI Prahova, Andronache Cristina, una din amantele lui Păltânea Cornel din unitatea SRI Prahova, cu care are chiar un copil (desi e recunoscut in cunostinta de cauza ca nu este al lui de fostul sot, faimosul ofiter SRI Andronache Florian Teodor, fost consilier pe problematica informatiilor clasificate al ministrului justitiei Cazanciuc Robert, nasul sau din a doua casatorie si coleg de liceu), a fost ajutată să dezvolte o carieră spectaculoasă incepand cu 1997. Atât de mare a fost influenţa lui Păltânea, încât a reuşit, la un moment dat, să o plaseze pe Cristina noastră în postura de consilier al Directorului Serviciului Român de Informaţii Bucureşti, Costin Georgescu, in al carui pat a si intrat curand (prietenii de la Directia Juridica stiu de ce!).

După ce s-a declanşat scandalul SRI Prahova, Cristina Andronache a fost dată afară din Serviciu, cu jartieră şi cu portjartieră cu tot.

Castigandu-si, deja, o pozitie buna in lumea mondena si de afaceri a Bucurestiului, a fost numita de tribunal, pe 07.12.2012, administrator judiciar si lichidator, fiind practician in insolventa, al Clubului de Fotbal Rapid Bucuresti detinut de cetateanul moldovean VALERII MORARU, aici contribuind si nasul ei din prima casatorie, Doru Viorel Ursu. In 26.09.2014, a fost nevoita sa demisioneze, filiera moldoveneasca nefiindu-i atat de familiara si prietenoasa pe cat ii era lui Paltanea, asa cum vom vedea.

Paltanea a reusit sa-l corupa pana si pe prim-adjunctul directorului SRI, generalul VASILE LUPU. Paltanea i-a dat un autoturism BMW din alea furate si-i procura droguri fiului acestuia, dependent de stupefiante. Cauza prim adjunctului directorului SRI, generalul Vasile Lupu, s-a disjuns din dosarul lui Paltanea si a fost declinata sub aspectul competentei in favoarea Sectiei Parchetelor Militare, pentru continuarea cercetarilor.

Cred ca aici ar fi momentul sa punctam o concluzie intermediara, dramatic: sub ochii lui Păltânea au dispărut – prin falimentare sau preluare ostilă – o serie de coloşi din industria energetică şi petrochimică. După 2005, procurorii au scos la iveală că în perioada în care a condus SRI Prahova, Păltânea a fost implicat în numeroase afaceri ilegale de la organizarea furturilor de combustibili până la folosirea unor ofiţeri acoperiţi pentru crearea unor firme cu scopul devalizării rafinăriilor prahovene.

Lui COSTIN GEORGESCU i-a urmat ALEXANDRU RADU TIMOFTE, al carui merit (altele nu stiu, dar si acesta ar fi fost suficient), este ca a inteles exact ce se intampla in SRI, indeosebi la SJI Prahova si, intr-o sedinta fulger prin primavara anului 2001 tinuta intempestiv la Ploiesti, l-a eliberat din functie pe Paltanea si l-a trecut in rezerva, acestuia urmandu-i, la scurt timp, alti securisti de marca precum col. Bucur Daniel, prim loctiitorul lui Paltanea, col. Nita Grigoras, seful Sectorului Contraspionaj, col. Dumitrache Gheorghe, seful Sectorului Apararea Constitutiei etc.

Nu stim cat de real este, dar avand in vedere adversitatea fatisa a lui Paltanea fata de Talpes, inclin sa cred ca asa a fost. Talpes, fost director SIE, consilier al Presedintelui pe problem de securitate nationala, când a fost întrebat despre directorul Centrului de Afaceri Romano-Rus, Corneliu Păltănea (fost şef al SRI Prahova), şi despre relaţiile acestuia cu foşti ofiţeri KGB care operează în economia românească,  Talpeş  a fost extrem de precis.  „La ei, ca şi la noi, sunt ofiţeri sau foşti ofiţeri de informaţii care operează în economie, inclusiv în economia subterană. La noi,  fostul ofiţer Corneliu Păltânea, implicat atât în economia legală, cât şi în cea  subterană,  a slujit doar propriile interese sau interese de grup, nu a slujit ţara, de aceea eu i-am şi cerut lui Radu Timofte să-l dea afară şi el l-a dat afară. Era evident că Păltânea era în relaţii cu firme din Rusia  şi cu foşti ofiţeri corupţi de acolo. Diferenţa dintre România şi Rusia în materie de servicii este că la ei serviciile îi controlează pe ofiţerii care au  ieşit din sistem, incluviv pe cei trecuţi în rezervă şi care acţionează în economia subterană, dar la noi  ofiţerii care au plecat aproape că au reuşit să controleze  nu numai economia, ci şi serviciile , ceea ce este mult mai grav. Ei n-au slujit statul român, ei s-au slujit pe ei şi la ora actuală fac tot posibilul să distrugă statul” spunea Talpeş. Relevant este urmatorul exemplu dat de Talpes: „Blocarea finanţării Oltchim s-a făcut cu concursul unor personaje dintr-o reţea transnaţională, de care PĂLTÂNEA nu este străin”.

Lui Timofte i-a fost bagat in coasta generalul IANCU VASILE din 2001.  Iancu il inlocuia, ca prim-adjunct SRI, pe generalul Vasile Lupu, care a fost trecut in rezerva de CSAT la cererea sa, dupa ce a fost acuzat de implicare in scandalul „Timofte-KGB”, Lupu fiind fost sef al faimoasei UM 0110, despre care unii colegi de dinainte de 1989 aveau demult banuieli ca a tradat (ex. col. Minoiu Nicolae si col. Stanciu Eugen).

Despre el se cunoaste ca a fost colonel de Securitate, lucrand in cadrul unitatii de contrainformatii externe UM 0195, unitate infiintata dupa fuga generalului Pacepa, precum si in UM 0544, de informatii externe. Lucru pe care oficialii NATO nu prea il agreeaza. Dupa Revolutie, Iancu a devenit primul sef al Diviziunii de contrainformatii din SRI, seful Centrului Operativ Zonal Muntenia, sef al Corpului de control al SRI si, in final, prim-adjunct de director, din care a demisionat pe 01.09.2003.

Unitatea SRI Prahova reprezinta, dupa Bucuresti, cea mai mediatizata directie din tara. A fost condusa din 1990 pana in 2001, pana cand fostul director ALEXANDRU RADU TIMOFTE a rupt pisica in doua, de o gasca de infractori securisti: Paltanea, Bucur, Dumitrache, cu acoliti recrutati din sectie, care – prin mai multe metode si mijloace, inclusiv ofiteri acoperiti (cititi articolele cu Marian Breajen!) au preluat sub control tot judetul si au cumparat tot ce se putea cumpara din conducerea SRI, pe directori, prim-adjuncti, Directia „E”, Corpul de Control, conducerile unitatilor centrale, iar in mediul politic: prim-ministri, secretari generali de partide, consilieri prezidentiali pe probleme de securitate nationala, prefecti de Prahova, presedintii Consiliului Judetean Prahova…. etc.

Ar fi redundant sa reluam, in prezentul material, toate povestile cu:

  • Vilele „Caprioara” si „Vanatoru” de la Cheia, cearta dintre Breajen si Ninel Popescu, doi ofiteri acoperiti facuti de Paltanea si chiolhanurile de acolo;
  • Incendierea „Vanatorului” pentru a se incasa polita de asigurare;
  • Vila de la Cheia cu materialele şi forţa de muncă necesare ridicării construcţiei suportate financiar de către APASCO Măneciu, fără care Păltânea să achite contravaloarea lucrărilor. Din dosarul procurorului militar rezultă că Păltânea i-a asigurat lui Sterian „protecţia” prin neîntocmirea şi nedifuzarea pe cale legală a unor informaţii pe care colonelul Păltânea, şeful SRI Prahova, le deţinea despre anumite activităţi ilegale sau deficitare în raport cu legea ale SC APASCO SA Măneciu;
  • Incalcarea embargoului ONU asupra fostei Iugoslavii sub aspectul aprovizionarii cu titei si produse petroliere, incalcat fluierand de Paltanea cu Astra, Teleajen si Vega (povestea cu Solventul, cu garniturile de tren, cu fratii Gardean etc.).;
  • Chiolhanurile cu italieni in Muntii Buzaului, la cabane de vanatoare, cu bautura, mancare, femei etc., prostilor din unitate soptindu-li-se complice la ureche, de raspandaci atoatestiutori: „Domnul comandant este in misiune. Stie si domnul Magureanu!”;
  • Blind Romana, Salub, Hipodromul, mascarada lui Paltanea cu cipriotii la cumpararea si reabilitarea Hotelului „New Montana” din Sinaia;
  • Centru de Afaceri Romano-Rus, lansat cu surle si trambite in vara lui 2003, la pachet cu Nova Bank, constituita pe scheletul defunctei Banci Unirea (preluata cu scandal de aceiasi rusi). Pretextul suna pompos: echilibrarea schimburilor comerciale romano-ruse. CARR are rol de firma de lobby, consultanta si intermediere. Sistemul integrat gandit de rusi era simplu, iar infrastructura, deja creata. Sa mai spunem doar ca Potrivit lui Constantin Samson, discuţiile despre înfiinţarea Centrului de Afaceri Româno-Rus ca loc  pentru intermedieri în comerţul cu combustibili, minerale şi produse chimice pentru industrie, au început în toamna anului 2002 , la Restaurantul „La Fitze” din Herăstrău, exact în perioada în care integrarea României în NATO devenise previzibilă (după atentatele teroriste din SUA din 11 septembrie 2001). La acest restaurant s-au întâlnit Constantin Samson, Iurie Cecan (cetăţean moldovean) şi Liviu Niţă (implicat în scandalul SUNOIL,  atunci abia ieşit din închisoare). Iniţiativa înfiinţării centrului i-ar fi aparţinut lui Iurie Cecan, la solicitarea şefului său Anatoli Patron , preşedintele Nova Bank (fosta Bancă Unirea). La rândul său, Patron ar fi fost executantul ordinelor lui Arkadie Volski, pe atunci consilierul preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin. Samson ne-a spus că a fost  ales de ruşi pentru înfiinţarea „Centrului” deoarece ” avea susţinere la autorităţi”. Surse autorizate susţin că Anatoli Patron  şi Arkadie Volski ar fi fost înalţi ofiţeri KGB.

Cert este ca, de altfel, la Prahova a existat, cel putin pana la 01.07.2014, „cea mai nocivă filiala a SRI[1], fie si numai pentru simplul motiv ca, timp de 25 ani, a fost condusa numai de ofiteri de securitate.

Penultimul tinde a-i intrece pe toti: col. MARIN CONSTANTIN (un demn urmas al lui Paltanea in activitatea infractionala, un epigon al acestuia din punct de vedere al inteligentei si profesionalismului), culmea, mutat la DJI Dambovita, fara a fi indepartat din sistem.

Dar saga nu s-a oprit in 2001. Scandalurile au continuat pana in 2014, momentul mutarii discipolului lui Paltanea la DJJI Dambovita. Deoarece la comanda SRI Prahova au fost numai securisti, era inevitabil conflictul de mentalitati si generatii si avalansa de scandaluri, in conditiile in care nimeni nu avea habar de ceea ce cu pompa directori SRI numeau „management” (vax!).

Sa revenim, insa, in epoca Paltanea! Ca sa nu aveti impresia ca presa centrala sau locala delireaza colac peste pupaza aflam de la colegii de la Catavencii ca un membru al CSM, care i-a fost si sef ,care ar trebui sa vegheze la mersul normal si fara derapaje a justitiei din Romania ….dl Adrian Bordea este un fost judecator de Tribunal, corupt pana in maduva oaselor…

Bordea provine dintr-o familie de securist !

El  este fiul lui generalului-maior Aron Bordea, fostul șef al Direcției I a DSS, adică al poliției politice,  Aron Bordea a fost șeful Direcției I a DSS între 1980-1986. Între 1986-1989 a fost șeful Direcției pentru pașapoarte, evidența străinilor și controlul trecerii frontierei a Ministerului Afacerilor Interne. Adrian Bordea a fost desemnat să judece un dosar extrem de sensibil, în care a dat o soluție de eliberare din arest a generalului SRI Ovidiu Soare și a colonelului Gheorghe Dumitrache, anchetați pentru o mulțime de fapte de corupție și de legături cu mafia italiană, căreia i-au protejat afacerile din Prahova. În acest dosar au mai fost cercetați colonelul Corneliu Păltânea, fostul șef al SRI Prahova, și adjunctul acestuia, colonelul Daniel Bucur. Vina coloneilor Păltânea și Dumitrache este aceea că ar fi intervenit la Președintele Tribunalului Dâmbovița pentru ca acesta să dea câștig de cauză unor mafioți italieni, aparținând organizației “Cosa Nostra”, urmăriți penal pentru o serie de infracțiuni grave. Mafioții i-au dat șpagă colonelului Păltânea:  -2 autoturisme Alfa Romeo,    -2 BMW,  -2 Mercedes,    -1 rulotă Fiat Ducato, -1 jeep Mitsubishi Pajero, +1 jeep Mitsubishi Sport +1 Mitsubishi Eclipse, -1  jeep Toyota Land Cruiser +1 jeep Toyota +1 Toyota Corola și o Toyota Carina.

E greu sa le si numeri nu-I asa, deci total  14 autoturisme, un adevarat show-room…

Partea proastă este că președintele Tribunalului Dâmbovița din acea perioadă a fost Adrian Bordea, ulterior președinte al CSM. Partea nasoală, este că Bordea i-a eliberat din arest pe generalul Ovidiu Soare și pe colonelul Gheorghe Dumitrache, în calitate de magistrat la ÎCCJ. Partea sinistră a problemei este că, pentru faptade trafic de influență în favoarea mafiei italiene (frații Pilleri și Pizzatto), magistratul Adrian Bordea a fost anchetat de procurorul Vasile Doană de la DNA și de inspecția judiciară a CSM. Apoi, Bordea nu putea să semneze un act de eliberare din arest a unor învinuiți, în dosarul în care el însuși apare ca făptuitor, chiar dacă a semnat respectivul document ca judecător la ÎCCJ, calitate în care a fost avansat prin semnătura șefului statului de atunci, Ion Iliescu. Situația catastrofală în care a ajuns Justiția română este că CSM, instituție care se ocupă de apărarea demnității magistraților, ca și de nelegiuirile înfăptuite de magistrați, a ajuns să fie condus de un giga-nelegiuit, controlat de serviciile de informații. Majoritatea sefilor din justitia post decembrista sunt scule șantajate și ținute sub un permant control de noua Securitate. În altă ordine de idei, coloneii SRI Corneliu Păltânea, Gheorghe Dumitrache și Daniel Bucur, ajutați prin traficul de influență al judecătorului Adrian Bordea, au fost subalternii generalului-maior Aron Bordea, tatăl magistratului, în cadrul Securității Judetului Dâmbovița. În calitate de șef al poliției politice, generalul Bordea s-a ocupat de disidenții Paul Goma, Doinea Cornea și Andrei Pleșu. CNSAS a decis că generalul Aron Bordea a comis acte de poliție politică. Decizia a fost publicată în MO nr. 924, partea a III-a, din 28 decembrie 2005. O morisca de relatii de afaceri ametitoare ce pornesc de la Cluj si se inchid in poarta rafinariei Astra Ploiesti. Politisti, fosti ofiteri SRI si oameni de afaceri sifonati in scandaluri sunt legati cu fire nevazute, la un loc, sub semnul banilor negri. Specialitatea casei sunt operatiunile cu produse petroliere, splarea de bani si complicate scheme financiare ce au ca punct final societati din paradisuri fiscale.

In legatura cu CENTRUL ROMAN PENTRU EXPANSIUNE ECONOMICA RAPIDA SRL J40/5294/1993  BDUL. MAGHERU 7 C, CUI 3683293 DIZOLVATA CU LICHIDARE / RADIERE IN 14.04.2006, desi nu reprezenta la vedere interesele vreunui oligarh, cativa afaceristi rusi proveniti din serviciile sovietice de spionaj militar au infiintat in Romania un organism hibrid, cu rol de ONG, dar si de societatate comerciala. Se numeste Centrul de Afaceri Romano-Rus (CARR) si a atras in randurile sale ofiteri de informatii controversati, precum si personaje care au avut probleme cu legea.

Revenim la vila de nebunii din Cheia. În data de 16 mai 1997, între Nicolae Popescu şi Corneliu Păltânea (adică între doi prieteni buni) a fost încheiat contractul privind execuţia lucrării structură de rezistenţă locuinţă Cheia, în baza căruia executantul se obliga să construiască imobilul situat în Cheia, comuna Măneciu, fiind menţionat în contact numai avansul pentru lucrare, în cuantum de 17 milioane de lei vechi (an 1997). Verificările financiar-contabile efectuate de către specialistul financiar al DNA au concluzionat că  obiectivul casă de vacanţă Valea Neagră Cheia, beneficiari Păltânea şi Popescu, a fost executat de firma NICONS SRL, efectuându-se cheltuieli şi de către celebra APASCO SA Măneciu care nu au putut fi cuantificate cu exactitate. Lucrările executate de NICONS au fost cuantificate la suma de 117 milioane lei vechi, din care 17 milioane au fost încasaţi în avans, cu sprijinul SC APASCO SA Măneciu, contravaloarea materialelor de construcţie cumpărate de APASCO fiind compensată cu lucrări executate de NICONS, existând la APSCO procese verbale de compensare.
Achitarea banilor de către beneficiarii Păltânea şi Popescu a fost argumentată de către aceştia prin prezentarea unor facturi fiscale emise de NICONS către SC MESTEACĂNUL SRL Bucureşti, dar şi facturi emise de către NICONS către HOLDING CREER INVESTIŢII SA Bucureşti, dar şi de chitanţe emise de către NICONS pe numele lui Păltânea Corneliu. Referitor la sumele înscrise în cele două facturi fiscale menţionate, despre care procurorii DNA Bucureşti susţin că ar reprezenta obiectul infracţiunii de mită pretinsă de către Corneliu Păltânea de la Giosu Ion, administrator al SC HOLDING CREER INVESTIŢII SA şi Creştin Vasile, prin intermediarul Iordănescu Toma Lucian, în scopul neîndeplinirii obligaţiilor de serviciu, cercetările efectuate au confirmat remiterea acestor sume în virtutea unor relaţii personale între cei arătaţi (ultima parte, după cum bănuiţi, reprezintă argumentarea procurorului de caz de la DNA PLOIEŞTI). Giosu Ion a menţionat că în cursul lui 1997 s-a întâlnit cu Corneliu Păltânea, la solicitarea şefului SRI Prahova, chiar la sediul instituţiei, împrejurare în care Giosu a aflat că Păltânea îşi cosntruieşte o vilă la Cheia cu ajutorul unei firme din Lipăneşti, respectiv NICONS SRL. Giosu spune că „i-a dat o mână de ajutor să achite 50 de milioane de lei societăţii NICONS”. Îl invidiem pe Păltânea pentru relaţiile sale de prietenie, mai ales când aflăm că Giosu recunoaşte că a fost de acord să achite aceşti bani, fără să stabilească la momentul respectiv vreun termen de contraserviciu sau restituire a banilor. Cităm o propoziţie din declaraţia lui Giosu: „Am acceptat să fac această plată de bunăvoie, întrucât Păltânea Corneliu mi-a spus să o fac”. Amuzant, nu?

Printre altele, procurorul militar a reţinut că fostul şef al secţiei de informaţii Prahova, Corneliu Păltânea, a primit un „sprijin” material din partea lui Marian Sterian, învinuit în dosar, ce ocupa funcţia de administrator al celebrei APASCO SA Măneciu.
Mica atenţie a lui Sterian faţă de prietenul său Păltânea a constat în construcţia de către societatea acestuia a unei vile în Cheia, acolo unde aerul curat şi privighetorile îi asigură lui Păltânea pensia asta liniştită, după o viaţă de trudit la stat.
Procurorul a concluzionat în dosar că materialele şi forţa de muncă necesare ridicării construcţiei au fost suportate financiar de către APASCO Măneciu, fără care Păltânea să achite contravaloarea lucrărilor. Din dosarul procurorului militar rezultă că Păltânea i-a asigurat lui Sterian „protecţia” prin neîntocmirea şi nedifuzarea pe cale legală a unor informaţii pe care colonelul Păltânea, şeful SRI Prahova, le deţinea despre anumite activităţi ilegale sau deficitare în raport cu legea ale SC APASCO SA Măneciu. Despre „deficitarele” amintite în dosarul procurorului militar în ceea ce priveşte APASCO Măneciu ar fi multe de povestit, ne vom rezuma la câteva aspecte la finalului prezentului material. Deocamdată să continuăm cu faptele sesizate de procurorul militar bucureştean, în urma cărora DNA Ploieşti consideră că NUP-ul este binemeritat în cazul Păltânea Corneliu. Suveica evazionistă Una dintre activităţile pentru care Marian Sterian era ţinut sub papuc de către Păltânea, care stăpânea informaţii compromiţătoare despre acesta, era un sistem de evaziune fiscală care este amintit în dosarul procurorului de caz: Sterian, împreună cu alte persoane din conducerea APASCO, au conturat o metodă de păcălire a statului, prin înfiinţarea unui grup de firme de plimbat banii, pentru a eluda taxele şi impozitele datorate către bugetul de stat. Aşa au apărut la registrul ccomerţului SC SIBET SRL, SC ARAGEX SRL, SC CERNADIAN SRL şi SC DAP SRL, în care s-au „vărsat” banii datoraţi la buget, pentru degrevarea firmei – mamă de la obligaţiile de plată privind impozitele şi taxele bugetare. Firmele respective încărcate cu datoriile APASCO au fost vândute unor persoane inexistente, a căror acte de identitate specificate în contractele de vânzare-cumpărare a societăţilor s-au constatat a fi false. 30 de miliarde de lei vechi a reuşit să salveze grupul Sterian prin manevrarea banilor între firme, sumă ce trebuia plătită la bugetul de stat.Tot în dosarul instrumentat de procurorul militar al DNA Bucureşti Vasile Doană, apare un nume interesant:

Cesionările de firme către persoanele fantomă au fost „legalizate” prin cabinetul notarului public Eugenia Codescu. Un alt nume de la un afacerist care apare în dosarul Păltânea este Vasile Creştin, administratorul societăţii Mesteacănul Agricultura SRL. Într-o altă cauză, Creştin a formulat un autodenunţ în care a precizat că i-a plătit lui Corneliu Păltânea suma de cinci milioane de lei vechi, la nivelul anului 1999, la cererea lui Lucian Toma Iordănescu, în contul firmei constructoare SC NICONS SRL, din Lipăneşti. Un alt denunţ care l-a vizat pe Păltânea a fost făcut de Ion Giosu, patronul SC HOLDING CREER SRL, care a fost obligat să-i plătească lui Păltânea 50 de milioane de lei vechi în contul aceleiaşi NICONS SRL, firma care a participat la construcţia vilei lui Păltânea.
În acelaşi dosar instrumentat de DNA Bucureşti se aminteşte că Păltânea l-a obligat pe Giosu să plătească suma amintită mai devreme, în schimbul protecţiei oferite de şeful SRI Prahova, Giosu reprezentând interesele unor italieni veniţi cu afaceri în România, despre care Păltânea a „uitat” să amintească în sistemul informaţional al SRI, asupra unor pretinse activităţi infracţionale desfăşurate de italieni pe meleagurile noastre.

Si alte fapte au fost in acelasi stil si nu vrem sa va plictisim. Dar vedeti ce inseamna Un Centru de Expansiune economica Rapida?! Dar un Centru de Afaceri Romano –Rus?! Mine de aur, nu alta!! Eu stau si ma intreb ce au pazit 10 ani aia de la Directia “E”- Securitate interna a SRI???!!!!

    “Datoram loialitate neconditionata doar Patriei noastre si nu persoanelor trecatoare la conducerea unor institutii, si ele vremelnice, si cu care unii dintre conducatorii acestora nu sunt capabili sa se identifice. […]. Secretizarea  informatiilor cu scopul de a se ascunde abuzul de putere, acte administrative ilegale ori infractiuni este interzisa”. (Cerasela N.).

[1] Ondine Ghergut, “Secretul reformarii SRI”, Romania Libera din 26 martie 2014, editia electronica.

Actualitate

Creșterea pieței de împrumuturi online în România

Publicat

pe

De

Într-o perioadă în care viteza dictează ritmul vieții, românii caută tot mai des soluții financiare rapide, sigure și ușor de accesat. Digitalizarea a schimbat profund felul în care oamenii interacționează cu instituțiile financiare, iar împrumuturile online au devenit o alternativă viabilă la metodele tradiționale oferite de bănci. Statisticile recente arată că în 2024 peste 45% dintre cererile de creditare din România au fost procesate online, o creștere semnificativă față de anii precedenți. Această tendință este alimentată de dezvoltarea sectorului IFN (Instituții Financiare Non-Bancare) și de apariția platformelor digitale care facilitează compararea ofertelor și trimiterea aplicațiilor fără birocrație.

Instituțiile Financiare Non-Bancare oferă flexibilitate și transparență. Acestea nu cer garanții mari și pun accent pe viteză: aprobarea se face uneori în mai puțin de 30 de minute. Pentru românii care au nevoie de o sumă mică pentru cheltuieli urgente, un împrumut online poate fi o soluție ideală.
Un exemplu concret este platforma BaniGo, care permite utilizatorilor să compare împrumuturi rapide online prin BaniGo și să aleagă oferta cea mai avantajoasă dintre mai multe IFN-uri licențiate. Platforma reunește date despre dobânzi, comisioane și termene de rambursare, oferind o imagine completă și obiectivă asupra pieței.
Spre deosebire de site-urile individuale ale IFN-urilor, BaniGo funcționează ca un marketplace financiar, unde transparența este esențială. Utilizatorii pot filtra ofertele după valoarea împrumutului, durata creditului și tipul de produs financiar, economisind timp și evitând ofertele care nu corespund nevoilor lor.Creșterea popularității împrumuturilor rapide online are și o dimensiune socială: oamenii care nu se calificau pentru un credit bancar pot acum accesa fonduri prin IFN-uri. Tinerii freelanceri, micii antreprenori sau persoanele cu venituri variabile sunt segmentele care profită cel mai mult de această schimbare. Potrivit unor analize efectuate de Banca Națională a României, piața IFN-urilor a crescut cu peste 18% în ultimii trei ani. Acest lucru reflectă nu doar cererea tot mai mare, ci și încrederea consumatorilor în platformele digitale, consolidate prin politici clare de confidențialitate și transparență.

Desigur, accesul facil la credite aduce și provocări. Experții financiari avertizează că lipsa educației financiare poate duce la decizii impulsive și la supraîndatorare. De aceea, este important ca fiecare solicitant să citească cu atenție termenii contractuali și să înțeleagă costul total al creditului, inclusiv DAE (Dobânda Anuală Efectivă). Pentru a evita riscurile, specialiștii recomandă alegerea IFN-urilor care sunt autorizate de BNR și care afișează toate condițiile pe site. Un alt sfat util este verificarea reputației companiei online și consultarea recenziilor altor clienți. Transparența este un indicator puternic al seriozității unei instituții financiare. Un avantaj major al platformelor precum BaniGo este faptul că oferă informații agregate, reducând riscul de a alege o ofertă incorectă. Prin intermediul unei singure aplicații, utilizatorii pot vizualiza zeci de produse și pot selecta soluția potrivită în funcție de venit, sumă dorită și perioada de rambursare.

De asemenea, legislația IFN-urilor din România a fost actualizată pentru a asigura protecția consumatorilor. Instituțiile trebuie să comunice clar toate comisioanele și să aplice dobânzi în limitele stabilite de lege. Acest cadru legal întărește încrederea clienților și limitează practicile abuzive din trecut.
Tehnologia joacă un rol tot mai important în procesul de creditare. Sistemele de scoring bazate pe inteligență artificială permit o analiză rapidă și mai precisă a profilului solicitantului. Astfel, timpul de aprobare s-a redus de la câteva zile la câteva minute, fără a compromite securitatea datelor.
Un alt aspect important este confidențialitatea. Platformele moderne folosesc conexiuni criptate și respectă reglementările GDPR pentru protecția datelor personale. Asta înseamnă că informațiile utilizatorilor sunt tratate cu aceeași grijă ca în cazul instituțiilor bancare tradiționale.
Impactul economic al digitalizării creditelor rapide este semnificativ. Potrivit unui raport publicat de Asociația Română a IFN-urilor, peste 1,2 milioane de români au accesat cel puțin un credit online în ultimii doi ani. Aceasta a generat o infuzie de lichidități în economie de peste 4 miliarde de lei, stimulând consumul și sprijinind micile afaceri.

Economiștii consideră că împrumuturile rapide contribuie la menținerea echilibrului macroeconomic, mai ales în perioade de incertitudine. Prin furnizarea de finanțări rapide, IFN-urile ajută la menținerea activității economice și la evitarea blocajelor în lanțurile de plată.
Într-un interviu recent, expertul financiar Andrei Mureșan a declarat: „Digitalizarea creditării nu înseamnă doar viteză, ci și responsabilitate. Platformele moderne pot analiza mai bine comportamentul financiar și pot oferi recomandări personalizate, contribuind la o economie mai stabilă.”
Totuși, Mureșan subliniază că educația financiară rămâne cheia. „Nicio platformă nu poate înlocui discernământul uman. O decizie de credit trebuie luată informat, ținând cont de veniturile reale și de planurile de rambursare.” Pe termen lung, specialiștii anticipează o convergență între băncile tradiționale și IFN-uri. Este posibil ca în următorii ani să apară produse hibride – credite rapide cu dobânzi mai mici, dar procesate integral online. Această evoluție ar putea transforma radical peisajul financiar românesc.
În plus, competiția între IFN-uri determină scăderea costurilor pentru consumatori. Fiecare instituție încearcă să atragă clienți prin oferte mai flexibile, termene de rambursare personalizate și interfețe tot mai intuitive. Rezultatul este o piață mai dinamică, mai transparentă și mai adaptată nevoilor reale ale oamenilor.

Pentru cei care iau în considerare un împrumut online, iată câteva recomandări practice: 1. Analizează venitul lunar și stabilește un buget realist pentru rambursare. 2. Compară ofertele de la mai multe IFN-uri. 3. Verifică DAE și eventualele costuri ascunse. 4. Citește recenziile și asigură-te că platforma folosită este securizată. În concluzie, piața de împrumuturi rapide online din România este într-o expansiune accelerată. Prin combinarea tehnologiei cu responsabilitatea financiară, consumatorii pot beneficia de soluții moderne, rapide și sigure. Platforme precum BaniGo contribuie la democratizarea accesului la finanțare și la creșterea nivelului de educație financiară. Viitorul aparține celor care știu să folosească inteligent aceste instrumente.

 

Citeste in continuare

Actualitate

Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială

Publicat

pe

De

Startup-ul de inteligență artificială Shield AI a anunțat astăzi planuri de extindere în domeniul hardware-ului militar, dezvăluind un nou concept de dronă de luptă, denumită X-BAT, pe care compania intenționează să o piloteze cu software-ul său de autonomie intern.

Aripioară fără pilot de dimensiuni importante

Aripioara fără pilot este o dronă de Grupa 5, terminologia Pentagonului pentru cele mai mari sisteme fără pilot, care poate decola și ateriza vertical. Imaginile publicate de Shield AI arată teste cu un motor cu reacție mare, alături de o dronă cu suprafețe elegante concepute pentru a reduce semnătura radar a sistemului.

Un concept inspirat, potrivit președintelui Shield AI

„Este o aeronavă cu adevărat inspirațională”, a declarat președintele și co-fondatorul Shield AI, Brandon Tseng, în timpul unui eveniment de prezentare în Washington, marți, pentru noua dronă, unde a fost expus un model static unui public format din reprezentanți ai industriei și ai guvernului. „Și când o veți vedea, cred că vă veți gândi probabil: ‘La naiba, chestia asta e super cool.'”

Parteneriate viitoare pentru producția X-BAT

Evenimentul de marți a prezentat un model la scară al dronei, mai degrabă decât un model complet de producție. În timp ce Shield este proiectantul sistemului, oficialii companiei au declarat că un partener va fi implicat pentru a ajuta la producerea efectivă a X-BAT, Armor Harris, șeful unității de afaceri aeriene a firmei, spunând reporterilor că „vom anunța parteneriatele noastre în următoarele săptămâni”.

Motor de Clasa F-16, dar opțiuni multiple

În mod similar, Harris a declarat că furnizorul de propulsie cu care compania colaborează va fi anunțat „în următoarele săptămâni”. Cu toate acestea, el a descris X-BAT ca funcționând cu un „motor de clasa F-16” care dispune de un postcombustor și o duză de vectorizare a tracțiunii, care a fost „dezvoltat inițial pentru un program de vectorizare a tracțiunii F-15 de la sfârșitul anilor 1990”. El a declarat ulterior reporterilor că „sunt disponibile multiple opțiuni de motor”.

Un sistem complet, ghidat de inteligența artificială Hivemind

X-BAT este prezentat ca un sistem „complet”, a spus Harris, cu pilotul computerizat „Hivemind” al firmei în centrul aeronavei pentru a se asigura că drona cu reacție poate opera în medii cu comunicații întrerupte. (În timp ce Shield AI oferă X-BAT cu Hivemind ca pilot, drona poate suporta și software autonom de la furnizori externi.)

Citeste in continuare

Actualitate

Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Publicat

pe

De

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.

Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.

Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă

Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.

„Nu mai putem aștepta”

„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.

„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”

Exemplu concret: O valvă de anvelopă

Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.

„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”

Progrese în imprimarea 3D la scară largă

Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.

În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.

„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”

Economii substanțiale și piese mai rezistente

Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.

„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.

„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.

El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.

Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă

În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.

De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.

„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusivo oră ago

Update/Apocalipsa de plastic de la Aricestii Rahtivani: Fumul ne mântuiește!

Coseco Waste ne arată cum se face „reciclare” cu artificii și mult tupeu Un iPhone disperat ne anunță sfârșitul lumii...

Exclusiv2 ore ago

Ploieștiul în fierbere: Primarul Politeanu dezlănțuie infernul asupra viceprimarului Alexandru Săraru!

De la popriri ignorate la acuzații penale: Un scandal de corupție zguduie Primăria Ploiești! Prahova, tărâmul unde scandalurile politice și...

Exclusiv7 ore ago

Politeanu, Primarul-Paratrăsnet: Cum gunoiul imobiliar incearcă să murdărească imaginea unui oraș infrumusețat

De la nunta pe Bulevard la acuzații halucinante: Mafia imobiliară scoate artileria grea, dar Politeanu rămâne neclintit Prahova, județul unde...

Exclusiv8 ore ago

De la „fofilica” la Prefectură: Ascensiunea halucinantă a unui combinagiu politic – Zoia, „mama” lui Matei, chiar ești bine?!

Atenție, cetățeni! În lumea pestriță a politicii românești, mai apare câte un personaj de te face să te întrebi dacă...

Exclusiv13 ore ago

Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi 

Apt limitat la muncă, nelimitat la inimioare pe Instagram și maestru într-ale concediilor strategice. Valentin Matei, un nume sonor în...

Exclusiv13 ore ago

Protestul sindical din 29 Octombrie: Circ cu ursul Bolo sau apărarea ultimă a barosanilor? 

Oare chiar le pasă liderilor sindicali de nenorocirile polițiștilor sau vor doar să-l vadă pe Bolo zburând de la Palatul...

Exclusiv13 ore ago

Coca-Cola: secretul murdar din Ploiești – Cum ne otrăvește „băutura fericirii” cu apa de canal, sub ochiul complice al autorităților!

De la zâmbet american la coșmar românesc, Coca-Cola a ajuns să fie sinonimă cu corupția și nepăsarea crasă. La Ploiești,...

Exclusiv2 zile ago

APIA, tremură sub ploaia de întrebări! Fermierii prahoveni, pe urmele hoților de la antigrindină: Cer date incendiare și miros a DNA mai rău ca iodura de argint!

De la tunurile antigrindină la tunurile cu subvenții: Prahova, epicentrul unui cutremur agricol cu replici penale! După ce au trimis...

Exclusiv2 zile ago

Sindicatul Diamantul pune sub semnul intrebării angajările de balerini la MAI

„De ce ne trebuie balerini la MAI?” – întrebarea care stârnește controverse Sindicatul Diamantul își exprimă nedumerirea cu privire la...

Exclusiv2 zile ago

Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!

Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) demască mascarada SNPP: Minciuni gogonate și manipulări grosolane în spatele unui protest de doi bani!...

Exclusiv3 zile ago

Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare

Un val de nemulțumire și dezaprobare se manifestă în rândul polițiștilor de penitenciare, în contextul protestului recent al Sindicatului Național...

Exclusiv3 zile ago

Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”

Jilava: Alcatrazul famigliei Teoroc se zguduie! Contra-atacul lui Burcu demască ipocrizia sindicatului și abuzurile „baroanei” – Unde câinii trăiesc ca...

Exclusiv4 zile ago

APIA, deschideți arhivele, că vă dăm pe toți la oile tunse! După ce au pus ANM la colț, fermierii 007 somează APIA să scoată cifrele jafurilor la lumină!

Alo, alo, APIA Prahova! Vă sună cunoscut? Nu? Poate vă treziți când vă vor suna fermierii la ușă, cu furcile...

Exclusiv4 zile ago

Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!

Un spital penitenciar fără medici, dar cu directori bine plătiți? Un paradox revoltător în sistemul penitenciar românesc! Director medical fără...

Exclusiv4 zile ago

Psihologii „polițiști” din MAI, o excepție europeană coruptă

Sindicatul „Diamantul” trage un semnal de alarmă cu privire la statutul psihologilor din Ministerul Afacerilor Interne (MAI), afirmând că modelul...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv