Actualitate
Statul paralel a ucis și ucide

Am să vă relatez o istorie pe cât de dramatică, pe atât de reală, despre cum s-a insinuat statul paralel în sistemul de sănătate. Cum șantajează și cum ucide din dorința de a câștiga pe seama cetățenilor cât mai mulți bani. Și vorbim de miliarde de euro. Și pentru a intra abrupt în temă, mă grăbesc să precizez că la conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în postură de președinte, în urmă cu nico lună, la 22 noiembrie, a aterizat o dronă. Trimisă de statul paralel. În misiune. Și teleghidată de o altă dronă, însuși premierul României, Mihai Tudose. Nici nu a venit bine și a reușit o primă performanță. 36 de milioane de euro mai puțin pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Sumă de care beneficiază „industria”. Cum a reușit? Care sunt dedesubturile? Cine este acest Laurențiu Teodor Mihai, adus președinte la Casa Națională?
Laurențiu Teodor Mihai a fost, până în ziua de 22 noiembrie anul curent, președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România. Din această calitate, pe 2 noiembrie, tot în acest an, i-a cerut capul ministrului Florian Bodog, pe care l-a acuzat că a creat un veritabil dezastru în domeniu asigurărilor medicale pentru populație. Bodog a fost câteva zile pe făraș, aruncat acolo chiar de către Mihai Tudose, care l-a amenințat că îl dă afară din Executiv. Astăzi, Bodog colaborează cu Laurențiu Teodor Mihai și împreună cu Mihai Tudose, iar miza este faimoasa taxă clawback.
Înainte de a intra în detaliile financiare care, prin intervenia brutală a statului paralel, omoară, cum spuneam, oameni, mai este necesar să fac precizarea că este la mintea cocoșului că, venind de unde a venit și ajungând unde a ajuns, Laurențiu Teodor Mihai se află într-un vădit conflict de intererse. Până ieri, se lupta cu ministrul Sănătății și cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru a obține cât mai multe avantaje pentru distribuitorii de medicamente, care în România reprezintă cea mai mare organizație de lobby și care se bat pe un segment de piață, care are o valoare de circa patru miliarde de euro anual, iar astăzi Laurențiu Teodor Mihai este fix pe cealaltă parte a străzii, pus să apere interesele Casei Naționale, interese lovite la temelie de producători. Dar ce a făcut acesta înainte de a fi fost președinte al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România?
Ei bine, dacă asta prezintă vreun interes, el a lucrat fix șapte ani și șase luni la Serviciul Român de Informații. Oficial, ca medic de familie. În realitate, ce să vezi? Laurențiu Teodor Mihai a transpirat pentru faimoasa diviziune de apărare a Constituției. Fix diviziunea care, sub pretextul apărării ordinii de stat, face poliție politică spionându-i pe politicieni, pe jurnaliști, pe analiști, în general pe toți cei care au cât de cât vreo influență asupra opiniei publice. Și pentru a fi și mai exact în ceea ce privește prezența în această afacere a statului paralel, vă voi reaminti că însuși Mihai Tudose, premierul Star Trek a afirmat că unul dintre obiectivele sale este să scadă taxa clawback. Urmează să răspundem la întrebarea de ce acest tandem și-a propus și a reușit să dea o lovitură năprasnică Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, amputând bugetul acesteia, care reprezintă până la urmă un bun public. Și veți vedea că până și metoda utilizată este tot specifică statului paralel.
Taxa clawback, după cum ne arată chiar și denumirea, nu este o invenție românească. Ea se practică în multe state ale lumii. Este un fel de impozit perceput unui domeniu, cel a medicamentelor, unde industria, distribuția și desfacerea realizează venituri uriașe. În România, aceste venituri, cum arătam mai sus, se ridică la circa patru miliarde de euro pe an. Taxa clawback a adus Casei Naționale de Sănătate anual venituri de 360 de milioane de euro, bani care s-au întors către populație. Este evident că industria ar dori să reducă această taxă sau chiar să scape de ea și întrucât, după cum se vede din cifre, miza este uriașă, reprezentanți acesteia fac tot ce pot pentru a-și atinge obiectivele. Iar uneori ceea ce fac este ilegal și nociv. Și nu se reduce doar la o simplă activitate de lobby.
Pentru a lămuri mecanismul prin care statul român a fost șantajat și spoliat și natura complicităților la înalt nivel, ca și implicarea statului paralel, mai trebuie să fac două precizări:
1). Medicamentele numite generice sunt la fel de bune ca si medicamentele negenerice, adică fabricate de firme cunoscute, doar că sunt mult mai ieftine. Cum se explică asta? Simplu. O firmă cunoscută cheltuie bani pentru cercetare științifică, inventează un nou medicament, îl lansează pe piață și, în baza unor reglementări internaționale, beneficiază timp de cinci ani de exclusivitate. Tocmai pentru a-și recupera chetuielile. După cinci ani, oricine din lume are acces la rețetă și poate fabrica sub diverse denumiri același produs. Cum cei mai mulți oameni au venituri modeste, aceștia au astfel posibilitatea să cumpere medicamente generice, deci la un preț mult mai scăzut. Statele lumii încurajează acest mecanism, pentru a proteja sănătatea cetățenilor lor și de aceea medicii nu mai au voie să scrie pe rețetă denumirea medicamentului, ci doar compoziția acestuia. Aceasta este asociația pe care a condus-o Laurențiu Teodor Mihai, unde pe de-o parte a transpirat pentru ca pe piața românească să existe cât mai multe generice dar și pentru ca industria să cedeze Casei de Sănătate cât mai puțin din profit.
2). România este printre puținele state, care le permit distribuitorilor particulari nu numai să se interpună între producători și vânzători de medicamente, adică farmaciile, ci și să ia discounturi mari și de la unii și de la alții și chiar să le preia o parte din atribute. Este definiția sistemului mafiot în această industrie. Pentru că, în definitiv, ce ar trebui să fie distribuitorii? Niște simpli cărăuși, care au marfa dintr-un loc și o duc în alt loc. De la producător, adică de la fabrică, la vânzător, adică în lanțurile farmaceutice. Câștigul distribuitorului ar trebui să fie modest. În realitate, distribuitorii realizează în România câștiguri pe care nici nu le-ar visa în alte părți ale lumii. Și ca să mă fac și mai bine înțeles de ce avem de-a face cu un sistem mafiot, sunt obligat să precizez că pentru distribuție avem o societate de stat, Unifarm, care este ținută înadins în adormire de către statul paralel, tocmai pentru ca distribuitorii particulari să rupă piața. În ultimă instanță, totul este spre paguba statului, dar și a cetățeanului. Același distribuitor este cel care a pus la cale și un sistem de-a dreptul ticălos de export paralel. Cu alte cuvinte, medicamentele aduse în România la prețuri scăzute sunt revândute pe piețele străine la prețuri mult mai mari, astfel încât se nasc crize pe piața medicamentelor, crize care ucid , cum a fost recenta criză a citostaticelor, crize care sunt utlizate ca instrument de șantaj împotriva statului.
Și acum, cât se poate de concret, să lovim la temelia mizeriei pe care o descriu. Înainte chiar de a fi instalat premier, Mihai Tudose declară tam-nesam că unul dintre obiectivele sale este scăderea taxei clowback. Primul ministru sugerează că l-am putea da afară pe ministrul Sănătății, Florian Bodog, ca o consecință a crizei citostaticelor, ciză care a ucis români. Premierul ascunde opiniei publice faptul că această criză a fost dinadins generată chiar de către distribuitori. Prin exportul paralel. Din poziția de președinte al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România, fostul cadrul SRI și cere demisia aceluiași Florian Bodog. Presiunea asupra acestuia este uriașă întrucât televiziunile, în necunoștiință de cauză, inflamează și ele opinia publică. Dacă nu cumva, în unele cazuri, s-au încasat reclame suplimentare pentru comerțul cu medicamente.
Și are loc deodată o numire absolut spectaculoasă, care crează o incompatibilitate flagrantă. Din postura de șef al Casei de Sănătate, Laurențiu Teodor Mihai își îndeplinește prima misiune. Scutește de la taxa clawback un prim set de medicamente, inclusiv citostaticele. Pentru că, vezi Doamne, astfel nu vor mai muri oameni. Și, una peste alta, statul pierde 36 de milioane de euro pe an. Asta da lovitură! Câțiva oameni au fost ciuruiți, dronele au făcut valurile necesare, opinia publică și clasa politică au fost anesteziate și iată cum Guvernul PSD, care s-a lăudat prin programul său că România va avea cele mai ieftine medicamente din lume, începe prin a da o grea lovitură Casei și, implicit, sistemului de Sănătate. Și, deloc întâmplător, principalii actori sunt drone. Dacă ați observat cumva, statul paralel ucide. (Sorin Rosca Stanescu).
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 17 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 ore
Circul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!