STIMATE DOMNULE PRESEDINTE

Ne ingrijoreaza la modul cel mai sincer si serios existenta si amplificarea unor problematici institutionale, de sistem, ale Serviciului Roman de Informatii, pe care, in dubla dumneavoastra calitate de Presedinte al Romaniei si Presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, fie nu le vedeti, fie le ignorati.

Cu privire la necesitatea schimbarii managementului la nivelul Serviciului Roman de Informatii, la inceputul lunii ianuarie 2015 ati afirmat ca: „E o discutie putin artificiala, SRI functioneaza in parametri buni. Nu simt nevoia de a face din asta o tema.” Si asa a ramas si in mai 2016, desi generalul Coldea este aproape zilnic in breaking news pe burtierele televiziunilor.

Bilantul activitatii SRI pe anul 2015, venit dupa scandalurile cu Udrea si Bica care i-au adus grave acuzatii generalului Coldea, multe credibile si necesar a fi anchetate, dar bagate imediat sub pres de femeia de serviciu Kovesi, precum si dupa invocarea celebrului „camp tactic” in justitie al nefericitului general Dumbrava, ar fi trebuit sa constituie momentul unei analize obiective si extrem de serioase, de pe pozitii principiale.

Fara indoiala ca, in ultimii ani, SRI a obtinut unele rezultate concrete, chiar consistente, ajungand la cote rezonabile de performanta pe care dupa ’89, institutia nu le-a avut.

Dar, aceasta nu inseamna ca trebuie respinsa a priori posibilitatea ca in acest Serviciu sa se comita si abuzuri si derapaje de la Constitutie si celelalte legi, inclusiv infractiuni si nici nu trebuie sa se considere ca, datorita unor realizari profesionale, anumite cadre militare au impunitate penala. Aceasta, cu atat mai mult cu cat SRI nu inseamna, ca organizatie, numai g-ral. lt. COLDEA MIHAIL FLORIAN, sau ofiterii de securitate, col. SRI, MARIN CONSTANTIN, fost sef al Directiei Judetene de Informatii Dambovita, fost la Prahova (pana pe 01.07.2014) si nici g-ral. PUIU GHEORGHE, directorul general de securitate, dar nici col. BALAN MARCEL, cadrist, ci miile de cadre militare si angajati civili care depun zilnic o activitate onesta, consecventa si profesionista pentru ca Serviciul sa-si indeplineasca misiunile pentru care a fost creat si functioneaza.

Mai mult, astfel de ofiteri abuzivi si corupti din SRI nu trebuie sa maculeze imaginea institutiei si sa anuleze efortul din ultimii 26 de ani (in unele cazuri chiar propria munca), prin savarsirea – sub „umbrela” caracterului clasificat al activitatii acestuia – unor infractiuni de abuz in serviciu, fals, uz de fals, uzurpare de calitati oficiale, delapidare si coruptie.

Exista cazuri cand anumiti indivizi din SRI, fara sa gandeasca rational si cu o doza incredibila de imaturitate profesionala si de viata, au actionat ilegal si subiectiv, motivati de interese personale si de grup pernicioase, complet straine deontologiei profesionale si rigorilor statului de drept, in asa fel incat, la un moment dat, au basculat totul impotriva acestei structuri militare si eficientei sale, per ansamblu. Cazurile au fost prezentate in presa (Hexi Pharma, miza scandalului Black Cube care stă în acele 20.000 de hectare ce s-ar fi dus catre Coldea, prim-adjunctul SRI este acuzat nici mai mult, nici mai putin ca ar fi furat banii NATO si ai americanilor etc. etc.).

O alta meteahna a Serviciului, mostenita de pe vremea Securitatii (de ale carei racile unii nu s-au dezbarat nici astazi), o constituie reactia deplasata, furibunda si irationala a conducerii SRI impotriva cadrelor care, cu buna-credinta, au raportat constant adevaruri care nu convin instelatilor din fruntea SRI si au devenit extrem de incomozi in interiorul structurii.

Complementar, un alt mare semn de intrebare cu privire la existenta si functionarea reala a statului de drept si a controlului civil asupra serviciilor de informatii, il constituie functionarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii , a carei denumire este improprie, deoarece SRI ii controleaza pe membrii comisiei si nu invers.

Aceasta Comisie, in frunte cu un Georgian Pop, absolvent de Gradistea, cu un Daniel Savu, fost ofiter SRI si cu penalul Sebastian Ghita, principalul beneficiar al contractelor IT cu SRI-ul nu avea, din start, nicio sansa pentru a-si indeplini menirea.

Mai grav este ca, apeland la tot felul de tertipuri pseudo-juridice, bazandu-se fie pe obedienta membrilor Comisiei comune permanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii  (probabil pusi in dependenta de SRI), fie pe posibila pactizare a procurorilor militari din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie cu propria lor cauza nelegitima si construita pe deziderate personale de mentinere la conducere, vinovatii din conducerea SRI nu sunt sanctionati si nu li se zdruncina acel anumit statu quo confortabil exclusiv lor, degeaba ia presa atitudine si opinia publica isi manifesta indignarea. Cainii latra, ursul merge.

Injustitiile, in ordinele elitare, de regula, se indura de dragul mentinerii rolului coagulant al ierarhiei, dar exista suspiciuni rezonabile, cum ar zice doamna Kovesi, ca s-a ajuns la un prag critic de rabdare.

De aceea, consider ca sunt riguros exacte urmatoarele afirmatii:

• „Justiţia română este selectivă, abuzivă şi demonstrativă: îi execută în pas de defilare pe diverşi oponenţi sau pe cei care mediatic susţin  alte interese, iar apropiaţii sunt protejaţi. Undeva, mai la vale, oricum toţi ajung la o înţelegere; dacă justiţia ar fi fost corectă, ar fi fost la datorie pentru toţi, iar corupţilor din puşcărie le-ar fi fost confiscate averile. Sumele uriaşe furate de la statul român ar fi putut constitui o bază bună pentru proiecte naţionale de investiţii – ceea ce nu se întâmplă.” (Interviu cu preşedintele Centrului European de Cercetare al Clubului de la Roma, Călin Georgescu, 28 noiembrie 2014, bursa.ro);
• “Lupta DNA impotriva sau pentru protejarea coruptiei. Avem motive temeinice sa constatam ca acestia lupta pentru ambele, in functie de interes sau / si de obligatii.” (Dragos Riscanu, 11 decembrie 2014, coruptia.ro)
• In aceeasi ordine de idei, sustin ca chiar dv. ati remarcat corect, la sedinta Consiliului Superior al Magistraturii, din ianuarie 2015, ca: „Un magistrat e atat de independent cat alege el sa fie.” , dar de cand cu procesele dv. de la Brasov cu casele de la Sibiu se pare ca ati uitat complet ce ati spus.

Noi vom incerca – desi speranta de reusita recunostem ca este zero, a va sensibiliza cu privire la cauzele favorizante / determinante ale disfunctiilor si derapajelor simptomatice din activitatea SRI.

Sub aspectul resortului cauzal care propaga actuala stare de lucruri in sistem, evocam cauzele mai importante si cu impact negativ major imediat, pe termen scurt si, ceea ce este mai grav, pe termen lung (in ipoteza ca nu se vor identifica si aplica masuri de corectie pertinente si eficiente):

1. Mentinerea in SRI, o ingrijorator de mare perioada de timp dupa Revolutia din 1989, a ofiterilor de securitate.

√ Aceasta concluzie este pe deplin conforma cu realitatea si sustinuta cu argumente care nu pot fi respinse[1].

In ciuda asigurarilor repetate date de toti directorii care s-au succedat la conducerea SRI, ca instituţia tinde să devină un serviciu de informaţii modern, în cadrul caruia numărul fostilor ofiteri de Securitate este într-un continuu regres[2], afirmatiile au fost doar partial adevarate deoarece, pe de o parte, raul fusese deja facut si isi produce si astazi efectele nefaste, iar pe de alta parte, SRI tot nu a scapat de securisti care, culmea, se mai afla si in unele „functii cheie”: g-ral. brig. PUIU GHEORGHE, col. PASARE BOGDAN sau importante – col. MARIN CONSTANTIN, fost sef al Directiei Judetene de Informatii Prahova, mutat la Dambovita, cu functie de general maior (iar pana in septembrie 2012, alt exemplu similar a fost col. DINCA DANIEL NICOLAE – sef DJI Buzau[3], coleg de Securitate cu fostul sau omolog de la Prahova).

Sefii Directiei Management Resurse Umane din SRI au fost numai fosti ofiteri de Securitate: g-ral. brig. BADESCU DUMITRU, g-ral. brig. CORNECI OVIDIU, g-ral. brig. GHEORGHE LAURIAN, col. BOERU MARIAN, astazi fiind condusa de col. PASARE BOGDAN, fiul ofiterului de Securitate, col. (r) PASARE AURELIU[4], ca si subordonati ai lor, col. BALAN MARCEL.

Numai la DJI PRAHOVA mai activau, in urma cu sase ani, cca. 20-23. Chiar la inceputul anului 2014 erau in activitate minim 10 foste cadre de Securitate.

Asadar, este imperios a se intelege ca, daca societatea civila, politicienii sau partenerii externi din Clubul de la Berna, mai pot crede astfel de enunturi, noi, cei care provin din interiorul sistemului, percep o alta realitate decat cea cosmetizata si prezentata in ambalaje de comunicare corespunzatore.

Si astazi, dupa 26 ani (un sfert de secol !), activeaza (exemplificativ si nu limitativ)[5] :

g-ral. brig. PUIU GHEORGHE – director general de securitate,

col. BALAN MARCEL[6] – sef sector in Directia Generala „Y” (Managementul Resurselor Umane, Organizare);

col. MITROI DUMITRU – fost loctiitor al sefului Directiei Generale „E” – Securitate Interna, in prezent sef grupare de sectoare in aceeasi unitate, fost absolvent al Scolii de Militie si Securitate unde a fost coleg cu

1. col. CEAUS GHEORGHE, in prezent, inca, seful unui birou informativ la DJI Prahova.

• Fara teama de a gresi, reamintim nefastele perioade anterioare (mai vechi sau recente) pentru SRI, cand au fost devoalate multiplele si gravele infractiuni savarsite de generali si ofiteri cu grade superioare, aflati in functii importante de comanada, din care nominalizez doar o modesta lista: generalii EUGEN GRIGORESCU[7], OVIDIU SOARE[8], DUMITRU ZAMFIR, MARIN IONEL[9], PETRACHE CANDEA[10] si, capo dei capi, GIONI POPESCU (initiatorul deputatului SEBASTIAN GHITA in afacerile cu SRI).
• Accederea SRI in anul 2010 in selectul Club de la Berna a fost o realizare deosebita, sub multiple aspecte, fiind de necontestat munca si abilitatea factorilor de conducere care au contribuit si au determinat acest succes. Aceasta calitate obliga la respectarea uneia din conditiile de baza, declarata formal ca fiind indeplinita: eliminarea din sistem a fostilor ofiteri de securitate sau, ca o concesie, in procentul acela mic al celor ramasi si reciclati de SRI, sa nu mai fie ofiteri care sa indeplineasca functii de conducere / sa ocupe posturi in structuri informativ-operative sensibile.

2. Mentinerea si cultivarea unor mentalitati securiste [11]:

• Marginalizarea personalului de valoare.

Nu sunt numite, sustinute si promovate cadrele de valoare din sistem si nici nu sunt admisi la incadrare candidatii inteligenti, cu avergura intelectuala, care dovedesc ca gandesc elaborat, independent, avand capabilitatea nativa de a iesi din tipare / sabloane[12]. Cauza principala este teama organica a celor pozitionati superior in ierarhia militara a organizatiei ca isi vor pierde functiile si privilegiile, in conditiile in care multi nu le-au ocupat pe criterii de competenta profesionala si experienta vasta ori rezultate consistente in pilonul in care au fost promovati, ci pe obedienta, carierism, sfertodoctism[13]. Se prefera persoanele mediocre[14], slugarnice, bune executante. Mai grav este ca, astazi, multi ofiteri cu functii de conducere, chiar daca nu au servit „structurile” inainte de 1989, au “mentalitatea de securist”[15], care le limiteaza practic capacitatea de a promova schimbarea si a recunoaste calitatea[16].

• Practicarea unui comportament de tip stalinist.

Sefii institutiei militare SRI nu inteleg ca – potrivit art. 1, alin. 2 din Statutul cadrelor militare aprobat prin Legea nr. 80/1995 – cadrele militare sunt in serviciul natiunii (si nu in cel al unei persoane anume, indiferent cine este aceasta, si nici in slujba vreunei grupari / entitati politice, private sau de alta natura) si ca, in conformitate cu art. 7, alin. 1 din acelasi act normativ, indatoririle, drepturile si libertatile cadrelor militare sunt cele stabilite de Constitutia Romaniei, legile tarii si Statut, precum si in Regulamentele militare, si nu de creatiile pseudo-juridice din interiorul SRI ori de regulile carora li se da forta juridica, stabilite ad-hoc functie de militarul vizat[17].

Pierzandu-se din vedere aceste deziderate, apare riscul major si iminent al unor grave derapaje ale structurii militare de la respectarea statutului cadrelor militare, regulamentelor militare si propriilor instructiuni si metodologii aprobate prin ordinul sefului acesteia. Atat cronologic cat si din punct de vedere al importantei, prima simptoma destabilizatoare care se manifesta in buna functionare a unui angrenaj organizational militar este instalarea abuzurilor si arbitrariului in actul de comanda, cu un intreg cortegiu de consecinte nefaste, printre cele cu un puternic impact fiind subminarea coeziunii structurii militare  si / sau a coeziunii dintre diferitele categorii de personal.[18]

Caz concret este chiar col. MARIN CONSTANTIN, ale carui „valori” de gandire sunt de o asemenea sorginte. Astfel, din caracterizarile pe care acesta si-a permis a le face unor colegi / subalterni, transpare aplicarea devizei staliniste “Cine nu-i cu noi, este impotriva noastra”. In general, subordonatii care dovedesc sobrietate si verticalitate si nu sunt dispusi la a-l flata / lingusi, sunt priviti cu maxima suspiciune si introdusi in categoria „dusmanilor si tradatorilor”[19].

De altfel, la Prahova a existat, cel putin pana la 01.07.2014, „cea mai nocivă filiala a SRI[20]”, fie si numai pentru simplul motiv ca, timp de 25 ani, a fost condusa numai de ofiteri de securitate.

Col. MARIN CONSTANTIN (un demn urmas al lui Paltanea in activitatea infractionala, dar un epigon al acestuia din punct de vedere al inteligentei si profesionalismului[21]), culmea, mutat la DJI Dambovita, fara a fi indepartat din sistem, tinde a-i intrece pe toti.

3. Imixtiunea / influenta factorului politic

De la inceput putem fi de acord, ca un compromis secvential si conjunctural, ca aceasta ar putea exista, dar pentru a sustine valori, pentru a promova in sistem persoane utile, eficiente, si nu clientela personala ori de grup de proasta calitate umana si profesionala, fii, nepoti, rude ori amante ale fostilor securisti.

Si aceasta, insa,trebuie realizata elegant, transparent, ca o varianta de „lobby”, nu ca trafic de influenta.

Cel mai elocvent exemplu este numirea pe criterii strict politice si de interese de grup a prim – adjunctului directorului SRI (care este functie militara)[22]. Acesta nu se supune niciunui regulament si nici Ghidului carierei in SRI, fiind probabil numit pe viata. Oricum, 11 ani nu s-a miscat de pe functie si ati vazut ca a inceput sa o ia razna! (potrivit reputatului medic ieșean Răzvan Constantinescu, medic primar medicină internă și gastroenterologie la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie Iași, pe care l-a și condus o perioadă și șef de lucrări la UMF “Gr. T. Popa” Iaşi, șeful operativ al SRI suferă de o afecțiune extrem de gravă și de rară, numită sindromul ”Coreea Huntington”).

Din cauze care ne scapa, seful de facto al SRI este, de 11 ani, g-ral. lt. COLDEA FLORIAN MIHAIL. Cu gradul de maior in 2005, este in 2014 general locotenent (dupa noua ani, adica cate un grad la fiecare 1,8 ani). Napoleon Bonaparte – unul dintre cei mai buni conducatori militari ai tuturor timpurilor – dupa ce a inceput Revolutia franceza, a devenit locotenent colonel (1791) in Garda Nationala Corsicana. In 1793, Corsica isi declara independenta si Bonaparte, un patriot francez si un Republican, se alatura Frantei impreuna cu familia sa. I s-a dat gradul de capitan intr-o armata care se lupta cu Toulonul, o baza navala, care ajutata de flota Britanica, era in razboi cu Republica. Inlocuind un general de artilerie ranit, el si-a asezat tunurile in asa fel incat flota britanica a fost invinsa si Toulonul a cazut. Ca rezultat, Bonaparte a fost inaintat la gradul de general de brigada la 24 de ani. Napoleon ar fi extrem de invidios pe g-ral. lt. Coldea care, la 43 de ani, a ajuns general cu trei stele, desi campaniile sale militare nu sunt studiate la academii miltare din întreaga lume si nici nu va ramane în istorie datorită creării vreunui cod (cum este Codul Napoleonian, care a pus fundatia legislatiei administrative si judiciare în majoritatea tărilor Europei de Vest). 

Din ratiuni care exced puterii noastre modeste de a intelege, ata ex-directorul GEORGE CRISTIAN MAIOR cat si EDUARD HELLVIG au transferat prim-adjunctului principalele si cele mai importante parghii ale managementului acestei institutii de securitate nationala, in conditiile in care delegarea atributiilor functiei, chiar daca poate avea loc din considerente de degrevare de sarcini si operativitate, nu-l putea deroba pe director de la obligatia coordonarii nemijlocite a catorva din unitatile centrale „cheie” in orice organizatie militara: management al resurselor umane, securitate interna / protectie, asigurare juridica si de control.

De altfel, desi este negata cu vehementa influenta politicului in activitatea SRI, inclusiv in activitatea de resurse umane, ramane relevant exemplul mr. ANDRONCHE FLORIAN de la SRI Prahova (fost coleg de liceu si finul de cununie al ministrului justitiei, ROBERT CAZANCIUC), care, la interventia demnitarului – contrar oricaror legi sau / si ordine interne de linie – a fost  detasat la Ministerul Justitiei in functia de consilier personal al ministrului pe probleme de protectie informatii clasificate / apararea secretului, in conditiile in care ofiterul nu avea vreo pregatire profesionala in domeniu, acesta activand la DJI Prahova pe o functie de executie pe un profil complet paralel, amenintari tranfrontaliere. Chiar seful structurii de resurse umane de la SRI Prahova, mr. PATRASCU DORIAN, a refuzat sa intocmeasca documentele de detasare ale mr. ANDRONACHE FLORIAN, motivat de faptul ca miscarea de personal este nelegala, este „caz unic” si ca el „nu vrea sa intre la puscarie”.

4. Carente (lacune sau reglementari improprii) din cadrul legislativ, unele contrare dreptului european, altele chiar neconstitutionale:

1. a) Cadrul juridic general:

Lipsesc din actuala legislatie urmatoarele acte normative: o adevarata lege a lustratiei, pachetul de legi de securitate nationala si, indeosebi, legea de aprobare a unui statut al cadrelor militare de informatii.

Sunt deficitare reglementarile din: Legea 182 /2002 si HG 585 / 2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania care permit, contrar Constitutiei[23], ca neacordarea, retragerea, nerevalidarea certificatului / avizului de securitate sa nu se motiveze.

1. b) Cadrul juridic intern:

In primul rand, unele din actele normative interne (instructiuni, metodologii, norme aprobate prin ordine de director sau dispozitii operative) sunt neconstitutionale sau / si in total dezacord cu legislatia general valabila in acel domeniu (de ex. al actiunii disciplinare ori carierei militare), chiar contrare Statutului cadrelor militare aprobat prin Legea nr. 80/1995, modificata si completata, neexistand absolut niciun control real, independent si eficient privind legiferarea interna. Daca textele legilor cartelelor pre-pay si cele denumite „Big Brother” (retentia datelor, securitatea cibernetica) pe care SRI dorea sa le impuna, nu respectă drepturile şi libertăţile garantate de Constituţia României, cred ca este mai mult decat credibil ca cele interne din SRI, cu atat mai putin sau deloc.

In al doilea rand, nu exista o sistematizare / codificare a actelor normative, astfel ca principalele atribute ale cadrului normativ intern sunt incoerenta, confuzia (data amalgamul de norme juridice si caracterul contradictoriu al unora), redundanţa. Acestea sunt redactate neglijent si, nu de putine ori, confuz si nejuridic, unele cu stiinta, tocmai pentru a lasa loc abuzurilor, cele mai elocvente fiind:

– Ghidul carierei in SRI  (care este contrar Statutului cadrelor militare);

– „Instructiunea privind modul de stabilire, sanctionare, evidenta, raportare si analiza a abaterilor disciplinare savarsite de cadrele militare din SRI” (o balmaeala juridica);

– OD SRI privind auditul intern si verificarea speciala, ca specie atipica a acestuia, anume „strecurata” in acest act normativ, o inventie sui-generis pe care nu o mai gasesti la nicio structura militara;

– OD SRI referitor la activitatea de securitate interna, copiat parca dupa un manual stalinist.

De subliniat esenta: pana si in noul Cod de procedura penala, legiuitorul a renuntat la sistemul inchizitorial si l-a adoptat pe cel acuzatorial[24]. In SRI, nu !

Pe de alta parte, adevarul este ca, sub masca reformei institutionale destinata modernizarii si eficientizarii SRI, au fost create mecanisme juridice[25] care – utilizate cu rea credinta, actionate din orgolii personale si razbunare de catre unele cadre din conducerea SRI, sprijinite de ofiteri obedienti / slugarnici, carieristi si straini de principii precum: deontologia profesionala, prezervarea valorilor (versus eradicarea semidoctismului si imposturii in SRI), asigurarea riguroasa a legalitatii – au condus simptomatic la indepartarea abuziva din functii a unor ofiteri considerati incomozi (fie prin eliberarea din functie, fie prin deja celebra „ventilare”[26] inventata, chipurile, de un „expert” britanic, consultant al SRI) si chiar la indepartarea lor din sistem, prin trecerea arbitrara in rezerva, sau, mai rafinat, prin supunerea la presiuni si amenintari (directe sau voalate/subliminale), fortandu-li-se demisia.

Fara teama de a gresi, afirmam ca multe cadre militare cu o larga deschidere intelectuala si temeinica pregatire profesionala – dar care erau considerate incomode deoarece au avut verticalitate morala si profesionala, exprimandu-si punctele de vedere in mod corect, cu argumente legale si faptice, fara a fi dispuse la compromisuri contrare interesului Serviciului, al imaginii acestuia ori in fraudarea legii, sub aspectul actiunilor si rezultatelor – au fost indepartate abuziv din sistem.

5. Lipsa de reactie imediata si ferma a conducerii SRI fata de abuzurile, faptele de coruptie savarsite de unele cadre cu functii de conducere.

In general, se pedepsesc fara ezitare cadrele militare de executie sau cu functii mici (care, desigur, in cazul stabilirii vinovatiei, chiar necesita a fi sanctionate corect si proportional cu faptele si urmarile lor). Necazul apare, insa, atunci cand, cu cat urcam catre baza piramidei organizationale (piramida SRI este rasturnata, cu varful in jos !), adica pe masura  ce ofiterii si generalii sunt pe functii mari si importante, scade / se dilueaza disponibilitatea de a se trece la masuri punitive asupra celor vinovati, pana la disparitie (exemplu elocvent este prezentul caz al fostului si actualului sef de directie judeteana, col. MARIN CONSTANTIN)[27].

6. Sindromul „piramidei inversate”. Mentinerea unei statu-quo organizatorice contrara celei clamate oficial.

Evitand a intra in amanunte ori abordari teoretice pretioase si aride de managementul organizatiei, arat ca esenta problemei este: cadrele din „informativul pur”, ofiterii care lucreaza in „productie” cu surse secrete umane, ori strict si direct conex lor, nu depasesc, real (nu cel din hartii), 40-45 %.

Piramida organizationala / organigrama SRI (grafic):

Asiguram pe cititori ca demersul este izvorat din principiul de bun simt de a se face dreptate (si nu justitie) prin:

– dezactivarea persoanelor vinovate de abuzuri si coruptie si neutralizarea parghiilor / mijloacelor dolosive utilizate, prevenind, astfel, producerea altor prejudicii si evitand amplificarea celor existente;

– restitutio in integrum nu numai in ceea ce priveste personele, care au de suferit complet nejustificat din cauza atitudinii / conduitei unei parti din conducerea SRI, lipsita de: respect pentru onoarea si demnitatea cadrelor din subordine; pretuire pentru adevar si prioritatea legii in fata intereselor meschine personale si de grup;

 – reasezarea SRI pe baze sanatoase de management si functionare in beneficiul asigurarii starii de normalitate a natiunii si a valorilor reale de prezervare a securitatii nationale.

Si o ulima intrebare: care sunt serviciile fenomenale aduse de Cold si cui, d ste mentinut in funtie. Un mandat de 11 ani nu credeti ca este exagerat, daca nu cumva desantat?!      (Cerasela N.)

[1] “Impotriva adevarului nu sunt argumente” (Petre Tutea).

[2] Dupa peste un deceniu si jumatate de la Revolutie, abia în 2006, au fost trecuti în rezervă generalii: Dumitru Bădescu, Adrian Hoinaru, Ioan Micheu şi Gheorghe Tarcavu, toti aflati pe functii de conducere în unitati central ale SRI si toti au făcut parte din structurile Securităţii. In 2008 au fost trecuti în rezervă gene­ralii Dumitru Zamfir şi Ionel Marin, din conducerea SRI. Dupa 2009 au fost trecuti în rezervă alti foşti ofiţeri de Securitate: ­Ionel Bidireci, Marius Brateanu, Petrache Cândea (fost şef al Corpului de control în cadrul SRI), Adrian Bărbulescu, Daniel Coman, Laurian Gheorghe, Marin Ioniţă, Sava Cons­tantin, Ioan Voicu, Aurel Rogojan, fostă „mână dreaptă” a şefului DSS, Iulian Vlad.

[3]Sursa:http://www.ziare.com/buzau/articole/comandant+sri+buzau+mateescu. Col. Dinca a fost, insa, mentinut in SRI, tot pe o functie pe linie de comanda (LAP), pana in 2013, fiind, ca si col. Marin, tot un “specialist” indispensabil.

[4]  PASARE AURELIU, ns. 06.02.1935 in Bucuresti, fiul lui Gheorghe si Elena, a fost stabilit ca avand calitatea de “lucrator al Securitatii” prin Sentinta civila nr. 1248 din 10.03.2010 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti in ds. nr. 8168/2/2009. A fost ofiter – sef de colectiv la Serviciul 0110 in cadrul Securitatii Municipiului Bucuresti.

[5] Acestea sunt doar cateva exemple cunoscute de subsemnatul.

[6] Pentru care conditia prioritara pe care o are in vedere la recrutarea candidatilor care aplica pentru incadrarea in SRI, este ca acestia sa aiba o legatura, cat de mica, prin ascendenti, rude colaterale etc., cu fosti ofiteri de securitate sau, cel putin, sa fie recomandati de un securist (cunoaste despre aceasta „profesiune de credinta” dl. cpt. FEHER TEODOR (Directia „K” Bucuresti). Pentru col. BALAN este supremul reper valoric. De altfel, cu asa sefi securisti de-a lungul intregii perioade de dupa 1989, el insusi securist, este absolut imposibil sa aiba alta mentalitate, dar nu acesta este de vina, ci sistemul ca il suporta si nu-l ejecteaza.

[7] In septembrie 2008, ICCJ l-a condamnat la trei ani de inchisoare pe g-ral. brig. SRI Eugen Grigorescu (pentru abuz in serviciu in forma calificata si retinerea si distrugerea unor inscrisuri) in dosarul privind disparitia jurnalului disidentului Gheorghe Ursu, omorit in bataie de Securitate in anul 1985.

[8] In 04.02.2013, g-ral. brig. (r) Ovidiu Soare, fost şef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică, a fost condamnat definitiv de ICCJ la trei ani închisoare cu suspendare, sub supraveghere, pentru corupţie.

[9] Fostii directori adjuncti ai SRI, generalii Ionel Marin si Dumitru Zamfir precum si maiorul Catalin Miu au fost condamnati in octombrie 2011 de ICCJ la un an de închisoare cu suspendare pentru fals în declaratii în dosarul privind închirierea si ulterior cumpararea ilegala a unor locuinte RA-APPS, la preturi subevaluate.

[10] Prin Decizia penală nr. 236 din 19.12. 2013, ICCJ l-a condamnat definitiv pe g-ral. brig. (r) PETRACHE CANDEA, fost şef al Corpului de Control din Serviciul Român de Informaţii  pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice şi instigare la infracţiunea de fals intelectual în legătură directă cu o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie, la doi ani inchisoare cu suspendare. Aceeaşi pedeapsă au primit-o g-ral. brig. (r) ADRIAN BĂRBULESCU, locţiitor al şefului Corpului de control SRI, col. (r) GEORGE ICLEANU şi lt. col. (r) DUMITRU DĂNUŢ VLĂDICĂ, toţi din SRI, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual în legătură directă cu o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie.

[11] “Imperiile se prabusesc in cateva saptamani, in timp ce mentalitatii securiste ii trebuie cateva generatii ca sa dispara” – Vladimir Bukovsky

[12] Procesul complex, sensibil, care ar trebui sa fie specializat si caracterizat de profesionionalism, al recrutarii (punctare, interviu-verificarea cunostintelor de cultura generala si a celor minimale specifice pentru accederea in sistem, selectie), este lasat pe seama unor comisii ad-hoc constituite la nivel teritorial, cu o compozitie relativ eterogena valoric, alcatuite din sefi de structuri sau inlocuitori / loctiitori ai acestora, pe de o parte novici in astfel de activitati sau / si, pe de alta parte, care, de multe ori, ei insisi nu fac fata (sub aspectul culturii generale, profesionale si aptitudinilor teoretice si practice) sarcinilor si atributiilor din propria fisa a postului. In acest context, este lesne de inteles ca recrutarea nu se realizeaza pe criterii stiintifice, pe repere bine si oportun conturate nevoilor reale ale SRI, ci, mai degraba subiective, dupa „chipul si asemanarea” fiecaruia din membrii acestor comisii de incadrare, ori pe baza unor „simpatii” sau „antipatii”.  

[13] Leit – motivul pagubos: “Este baiat bun, este de-al nostru. Merita, chiar daca nu stie nimic si  nu este pregatit profesional !”

[14] Mircea Eliade spunea: “Mediocritatea e cu atat mai impresionanta cu cat o descoperi intr-o structura ce se crede deasupra mediocritatii.”

[15] Nota bene: Securist nu este o meserie, ci o mentalitate.

[16] Petre Tutea recunostea: “Bergson e mai cuviincios ca Aristotel şi zice că democraţia e singurul sistem compatibil cu libertatea şi demnitatea umană, dar are un viciu incurabil: n-are criterii de selecţiune a valorilor. Deci democraţia e sistemul social în care face fiecare ce vrea şi-n care numărul înlocuieşte calitatea… Triumful cantităţii împotriva calităţii.”

[17] Gen: „…conform celor ordonate de domnul general X, in lumina celor spuse de domnul colonel Y” sau „O fi contrar ordinului de linie,  dar daca asa a ordonat domnul Prim-adjunct !” etc.

[18] Exemplu relevant: intre cadrele din Securitate si nonsecuristi.

[19] Reflex mostenit de la col. PALTANEA.

[20] Ondine Ghergut, “Secretul reformarii SRI”, Romania Libera din 26 martie 2014, editia electronica.

[21] Vorba lui Petre Tutea: “Mare noroc că există oameni care sînt idioţi! Funcţia idiotului e pozitivă, pentru că fără el n-am înţelege nici geniul, nici normalitatea.”

[22] Senatorul VALER MARIAN a făcut o declaraţie politică în şedinţa Senatului din 22.05.2013. Din declaratia „Generalul Coldea, cȃinele de pradă al democraţiei”, redam selectiv: << Conform multor foşti şi actuali lucrători din Serviciul Romȃn de Informaţii, şeful de facto al principalului serviciu secret din Romȃnia este generalul Florian Mihai Coldea, prim adjunct al directorului SRI şi omul de încredere al preşedintelui Traian Băsescu. Generalul Coldea coordonează toată activitatea informativ – operativă a serviciului, directorul SRI, George Cristian Maior, conducând serviciul la nivel de reprezentare şi cooperare (s. n.) cu celelalte instituţii similare din ţară şi din străinătate. …. a fost propulsat în această funcţie, potrivit unor rudenii apropiate ale acestuia, pe filieră politică PDL, respectiv cu concursul primarului municipiului Arad, Gheorghe Falcă, şi a socrului acestuia, Gheorghe Seculici. Primarul Gheorghe Falcă era, în perioada respectivă, secretar executiv naţional al PDL şi se afla în relaţii apropiate cu preşedintele Traian Băsescu, care i-a fost naş de căsătorie, precum și naş de botez al unicului său copil. Gheorghe Seculici era vicepremier şi ministru al Economiei în Guvernul Tăriceanu I la data promovarii lui Coldea în fruntea SRI. Devotamentul față de președintele Băsescu și lipsa de scrupule în acțiunile sale i-au conturat un portret de funcționar slugarnic, de tipul securistului habotnic din perioada bolșevică, capabil de orice abuz pentru a executa ordinele stăpânului care l-a promovat în funcție și grad, fiindu-i devotat orbește acestuia … Deși îi place să facă pe misteriosul și este plin de morgă, Coldea este în realitate un individ lipsit de orizont intelectual (vezi esecurile la examenele din facultate si din academie) si de capacitate de comunicare, precum si de discernământ si de spirit critic, fiind considerat capabil de orice de către ofiteri din SRI care l-au cunoscut mai bine: “Este capabil să îngroape orice si pe oricine”. >>.

[23] Art. 21 – Accesul liber la justiţie. (1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. Art. 24 – Dreptul la apărare.  (1) Dreptul la apărare este garantat. Comentariu: cum si cu privire la ce sa te aperi, daca nu cunosti motivatia unui act administrative care te lezeaza ?!

[24] Fara a intra in amanunte de tehnica legislativa, mentionez – spre stiinta – ca noul cod procedural penal arata o schimbare de optică a legiuitorului cu privire la rolul organelor judiciare (procuror, instanta) în procesul penal, adoptand norme care au ca trăsături esenţiale pe cele caracteristice sistemului procesual acuzatorial, renuntand la vechiul sistem procesual inchizitorial.

[25] E g.: “Ghidul carierei in Serviciul Roman de Informatii”.

[26] Este fosta metoda de conducere din epoca comunista de “rotire a cadrelor”. Explicatia oficiala este ca “mutarile au loc periodic, pentru optimizarea structurilor de management ale SRI in teritoriu”. Admitand, in extremis, ca explicatia este sincera, atunci nu se intelege ratiunea mentinerii col. Marin la conducerea unei DJI timp de noua ani. Probabil ca la Prahova nu se impusese o “optimizare” pana pe 01.07.2014, totul fiind impecabil, sau g-ral. lt. Coldea a citit Cel mai iubit dintre pamanteni de Marin Preda: “Ce-aş avea eu împotriva lui? Că e imbecil? E un imbecil liniştit şi îi e frică de mine, de ce l-aş schimba cu un imbecil de care să-mi fie mie frică?”

[27] Au existat si numeroase cazuri de ofiteri si, indeosebi, generali „pedepsiti”, dar nu in sensul clasic, si nu pentru abateri disciplinare propriu-zise, ci pentru ca au devenit incomozi ori reprezentau un real pericol pentru functiile ocupate de cei din primul palier de conducere. In constiinta / memoria colectiva a organizatiei se cunosc / comenteaza multe astfel de eliberari / schimbari din functie intempestive, apreciate ca fiind nu numai nerationale, contraproductive, dar si ca reactii de razbunare, ori ca masuri de prevenire a accederii respectivului, in viitor, la momentul oportun / contextul prielnic, intr-o functie superioara. Nu ne permitem sa emitem opinii (deoarece nu suntem abilitati in acest sens, neavand caderea profesionala sa emitem judecati de valoare cu privire la managementul strategic al resursei umane in SRI), dar cazul generalului STEFANUT ION, fost sef al Directiei Generale de Protectie si Contracarare a Terorismului este simptomatic pentru caracterul lui Coldea.