Actualitate
Document exploziv: `cartitele` procuroarei Elena Radescu din presa. Legatura cu cazul Lele, Panait si mafia petrolului
Este deja de notorietate relatia de subordonare pe care unii din presa o au cu serviciile de informatii, existenta „acoperitilor” in presa romaneasca fiind un fapt recunoscut si de necontestat.
Exista insa si o relatie a procurorilor cu unii din presa, relatie care merge in ambele sensuri.
Pe de o parte, procurorii le dau respectivilor din presa, „pe surse”, detalii din dosarele penale, in general cu scopul de a linsa mediatic persoana acuzata si de a pune presiune publica pe judecator pentru ca acesta sa dispuna o masura preventiva, in general cea de arest preventiv. De asemenea, dandu-le informatii „pe surse”, procurorii ii pot ajuta pe respectivii jurnalisti sa se ridice in breasla, aratand ca sunt persoane bine informate si conectate, cu toate beneficiile ce decurg de aici.
Pe de alta parte, exista si situatii cand, in baza unor „relatii” fie cladite in timp, fie desemnate la ordin, legatura merge si in sens invers, cei din presa furnizand informatii procurorilor.
O astfel de „relatie operativa” cu o persoana din presa a avut-o si procuroarea inspector Elena Radescu, pe cand lucra in 2002 alaturi de procurorul Cristian Panait in dosarul in care, la ordin, trebuiau sa-l „inhate” pe procurorul Alexandru Lele din Oradea.
Astfel, pe data de 5 martie 2002, cu trei saptamani inainte de a-l perchezitiona pe procurorul Alexandru Lele la Oradea, procuroarea Elena Radescu a fost contactata la Parchetul General de un anume Dinca Dan Alexandru, jurnalist la Agentia de monitorizare a presei, care i-a transmis ca a intrat in posesia unui material cu titlul „Mafia, petrolul si bihorenii – Alegeri cu parfum de carburanti”, care urma sa fie publicat in ziarul Romania Libera.
Detaliile privind aceasta intalnire reies dintr-un proces verbal semnat de procuroarea Elena Radescu, pe care-l prezentam in exclusivitate mai jos.
Din procesul verbal semnat de procuroarea Elena Radescu pe data de 5 martie 2002 se poate vedea cum „jurnalistul” Dinca Dan Alexandru, dupa ce a primit respectivul material prin intermediul purtatorului de cuvant al Ministerului Agriculturii, face o serie de diligente pentru a afla cine e de fapt autorul materialului cu titlul „Mafia, petrolul si bihorenii – Alegeri cu parfum de carburanti”.
Desi autorul materialului nu si-a declinat identitatea, „Dinca Dan Alexandru sustine ca poate recunoaste persoana cu care a discutat in legatura cu materialul mentionat”, a scris procuroarea Elena Radescu in procesul verbal.
Dinca nu i-a adus materialul procuroarei Radescu la parchet, asa ca cei doi au plecat la sediul Agentiei de monitorizare a presei, unde Dinca i-a aratat acesteia materialul respectiv, care avea 120 de file.
„A doua zi am copiat in prezenta acestuia materialul la sediul Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, camera 504 si l-am restituit, pastrand copia”, si-a concluzionat procuroarea Elena Radescu procesul verbal.
Procesul verbal in cauza, impreuna cu o serie de documente care atesta conlucrarea procuroarei Elena Radescu cu anumite servicii in scopul mazilirii unor magistrati incomozi ori acoperirea unor abuzuri facute de procurori, au intrat recent in posesia Romanian Community Coalition.
Din acest proces verbal se poate observa relatia de subordonare care exista atunci intre acel jurnalist si procuroarea Elena Radescu. Astfel de relatii s-au intins pana azi, dovada fiind fie informatiile care apar „pe surse”, confirmate ulterior de procurori, fie informatii aparute in presa in baza carora se „autosesizeaza” procurorii.
Clamarea publica ca justitia din Romania „s-a reformat” este doar o perdea de fum, bine intretinuta de propaganda din presa, perdea in spatele careia de fapt s-au perpetuat aceleasi practici securiste, de subordonare a justitiei si a presei, mostenite din perioada comunista.
Am cautat cine este Dinca Dan Alexandru si nu l-am gasit nicaieri. Ar fi binevenit daca cineva din presa din Romania ar afla cine este acest „jurnalist”.
Contextul acestui proces verbal
Dupa ce, pe data de 19 aprilie 2001, procurorul Alexandru Lele l-a arestat pentru trafic si contrabanda cu produse petroliere pe Adrian Tarau, fiul prefectului PSD de Bihor din acea vreme, Parchetul General a pornit, din ordin politic, un dosar impotriva lui Alexandru Lele. Dosarul a primit nr. 102/P/2002.
In dosarul respectiv a fost delegat sa lucreze tanarul procuror Cristian Panait, cu o experienta in parchet de numai 5 ani, secondat de procuroarea Elena Radescu, care insa era capul operatiunii de „inhatare” a lui Lele.
In acest context, pe data de 5 martie 2002, are loc intalnirea dintre procurorul Elena Radescu si jurnalistul Dinca, intalnire mentionata in procesul verbal mai sus amintit.
Pe data de 25 martie 2002 procurorul Cristian Panait a efectuat perchezitia acasa la Alexandru Lele in Oradea si nu i-a gasit nimic.
Pe data de 1 aprilie 2002 Cristian Panait i-a dat scoatere de sub urmarire penala (SUP) lui Alexandru Lele in dosarul nr. 102/P/2002.
In aceeasi zi procurorul ierarhic superior Ilie Piciorus a infirmat solutia de SUP data de Cristian Panait, a luat dosarul nr. 102/P/2002 de la Cristian Panait si l-a dat procuroarei Elena Radescu pentru a continua ancheta.
Pe data de 10 aprilie 2002, ca urmare a presiunilor exercitate asupra sa, Cristian Panait s-a sinucis. In urma mortii sale cazul a intrat in atentia presei nationale, devenind de notorietate.
Ce spune procurorul Alexandru Lele din Oradea despre Elena Radescu
Procuroarea Elena Radescu este cea care, dupa moartea procurorului Cristian Panait, a fost desemnata ca procuror principal care sa-l ancheteze pe procurorul Alexandru Lele din Oradea.
Pe durata anchetarii lui Alexandru Lele, procuroarea Elena Radescu i-a incalcat o serie de drepturi procesuale, comitand abuzuri recunoscute inclusiv de instanta. Cu toate aceastea, procuroarea Elena Radescu nu a fost sanctionata disciplinar ori in alt fel.
Dosarul facut de Elena Radescu a fost trimis in judecata, iar instanta a dispus restituirea acestuia la parchet, pentru ca in final Parchetul General sa dispuna scoaterea de sub urmarire penala a lui Alexandru Lele.
Din 2 aprilie 2002, de cand s-a pus in miscare actiunea penala impotriva sa, si pana in ianuarie 2008, dupa ce i s-a dat SUP, procurorul Alexandru Lele a fost suspendat din functie.
Tot procuroarea Elena Radescu i-a trimis in judecata in aceasi perioada si pe judecatorii Adrian Popa si Traian Munteanu, de la Tribunalul Bihor, ambii fiind achitati definitiv de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie. In dosarul acesta, procuroarea Elena Radescu a ascuns probe care dovedeau nevinovatia celor doi judecatori.
Contactat pentru a comenta pe marginea acestui document si modul de a ancheta al procuroarei Elena Radescu, fostul procuror Alexandru Lele, actualmente avocat, a declarat pentru Romanian Community Coalition:
„Dosarele Lele-Panait si Popa-Munteanu, instrumentate prin 2001-2002 de procurorul Elena Radescu, nu mai apartin, demult, protagonistilor. Ele si-au dobandit totala independenta si, de mai bine de 15 ani, au fost mediatizate in exces, folosite „pe bucati” de oricine voia sa faca o oarecare demonstratie despre Justitia din Romania. Partile, institutiile, subiectii cauzelor si toti cei implicati au fost prezentati numai in culori extreme, fie eroi, fie victime inocente, fie calai, fie justitiari intransigenti.
In aceeasi perioada, sistemul a evoluat mai mult in sensul perfectionarii metodelor, ascunderii realitatii si manipularii unei societati atat de contorsionate precum cea romaneasca. Subtilitatea dezinformarii a atins cote nebanuite.
Totusi, de fiecare data cand sunt chestionat despre aceste dosare – in care, fara voia mea, am fost tarat in urma cu mai bine de un deceniu – am surpriza sa descopar, printre filele dosarelor, fatete noi ale acelor evenimente. Dar si neplacerea (asumata) sa revad fetele hade ale unor supravietuitori recuperati de sistem, pe care timpul le ridica, periodic, la suprafata.
Jigodia care ne-a cercetat abuziv, care a ascuns probele ce ne dovedeau nevinovatia, care a fost facuta posta de detinutii resentimentari si predispusi la orice combinatie, care a denaturat adevarul prin santajarea martorilor si a alimentat linsarea mediatica a celor incomozi nu a disparut din peisaj!
Procurorul tortionar Elena Radescu a fost un veritabil pionier al acestor metode de politie politica. Ea a supravietuit acelor vremuri si preda in continuare lectii de manipulare judiciara de la amvonul Inspectiei Judiciare! Locul de care ar trebui sa fie cel mai putin asociata.
Rusine magistratilor care o suporta! De fapt, acestia descopera ca isi merita soarta doar atunci cand sunt luati la catare de ortacii Radeascai.”
Despre Elena Radescu
Procuroarea Elena Radescu a devenit cunoscuta recent opiniei publice, dupa ce in vara anului 2017 a facut parte dintr-o echipa de sase procurori care au efectuat un control de fond la Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si a sustinut – alaturi de inca doi procurori din echipa – ca, desi DNA nu mai fusese controlat pe fond de 10 ani, nu a gasit nici o neregularitate.
In prezent, procuroarea Elena Radescu este procuror inspector in cadrul Inspectiei Judiciare, pozitie pe care o ocupa din 2006.
Surse din parchet au confirmat pentru Romanian Community Coalition ca Elena Radescu, in calitate de procuror inspector, a protejat procurorii agreati de sistem si le-a acoperit abuzurile.
Elena Radescu a urmat cursurile facultatii de drept intre 1983-1988.
In noiembrie 1990 aceasta a intrat in procuratura, activand pana in aprilie 1995 in cadrul procuraturii locale Valenii de Munte.
Din mai 1995 pana in ianuarie 1999 Elena Radescu a activat ca procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova.
Surse convergente din parchet ne-au confirmat ca in aceasta perioada procuroarea Elena Radescu a protejat mai multe persoane din Prahova apropiate de serviciile de informatii si care au facut contrabanda cu combustibil in Serbia in perioada embargoului.
Amintim ca in perioada respectiva a fost un scandal imens in Romania cunoscut sub numele „operatiunea Jimbolia”, in cadrul careia zeci de mii de tone de combustibil au fost trecute ilegal in Serbia. Ulterior s-a aflat ca ofiteri cu rang inalt in SRI erau implicati in acel trafic si protejau contra-informativ transporturile de combustibil, unii fiind si condamnati pentru contrabanda cu produse petroliere.
Devoalarea implicarii unor ofiteri SRI in contrabanda cu combustibil spre Serbia „a determinat luarea deciziei de a nu-i mai implica direct in astfel de operatiuni si in activitatea nemijlocita a unor firme, ci de a o face numai prin intermediari gen Tarau”, ne-a declarat Alexandru Lele.
In februarie 1999 Elena Radescu ajunge procuror inspector la Parchetul de pe langa ICCJ, pozitie pe care o ocupa pana in noiembrie 2002.
Dupa cum se poate remarca, cu nici 10 ani de experienta, procuroarea Elena Radescu a sarit direct de la Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova la Parchetul Inaltei Curti, trecand peste parchetul curtii de apel.
In perioada decembrie 2002 – noiembrie 2004 Elena Radescu a fost procuror inspector la Parchetul National Anticoruptie.
Din noiembrie 2004 pana in iunie 2005 Elena Radescu a fost delegata in functia de inspector sef de Sectie de inspectie din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Intre iunie 2005 – iunie 2006 a activat ca procuror la Parchetul de pe langa ICCJ.
Din iulie 2006 pana in prezent este procuror inspector in cadrul Inspectiei Judiciare.
In acest context, faptul ca procuroarea inspector Elena Radescu sustine ca nu a gasit nici o neregularitate la DNA, desi aceasta institutie nu a fost verificata pe fond de 10 ani, arata inca odata cum sistemul mafiot din justitie isi foloseste si protejeaza oamenii.
Vom reveni cu noi documente.
Chris Terhes
Romanian Community Coalition
Actualitate
Ministrul german al apărării: Armata germană poate asigura securitatea într-o zonă demilitarizată din Ucraina
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat pentru publicația Suddeutsche Zeitung că armata germană poate asigura securitatea într-o posibilă zonă demilitarizată din Ucraina, în contextul unui acord de încetare a păcii discutat în ultimele luni, conform Pravda Ukrainska.
Dislocarea trupelor germane
Întrebat despre dislocarea trupelor germane în zona tampon dintre Ucraina și Rusia, Pistorius a afirmat: „Acest lucru va fi discutat când va veni vremea.”
Responsabilitatea în cadrul NATO
„Suntem cel mai mare partener al NATO în Europa. Deci, evident, vom juca un rol și ne vom asuma responsabilitatea,” a adăugat ministrul german.
Crearea unui nivel de securitate pentru Ucraina
Pistorius a subliniat că principala problemă consta în crearea unui nivel de securitate pentru Ucraina care să prevină o nouă invazie a teritoriului ucrainean de către Rusia, în viitor. De asemenea, a menționat că va călători în curând în SUA pentru a discuta cu Administrația Trump despre acest subiect.
Confirmarea ideii unei misiuni de menținere a păcii
Ideea unei misiuni de menținere a păcii în Ucraina, în contextul unor posibile negocieri, a fost confirmată și de președintele Zelenski în decembrie 2024. Până acum, statele baltice și Franța au sugerat că ar putea participa la o astfel de misiune.
Actualitate
Miopie vs. hipermetropie: cum să recunoști semnele la copilul tău
Vederea joacă un rol esențial în dezvoltarea copiilor, influențându-le performanțele școlare, relațiile sociale și activitățile zilnice. Două dintre cele mai frecvente probleme de vedere la copii sunt miopia (vederea slabă la distanță) și hipermetropia (vederea slabă de aproape). Deși par opuse, ambele condiții pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții copilului tău.
Hai să descoperim diferențele dintre miopie și hipermetropie, cum poți identifica semnele fiecărei afecțiuni și ce opțiuni de tratament sunt disponibile.
Ce este miopia?
Miopia, cunoscută și ca „vederea slabă la distanță”, apare atunci când ochiul este mai lung decât ar trebui. Acest lucru determină focalizarea luminii înaintea retinei, ceea ce face ca obiectele aflate la distanță să pară neclare. Este una dintre cele mai frecvente afecțiuni oculare la copii și, de obicei, apare între 6 și 14 ani.
Semnele miopiei la copii:
– Strângerea din ochi pentru a vedea mai bine la distanță
– Apropierea foarte mult de televizor, cărți sau jucării
– Plângeri de dureri de cap sau oboseală oculară
– Frecarea frecventă a ochilor
– Acoperirea unui ochi sau clipitul excesiv
Miopia este în creștere la nivel global, afectând un număr tot mai mare de copii din cauza timpului petrecut la ecrane și a lipsei de expunere la lumina naturală.
Ce este hipermetropia?
Hipermetropia, sau „vederea slabă de aproape”, este opusul miopiei. Ochiul este mai scurt decât normal, ceea ce determină focalizarea luminii în spatele retinei. Copiii cu hipermetropie pot vedea obiectele aflate la distanță mai clar decât cele apropiate.
Semnele hipermetropiei la copii:
– Dificultăți de concentrare asupra obiectelor apropiate
– Ochii obosiți sau dureri oculare după citit sau alte activități de aproape
– Iritabilitate sau nervozitate după perioade prelungite de concentrare
– Vedere dublă
– Lipsa de interes pentru activități care implică focalizare aproape
Pot copiii să fie atât miopi, cât și hipermetropi?
Este rar, dar posibil ca un copil să fie miop la un ochi și hipermetrop la celălalt. Această condiție, deși neobișnuită, poate duce la dificultăți de focalizare și probleme în dezvoltarea vederii binoculare. Dacă observi că cel mic înclină capul pentru a vedea mai bine sau își folosește mai des un singur ochi, este important să consulți un oftalmolog pediatru.
Cum afectează aceste afecțiuni viața copilului tău?
Problemele de vedere pot avea un impact negativ asupra performanțelor școlare și asupra interacțiunilor sociale. Un copil care nu vede bine poate întâmpina dificultăți în a citi, în a urmări lecțiile la tablă sau în a participa la activități sportive. În plus, disconfortul vizual poate duce la frustrare, iritabilitate și chiar scăderea încrederii în sine.
Ce ar trebui să faci dacă suspectezi o problemă de vedere?
Primul pas este programarea unei consultații oftalmologice complete. Un specialist va evalua sănătatea ochilor copilului tău, va diagnostica problema și va recomanda soluțiile potrivite, cum ar fi ochelarii sau lentilele de contact.
Când ar trebui să îți duci copilul la oftalmolog?
– Între 6 și 12 luni, pentru o evaluare inițială
– La 3-5 ani, pentru o examinare completă înainte de a începe școala
– La fiecare 2 ani, dacă nu sunt necesare corecții vizuale
– Anual, dacă copilul poartă ochelari sau lentile de contact
Cum pot fi prevenite sau gestionate aceste probleme?
➔Timp în aer liber
Expunerea la lumina naturală ajută la sănătatea ochilor și poate reduce riscul dezvoltării miopiei. Încurajează-ți copilul să petreacă cel puțin 2 ore pe zi afară.
➔Limitarea timpului la ecrane
Regula 20-20-20 este extrem de utilă: la fiecare 20 de minute petrecute în fața unui ecran, copilul ar trebui să privească timp de 20 de secunde un obiect aflat la cel puțin 6 metri distanță.
➔Somnul adecvat
Un somn de calitate este esențial pentru sănătatea generală, inclusiv pentru ochi. Asigură-te că micuțul tău doarme cel puțin 8 ore pe noapte.
➔Consultații regulate
Examinările oftalmologice regulate sunt cheia pentru depistarea timpurie a problemelor și pentru gestionarea lor eficientă.
➔Ochelari sau lentile de contact
În funcție de diagnostic, medicul poate recomanda corecții optice pentru a îmbunătăți vederea și a preveni agravarea problemei.
Concluzie: Fii atent la semnalele copilului tău
Indiferent dacă este vorba despre miopie sau hipermetropie, depistarea timpurie și intervenția rapidă pot face o diferență enormă în viața copilului tău. Problemele de vedere nu trebuie să fie un obstacol în calea învățării, a jucatului sau a activităților zilnice.
La clinica KidOptik din București, specializată în oftalmologie pediatrică, medicii sunt pregătiți să îți ofere cele mai bune soluții pentru sănătatea vizuală a copilului tău. Programează o consultație astăzi și asigură-te că cel mic vede lumea clar și fără dificultăți!
Actualitate
Mario Diaz-Balart, noul vicepreședinte al Comitetului de Aproprieri al Camerei Reprezentanților
Miercuri, 17 ianuarie 2025, reprezentantul Floridei, Mario Diaz-Balart, a fost numit noul vicepreședinte al Comitetului de Aproprieri al Camerei Reprezentanților, o poziție cheie pentru a rezolva problema bugetului pentru exercițiul fiscal 2025 și pentru a lucra la un pachet major de reconciliere susținut de președintele ales Donald Trump.
Provocări majore
Diaz-Balart a recunoscut într-un interviu acordat Breaking Defense că aceste provocări vor necesita multă abilitate. „Marjele noastre sunt atât de strâmte încât va fi o sarcină foarte, foarte grea,” a declarat el referitor la ușoara majoritate republicană în Cameră, „și există o serie de persoane care au istoria de a vota împotriva unei propuneri, nu din cauza conținutului acestuia, ci din cauza a ceea ce nu conține.”
Optimizarea negocierilor
Cu toate acestea, Diaz-Balart speră să reinițializeze negocierile pentru anul fiscal 2025 înainte ca Rezoluția Continuă să expire în mijlocul lunii martie. „Nu există niciun motiv pentru care ar trebui să așteptăm până în martie”, a spus el, subliniind că este optimist că se va ajunge la un acord rapid pentru a permite comisiei de aproprieri să înceapă lucrările.
Provocările
Cu toate că apreciază conceptul de flexibilitate în bugetare, el evidențiază că Ministerul Apărării nu a reușit să treacă auditul financiar de rutină, ceea ce este îngrijorător. „Îmi place conceptul, dar având în vedere cantitatea uriașă de bani și faptul că este cea mai mare birocrație din lume, cum putem să ne asigurăm că nu avem, știți, ciocane de un milion de dolari sau alte exemple similare?” a spus el.
Obiectivele de evaluare
Diaz-Balart a menționat că ar dori să implementeze un buget bazat pe performanță, subliniind nevoia de a know exact ce se obține din investițiile financiare. Acesta a recunoscut că, deși se pot face îmbunătățiri, provocările legate de audituri și transparența cheltuielilor continuă să fie obstacole semnificative.
Legătura cu Libanul
În ceea ce privește sprijinul financiar pentru Forțele Armate Libaneze, Diaz-Balart a exprimat rezerve. „Forțele armate libaneze au fost una dintre puținele lucruri stabile acolo, dar sunt îngrijorat de influența pe care Hezbollah o are asupra țării,” a afirmat el.
Concluzie
Diaz-Balart este conștient de complexitatea situației din Liban și subliniază că orice suport financiar ar trebui să fie strict reglementat pentru a evita ca fondurile să ajungă în mâinile greșite. El a concluzionat că efectele situației din Liban sunt complexe și necesită o evaluare atentă înainte de a decide asupra unui sprijin suplimentar.
-
Exclusivacum 3 zile
Inculpatul Cătălin Stavri: Pseudojurnalistul care a ingenuncheat justiția și a santajat afacerile locale/ Cazul White Tower și abuzurile din Ploiești
-
Exclusivacum 4 zile
Secretele dosarului White Tower/De ce informațiile sensibile din dosarul White Tower „transpirau” la gruparea de criminalitate economico-financiar organizată?
-
Exclusivacum 4 zile
Afacerile clandestine ale lui Cătălin Mureșan: O poveste de corupție și interlopi
-
Ancheteacum 3 zile
Protestul polițiștilor și rezerviștilor în capitală
-
Exclusivacum 2 zile
Protestul polițiștilor: O mobilizare impresionantă și solidară/Tandra abordare în timpul protestului
-
Exclusivacum 3 zile
Emil Pascut: Sondajul polițiștilor asupra activității conducerii a fost manipulat
-
Exclusivacum 4 zile
Emil Pascut de la Sindicatul Diamantul denunță manipulările din cadrul MAI și îndeamnă la proteste
-
Exclusivacum 2 zile
Sindicatul Europol reacționează la Ordonanța „Trenuleț”