Actualitate
Glorie securistilor, sictir soldatilor cazuti in razboaie/Romanie – vatra de eroi

De cîteva zile, o parte consistentă a presei se preocupă intens de glorificarea, după obștescul sfîrșit, a securistului-șef Iulian Vlad, transformat în erou al nației, anticomunist fervent și martir rămas în viață al revoluției. Nicăieri nu se suflă un cuvînt despre un alt eveniment, avînd în epicentru, de astă dată, zeci de mii de ostași români căzuți în al doilea război mondial. Și care au ajuns să fie identificați în gropile comune după carii!
Interesat, conform propriilor afirmații, de procesul prin care statul român de azi cinstește memoria celor căzuți pe toate fronturile de luptă ale României, dar mai ales pe cei căzuți pe Frontul de Est, ziaristul Ion Cristoiu a făcut o deplasare la Stalingrad, zilele trecute, pentru a asista la înhumarea creștinească a unui nou lot de soldați români căzuți în teribila luptă (și identificați inclusiv după carii, pentru că aliații germani nu aveau așa ceva!). Asta pentru că cei 110.000 de ostași morți în luptă așteaptă de aproape opt decenii un loc de veci după datină.
Cam fără șanse, din cîte se prefigurează, pentru că statul român, spre deosebire de alte țări, acuză profunde dureri în cot.
Scrie Ion Cristoiu, pe blogul propriu:
”Odată cu acuzarea Războiului din Est drept unul fascist au fost trecuți sub tăcere și morții noștri din Rusia.
Morții noștri pe Frontul de Est au murit a doua oară.
Unde o fi îngropat tatăl nostru? se întrebau copii deveniți ei tați. Sub un grajd de vaci colhozizate, ar fi trebuit să li se răspundă.
Acestei uitări a românilor căzuți în Est i-au pus capăt nemții. Da, nemții, nu vă mirați.
Nemții căzuți în Rusia sînt desigur cei trimiși de Hitler să moară în stepele rusești.
Guvernul german știe asta.
Și totuși, Guvernul german, ca orice guvern care răspunde în fața oamenilor și nu a babuinilor, și-a dat seama că un ostaș căzut pe front e un ostaș căzut la datorie, indiferent de ce se crede despre regimul care l-a trimis pe front după încheierea războiului. Și dacă e un cetățean căzut la datorie, statul are obligația să-i cinstească memoria.
Prin urmare, Guvernul german a încheiat cu Rusia în 1992 un acord interguvernamental privind îngrijirea mormintelor de război. În baza acestui acord, Germania are 21 de cimitire de onoare în Rusia. Forumul Popular German (VDK) a efectuat între 1992-1993 primele exhumări și reînhumări ale nemților uciși la Stalingrad. În 1995, nemții au început amenajarea unui cimitir de onoare la Rossoșka
Cimitirul a fost inaugurat în 15 mai 1999.
Pînă acum numărul celor descoperiți și reînhumați se ridică la peste 70 000.
Acorduri similare încheiseră toate aproape toate statele Axei, cu excepția României.
Pe baza lor, Finlanda are 3 cimitire, Cehia și Solvacia, 11. Ungaria are un cimitir impresionant la Rudkino, lîngă Voronej, unde au fost reînhumați pînă acum peste 20 000 de militari.
Luptînd umăr la umăr, a fost normal ca românii să fie îngropați în cimitire de campanie lîngă cimitirul german de campanie.
Așa s-a făcut că pe parcursul vastei Operațiuni de deshumare și reînhumare a morților lor, nemții să dea și peste militari români morți. Tot mai mulți pe măsură ce cercetările continuau. Corecți, nemții i-au îngropat pe românii descoperiți în cimitirul nemțesc de la Rossoșka, într-o parte a acestuia. Numărul acestora ajunsese la 625. Dîndu-și seama că nu vor face față numărului tot mai mare de români descoperiți alături de nemți, Germania a început să facă presiuni asupra României ca să-și ridice în fine un cimitir de onoare.
Așa se explică faptul că România s-a apucat cu chiu cu vai în 2003 de negocieri pentru un acord interguvernamental cu Federația Rusă.
Acordul a fost semnat la București în 8 noiembrie 2005. Ratificarea de către Parlament s-a făcut cu o întîrziere de un an, în 9 noiembrie 2006. Deși autoritățile rusești aprobaseră imediat în 2005, scoaterea din circuit, la Rossoșka, a unei suprafețe de teren agricol, noi ne-am apucat de amenajarea Cimitirului abia în 2015. Nu ne-am fi apucat nici atunci dacă rușii nu ne-ar fi amintit că, o dată trecut termenul de 10 ani ne iau pămîntul.
În 25 octombrie 2015, avut loc inaugurarea Cimitirului. Prezent la fața locului, am scris și am vorbit despre moment. Atunci au fost reînhumați 79 de militari. Operațiunea a continuat și în 2016. Au mai fost reînhumați 594. Cei descoperiți și deshumați în 2017, reînhumați acum, sînt în număr de 345.
Nu-i descopeream și reînhumam nici pe aceștia, dacă nu erau doi oameni care să-și facă din Cimitirul de la Rossoșka o cauză personală – ambasadorul României la Moscova, Vasile Soare, și secretarul general al MApN, Codrin Munteanu.
Ambasadorul Vasile Soare se luptă și pentru cinstirea morților noștri în întreaga Federație rusă.
La Stalingrad au murit 110 000 de români.
Mai sînt de descoperit, de deshumat și de reînhumat 109 089!
Pînă la sfîrșitul lumii om reuși să reînhumăm măcar un sfert!” își încheie trista relatare jurnalistul.
La ora redactării acestor rînduri, ultimul șef al Securității, infamul Iulian Vlad, e înmormîntat cu toate onorurile în cimitirul Ghencea Militar, dezonorînd pe veci întregul lăcaș de odihnă. E condus pe ultimul drum de sute de oameni, între care vor fi fiind destui oficiali, cu transmisiuni în direct la posturi TV.
La recenta ceremonie de la Stalingrad nu s-a înghesuit nimeni din politică (nici din presă), pentru că, nu-i așa, România – vatra de eroi, cum am fost învățați la școală, are un stil mai original: cinstește securiștii și generalii izmenelor, dar ignoră cu grație amărîții căzuți cu arma-n mînă pentru țară, la Cotul Donului. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Actualitate
Camera Reprezentanților adoptă „Legea cea mare și frumoasă” a președintelui Trump, trimițând un pachet masiv de 150 de miliarde de dolari pentru apărare pe biroul președintelui

O victorie dificilă pentru administrația Trump, cu implicații majore pentru bugetul Pentagonului și prioritățile de apărare
Camera Reprezentanților a aprobat „Legea Cea Mare și Frumoasă” a președintelui Donald Trump, un pachet legislativ amplu, ce include 150 de miliarde de dolari pentru apărare, trimițându-l pe biroul președintelui înainte de termenul limită stabilit de acesta, 4 iulie.
Legea, adoptată cu 218-214 voturi, a fost aprobată cu dificultate. Conducerea GOP a elaborat legea folosind un proces cunoscut sub numele de conciliere bugetară, care permite unui partid cu o ușoară majoritate în ambele camere ale Congresului să avanseze legislația fără amenințarea de a fi blocat de un filibuster al partidului advers.
Lupte interne în cadrul Partidului Republican
Cu toate acestea, republicanii s-au luptat asupra detaliilor măsurii ample, care include 150 de miliarde de dolari pentru apărare, finanțare suplimentară pentru securitatea frontierei, o prelungire a reducerilor de taxe adoptate în prima administrație Trump și reduceri masive de cheltuieli pentru programe precum Medicaid și Programul Suplimentar de Asistență Nutrițională. Neadoptarea legii ar fi fost un dezastru pentru Pentagon, al cărui buget fiscal 2026 a fost construit în jurul finanțării suplimentare din conciliere.
O noapte dramatică în Congres
Într-un moment dramatic de la sfârșitul nopții trecute, a părut că legea nu avea voturile republicane necesare pentru a fi adoptată. Cinci parlamentari republicani au votat inițial împotriva unei moțiuni procedurale pentru a avansa legea – suficient pentru a împiedica avansarea acesteia – în timp ce alți opt republicani s-au abținut de la vot.
Persuasiunea Speakerului Johnson
Pe parcursul mai multor ore, Președintele Camerei, Mike Johnson, a reușit să convingă toți acei parlamentari republicani să voteze în favoarea legii, cu excepția unuia: Rep. Brian Fitzpatrick din Pennsylvania. Atât Fitzpatrick, cât și Rep. Thomas Massie din Kentucky s-au opus legii în timpul votului final.
Priorități de finanțare în pachetul de apărare
Deoarece Camera a optat pentru adoptarea versiunii legii elaborate de Senat, fără modificări, versiunea Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului privind majorările cheltuielilor pentru apărare va intra în vigoare. În forma sa finală, această lege includea:
- 29 de miliarde de dolari pentru construcția de nave și alte cheltuieli legate de baza industrială maritimă. Această finanțare este crucială pentru ca Marina să poată plăti cele 16 nave solicitate în cererea sa pentru anul fiscal 2026, inclusiv două distrugătoare din clasa Arleigh Burke și un al doilea submarin din clasa Virginia.
- 25 de miliarde de dolari pentru Golden Dome, scutul intern de rachete care este una dintre cele mai mari priorități de apărare ale lui Trump, cu un cost total estimat la 175 de miliarde de dolari.
- 25 de miliarde de dolari pentru muniții, distribuiți între numeroase programe. Cea mai recentă versiune a legii SASC a adăugat investiții de 5 miliarde de dolari în lanțurile de aprovizionare cu minerale critice.
- 16 miliarde de dolari pentru a accelera tehnologiile inovatoare, cum ar fi dronele, inteligența artificială și armele cu costuri reduse. În cea mai recentă revizuire a legii, SASC a crescut finanțarea pentru Oficiul pentru Capacități Strategice de la 250 de milioane de dolari la 600 de milioane de dolari.
- 15 miliarde de dolari pentru modernizarea nucleară, cu cea mai recentă versiune a legii adăugând 150 de milioane de dolari pentru a accelera programele de livrare a armelor nucleare și eliminând 96 de milioane de dolari din cheltuielile clasificate.
- 12 miliarde de dolari pentru cerințele de descurajare Indo-Pacific. În cea mai recentă revizuire a legii, SASC a șters 5,1 miliarde de dolari din fondurile spațiale clasificate din această secțiune, adăugând 1 miliard de dolari pentru avionul spațial X-37 și 3,6 miliarde de dolari pentru sateliți militari, printre alte investiții spațiale.
- 9 miliarde de dolari pentru superioritatea aeriană. Cea mai recentă versiune a legii a șters 1 miliard de dolari din cheltuielile pentru programe clasificate și a inserat 600 de milioane de dolari pentru o aeronavă de atac la distanță lungă a Forțelor Aeriene și 500 de milioane de dolari pentru o aeronavă de atac la distanță lungă a Marinei – două eforturi care nu par să fie asociate cu un program de înregistrare cunoscut public.
Actualitate
Scandal în Moldova: Blocul „Victoria” inițiază colectarea de semnături pentru unirea cu Rusia, anunță oligarhul Ilan Șor de la Moscova
Actualitate
Val de arestări în Turcia: Erdogan intensifică presiunea asupra opoziției, acuzații de corupție aruncă o umbră asupra democrației

Trei primari ai Partidului Republican al Poporului (CHP), reținuți sub suspiciunea de corupție, stârnind indignare și acuzații de abuz de putere.
Într-o mișcare controversată, trei primari importanți ai opoziției din Turcia au fost reținuți sâmbătă, 5 iulie, sub acuzații de corupție, alimentând tensiunile politice deja existente. Zeydan Karalar, primarul orașului Adana, Abdurrahman Tutdere, primarul orașului Adıyaman, și Mühittin Bocek, primarul orașului Antalya, toți membri ai Partidului Republican al Poporului (CHP), se află acum sub anchetă, conform informațiilor furnizate de Associated Press.
Acuzații similare, destine separate?
Agenția Anadolu din Turcia a raportat că, deși cazurile primarilor din Adana și Adiyaman sunt interconectate, cel al primarului din Antalya este tratat separat. Detaliile specifice ale acuzațiilor nu au fost încă făcute publice în totalitate, dar acuzațiile de corupție planează greu asupra viitorului lor politic.
Reacția primarului Karalar: „Nu am făcut compromisuri în ceea ce privește onestitatea”
Într-o scrisoare publicată online imediat după reținere, primarul orașului Adana, Zeydan Karalar, a denunțat ceea ce el numește o detenție „nedreaptă și ilegală”. „Știți că am încercat doar să îndeplinesc datoria sacră pe care mi-ați dat-o,” a scris Karalar. „Nu m-am închinat și nici nu o voi face. Nu am făcut compromisuri în ceea ce privește onestitatea.”
CHP denunță „răzbunare politică”
Reacția din partea CHP nu a întârziat să apară. Președintele CHP, Burhanettin Buluț, a condamnat reținerile, acuzând guvernul de folosirea sistemului judiciar ca „armă de răzbunare politică”. Buluț a subliniat că „nu le pasă de lege, ci de a-și proteja propria putere” și a promis că partidul său „nu se va supune niciodată acestui sistem murdar care lovește voința poporului”. Mai mult, Bulut a lansat un apel către locuitorii din Adana pentru a protesta împotriva detenției primarului.
Un tipar alarmant?
Aceste arestări vin într-un context politic tensionat, marcat de acuzații similare îndreptate împotriva altor figuri proeminente din opoziție. Cu o zi înainte, fostul primar al orașului Izmir, Tunç Soyer, și președintele provinciei Izmir din CHP, Șenol Aslanoglu, au fost și ei reținuți sub acuzații de corupție.
În martie, Ekrem Imamoglu, primarul Istanbulului și un rival politic important al președintelui Erdogan, a fost de asemenea reținut sub acuzații similare. Deși Imamoglu a fost ulterior eliberat și desemnat candidat la președinție de către CHP, arestarea sa a declanșat proteste masive în toată Turcia.
Întrebări fără răspuns
Aceste evenimente ridică semne de întrebare serioase cu privire la independența sistemului judiciar turc și la utilizarea acuzațiilor de corupție ca instrument politic. Criticii susțin că președintele Erdogan folosește aceste acuzații pentru a intimida și a reduce la tăcere opoziția politică, consolidându-și astfel puterea.
Rămâne de văzut cum vor evolua aceste cazuri și ce impact vor avea asupra viitorului politic al Turciei. Un lucru este cert: tensiunile politice sunt în creștere, iar democrația turcă se află într-un moment critic.
-
Exclusivacum 5 zile
Penitenciarul Târgșor: O menajerie a ilegalităților, condusă de un director cu GPS-ul defect și protejată de DIP-ul Stockholm
-
Administratieacum 2 zile
Canicula paralizează traficul greu: Restricții drastice în 15 județe din 7 iulie 2025
-
Exclusivacum 3 zile
Prahova putredă: Justiția confirmă, mafia imobiliară se destramă (incet, dar sigur!)
-
Exclusivacum 2 zile
„Ați sărit ca sacalii pe președintele nostru!”: Sindicatul Solidaritatea Ploiești acuză abuzuri și promite răzbunare
-
Exclusivacum 2 zile
Vălenii de Munte: Circul justiției continuă! Telefon confiscat ilegal și o femeie transformată în trofeu pentru polițiști prea zeloși
-
Exclusivacum o zi
Inspecția penitenciară: Spectacol de marionete sau circ cu pretenții de control?
-
Exclusivacum 5 zile
Impactul noilor măsuri fiscale asupra polițiștilor
-
Exclusivacum 3 zile
DOBROGEA, CÂMP DE EXPERIMENTE. Fermierii acuză teste ilegale și pericole geopolitice! SISTEMUL ANTIGRINDINĂ, groparul agriculturii romanesti: Dezvăluiri Incendiare!