Actualitate
EXCLUSIV/ In atenţia Domnului Ministrului al Culturii şi Identităţii Naţionale / Domnului Preşedinte al Comisiei Naţionale de Arheologie / Domnuiui Preşedinte a! Consiliului judeţean Prahova / Domnului Director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi-Patrimoniu Naţional Prahova

Sesizare cu privire la distrugerea patrimoniului arheologic în castrul
roman de la Drajna de Sus, Jud. Prahova
în data de 26.08.2017, o parte a colectivului ştiinţific a! şantierului arheologic al castruluî roman de la Drajna de Sus, jud. Prahova, condus de responsabilul ştiinţific Dr. Mihail Zahariade din partea institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, a efectuat o vizită în teren la mai sus numitul sit arheologic. Vizita a fost efectuată ca urmare a unor informaţii primite privitoare la starea deplorabilă în care se află edificiu! ce a făcut obiectui unor lucrări de protejare demarate în anul 2015.
Deşi a părut surprinzătoare iniţial, interdicţia de acces pentru însuşi responsabilul ştiinţific al numitului şantier arheologic, cercetător în cadrul Institutului din subordinea Academiei Române, s-a dovedit ulterior a avea cauze mai mult decât evidente.
Inainte de a numi lungul şir al încălcărilor flagrante ale legislaţiei în vigoare în ceea ce priveşte monumentul în discuţie, trebuie subliniată atitudinea de profund dispreţ faţă de lege a managerului Muzeului Judeţean de Arheologie şi istorie Prahova, Marínela Penes, cât şi a subordonatului acesteia, dir. adj. Mihail Dumitrache, care sub sancţiunea desfacerii contractului de muncă al paznicului Constantin Raicu, a interzis accesul responsabilului ştiinţific ai şantierului în cauză. Aceasta cu toate că Regulamentul de Organizare a săpăturilor arheologice din România din 30.06.2000, instituit prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 2071 din aceeaşi dată, prevede la Cap. III „Atribuţiile responsabilului de şantier”, pct. 8, lit. a, făptui că responsabilul de şantier are printre atribuţii asigurarea respectării legislaţiei privind evidenţa, protejarea şi conservarea bunurilor de patrimoniu mobi! şi imobil descoperite pe şantier.
Situaţia constatată la faţa locului poate fi numită, fără rezerve, dramatică. Obiectui proiectului de protejare, în speţă clădirea comandantului castrului (praetorium), se prezintă în momentul de faţă grav afectat, fapt datorat în principal inexistenţei supravegherii arheologice specializate din partea colectivului de cercetare şi a responsabilului ştiinţific, singurii în măsură sa poată evita distrugerile sistematice pe întreaga suprafaţă a clădirii care pot fi observate în imaginile ataşate în anexe singurii ~ăsură da:c- :s – :as:e” = orc fur. ca te a ‘esoecrivulu; edificiu). în paranteză fie spus că nu numai clădirea praetoriumululs fost afectată, ci şi poarta de ves: a csstruiu: roman a :me lemetare a fer. an: o a aă no mat o rin -eanana continuării cerceîăriior începând cu anul 2014 ¡cu toate că lucrările de acoperire au debutat abia în 2015). Elemente aie porţii de vest sune în acest moment definitiv pierdute (foto 1), structură arhitectonica unică la aceasta ori m îceratura de soeca itate din România. Acest fapt poate compromite o înţelegere aprofund 2 _c a acestei structuri unice până în prezent în arhitectura „miliară romana.
Revenind ia degradarea proiundă şi sistematica a clădirii comandantului, nu se poate trece sub tăcere efectuarea unor extinderi aie săpăturii, necercetate oână în momentul demarării lucrărilor de acoperire, sondaje efectuate în perimetrul clădirii, toate acestea fără consulate a obligatorie a responsabil ui ştiinţific şi a membrilor colectivului, care şi-au dedicat ani de Zile cercetării şi promovării în mediul academic intern şi internaţional s respectivului monument. Datele nerecuperate în urma acestor cercetări neautorizate de organismele abilitate în domeniul arheologic conform legislaţiei în vigoare sunt definitiv pierdute în ceea ce priveşte o înţelegere de ansamblu a edificiului respectiv.
Spre stupefacţia responsabilului ştiinţific şi a colectivului de cercetare s-a putut constata vanaanzarea totala a pilelor de hipocaust într-una dintre camere (foto 2), deteriorarea gravă a ddus spiCGZUiTi o:n sa ta adiacenta faaz:nu:u; (iote deteriorarea severă a pereţilor acestuia din urmă (foto 4}, fragmentarea recentă a dalelor de calcar în altă zonă (foto 5), deteriorarea severă a anexelor de pe latura de nord a edificiului .foto 5) şi surparea zidului de compartimentare din interiorul unei încăperi (foto 5).
Pentru ca totul să capete şi o finalitate ridicolă, monumentul este afectat în acest moment inclusiv de intervenţii ale faunei locale (vulpi) şl intemperiilor (apă pluvială infiltrată în interiorul edificiului). Mai mult, intervenţia umană a adus prejudicii, incalculabile în acest moment, prin acoperirea cu folie de plastic a structurilor arhitectonice în perioada cuprinsă între anii 2013 şi 2017, fapt ce a produs un efect de seră având ca rezultat apariţia unei flore deosebit de periculoase faţă de fragilitatea anumitor zone ale monumentului (podelele de cărămidă aie unei încăperi, bazinul edificiului, etc.).
Această distrugere deosebit de gravă a fost posibilă numai datorită lipsei de dialog între iVi.P. şi restul colectivului de cercetare, respectiv responsabilul ştiinţific al şantierului arheologic a! castrului de ia Drajna de Sus, în ciuda repetatelor încercări de comunicare din partea acestora din urmă. Dezinteresul total ţaţă de o relaţie normala intre instituţia organizatoare a şantierului (Muzeul judeţean Prahova) şi restul colectivului s-a materializat ia un moment dat chiar prin refuzul răspunsului la o întâmpinare trimisă de Acad. Alexandru Vulpe, directorul de la acea dată53 poată evita distrugerile sistematice pe întreaga suprafaţă s clădiri! care pot fi observate în imaginile ^ataşate în anexe (singurii în măsură datorită cunoaşterii aprofundate a respectivului edificiuj. în paranteză fie spus că nu numai clădirea praetoriumului a fost afectată,, ci şi poarta de vest a castrului roman, a cărei cercetare a fost stopată forţat.prin refuzarea continuării
cercetărilor începând cu snui 2014 (cu toate că lucrările de ac |
c-perire au debutat ab |
Elemente ale porţii de vest sunt în acest moment definitiv pierdute (foto 1), structură arhitectonica unică la această oră în literatura de specialitate din România. Acest fapt poate Compromite o înţelegere aprofundata a acestei structuri unice până în prezent în arhitectura
militară romană.
Revenind ia degradarea profundă şi sistematică a clădirii comandantului, nu se poate u sce Sui, ,0^6:6 efectuarea unor extinderi ale săpăturii, necercetate până în momentul demarării lucrărilor de acoperire, sondaje efectuate în perimetrul clădirii, toate acestea fără consulatea obligatorie a responsabilului ştiinţific şi a membrilor colectivului, care şi-au dedicat anî de zî!e cercetării şi promovării în mediul academic intern şi internaţional a respectivului monument. Datele nerecuperate în urma acestor cercetări neautorizate de organismele abilitate în domeniul arheologic conform legislaţiei în vigoare sunt definitiv pierdute în ceea ce priveşte o înţelegere de ansamblu a edificiului respectiv.
SPre s-,upeîacu’a responsabilului ştiinţific şi a colectivului de cercetare s-a putut constata van da liza rea totală a pilelor de hipocaust într-una dintre camere (foto 2), deteriorarea gravă a 3P!CQiurri u;n S2ia adiacenta oazmului (foto 3), deteriorarea severă a pereţilor acestuia din urma (foto 4), fragmentarea recentă a dalelor de calcar în altă zonă (foto 6), deteriorarea severă
a snex–or Ge pe ¡aiura oe nord a edificiului (foto 5) şi surparea zidului de compartimentare din interiorul unei încăperi (foto 6). |
s-eniru ca totut să capete şi o finalitate ridicolă, monumentul este afectat în acest moment inclusiv de intervenţii ale faunei locale (vulpi) şi intemperiilor (apă pluvială infiltrată în interiorul edificiului). Mai mult, intervenţia umană a adus prejudicii, incalculabile în acest moment, prin acoperirea cu folie de plastic a structurilor arhitectonice în perioada cuprinsă între anii 2013 şi 2017, fapt ce a produs un efect de seră având ca rezultat apariţia unei flore deosebit oe periculoase ţaţa de fragilitatea anumitor zone ale monumentului (podelele de cărămidă aie unei încăperi, bazinul edificiului, etc.).
Această distrugere deosebit de gravă a fost posibilă numai datorită lipsei de dialog între M.P. şi restul colectivului de cercetare, respectiv responsabilul ştiinţific al şantierului arheologic ai castrului de la Drajna de Sus, în ciuda repetatelor încercări de comunicare din partea acestora dm urmă. Dezinteresul total faţă de o relaţie normală între instituţia organizatoare a şantierului ¡.Muzeu! judeţean Prahova) şi restul colectivului s-a materializat fa un moment dat chiar prin refuzul răspunsului ia o întâmpinare trimisă de Acad. Alexandru Vulpe, directorul de la acea dată3i nstitutuiu; ce Arhec:cg:e d> Bucureşti. D‘:‘ această atitudine, M.P. a căutat şi reuşit sa împiedice prezenţa responsabilului ştiinţific ai şantierului pe întreaga durată a desfăşurării lucrărilor de protejare. ,
Situaţia dramatica în care a ajuns pomenitul edificiu, fapt ce poate fi lesne observat în fotografiile ataşate în anexe, impune încetarea cât mai rapidă a acestei stări de fapt, luarea măsurilor ce se impun, inclusiv atragerea responsabilităţii celor vinovaţi de distrugerea patrimoniului cultural naţional de o valoare inestimabilă. Recuperarea pe cât mai este cu putinţă a informaţiilor arheologice în zonele afectate şi reluarea cercetărilor în zonele rămase necercetate, se impune de ia sine. Perpetuarea situaţiei de faţă pune în grav pericol relevanţa ştiinţifică şi viitorul unui bun cultura! de un asemenea calibru.
30.08.2017 |
Responsabil ştiinţific, Dr. Mihaii Zahanade
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2017/09/NR-1-A-1.pdf” title=”NR 1 A”]
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2017/09/NR-1-B.pdf” title=”NR 1 B”]
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2017/09/NR-1-C.pdf” title=”NR 1 C”]
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2017/09/NR-1-D.pdf” title=”NR 1 D”]
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 5 ore
Circul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 18 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi