Actualitate
EXCLUSIV/ CSAT si Consilul Concurentei trebuie sa evalueze si sa analizeze cu competenta aceasta situatie de concentrare economica/ Efecte negative ale posibilei concentrari economice initite de catre Paypoint

Din lecturarea documentului cu titlu “CONSILIUL CONCURENŢEI PUNE ÎN DEZBATERE ANGAJAMENTELE PROPUSE DE PAYPOINT SERVICES ÎN CONTEXTUL PRELUĂRII PAYZONE”, rezulta cu certitudine faptul ca autoritatea de concurenta a facut intern o analiza preliminara a documentatiei depuse de catre compania Paypoint, solicitantul concentrarii economice, si eventual in urma unor iteratii interogative cu cei in cauza si a raspunsurilor primite de la partile implicate, “Consiliul Concurenţei a constatat că tranzacţia ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective şi a identificat principalele probleme de ordin concurenţial, respectiv posibilitatea consolidării unei poziții dominante, pe piața serviciilor de încasare de plăți[1].”
Deci, in mod oficial, Consiliul Concurentei anunta opinia publica, atragand atentia in fapt, ca tranzactia propusa de concentrare economica este de natura a ridica bariere/obstacole semnificative intr-o piata concurentiala efectiva si ca sunt identificate mai multe probleme de natura concurentiala (deci posibil incadrate in drept de legea concurentei dar nespecificate, oare de ce?), aspecte ce se pot constitui in premise de stabilire a unei pozitii dominante a noii companii rezultata din achizitia/preluarea integrala de catre Paypoint a societatii Payzone.
Se pun cateva intrebari: de cate ori Consiliul Concurentei, in activitatea sa, a ridicat astfel de probleme de tip concurential, respectiv ingrijorari relevante in sfera actiunilor de concentrare economica ce pot determina consolidari a unor pozitii dominante pe o piata de profil interna?
O alta intrebare rezulta din continutul documentului (versiunea neconfidentiala) depus la autoritatea concurentiala de casa de avocatura Vernon/David si se refera la modalitatea, respectiv criteriile ce au stat la baza determinarii celor 5 intreprinderi care utilizeaza “serviciile de incasare a facturilor prestate de una sau chiar ambele intreprinderi implicate in operatiunea de concentrare notificata”, nenominalizate de catre Paypoint in documentul adresat Consiliului Concurentei.
- Sunt cele 5 intreprinderi reprezentante pentru o anumita categorie? Daca da, care sunt criteriile care au stat la baza nominalizarii lor?
- Sunt aceste nominalizari conforme cu normele juridice adoptate in cadrul Consilului Concurentei, respectiv au avut acordul de stabilire al autoritatii in drept? (si de ce nu au fost facute publice cele cinci societati economice?, ce ratiuni de drept au determinat secretizarea nominalizarii lor). Mai mult, Consiliul precizeaza ca cele 5 intreprinderi/furnizori de servicii de incasari pot sa ajunga in situatia critica “de a nu dispune de suficiente alternative in cazul in care entitatea rezultata post – concentrare ar incerca sa mareasca pretul serviciilor de incasare furnizate”.
Ca urmare, acceptarea de catre Consiliul Concurentei a obligatiei de a nu mari pretul serviciilor presate de catre noua companie Paypoint, rezultata dupa concentrarea economica vizata (in situatia in care autoritatea ar aviza aceste angajamente asumate de Paypoint) este de natura a induce o noua concurenta neloiala intre competitorii de pe piata platilor/incasarilor, intrucat o astfel de bariera tarifara, mentinerea tarifelor fata de doar 5 intreprinderi determinate, nestiute public la aceasta data, ar putea determina automat o modificare comportamentala si tarifara la celelate intreprinderi/furnizori ce nu au fost luati in calcul la aceasta data, in sensul ca vor fi determinati de piata nereglementata sa conserve si ei tariful practicat cu toate ca situatia nu o impune in cazuri si la momente de timp concrete.
De altfel se poate constata cu usurinta faptul ca ingrijorarile Consiliului sunt accentuate si pe influentele post-concentrare asupra zonelor rurale ale Romaniei unde numarul interprinderilor care furnizeaza servicii de incasare a platilor catre populatie si diversi beneficiari pentru utilitati si servicii de comunicatii electronice puse la dispozitie de operatori specifici este redus, respectiv unde piata de profil este dominata de cei doi mari jucatori implicati in trazactia supusa dezbaterii publice.
Lasam pe cei interesati sa descopere singuri riscurile induse de un monopol mascat in aceste zone/regiuni rurale si unde populatia locala nu dispune de alternative viabile pentru a realiza in conditii optime de cost-eficienta platile pentru toate serviciile publice puse la dispozitie si accesate in mod legal.
Orice dezechilibru concurential aparut pe piata incasarilor de plati ale utilitatilor si a altor servicii de comunicatii electronice poate conduce la efecte in multiple sensuri, necontrolabile si cu efecte care pot afecta intreg lantul economico-financiar generat de fluxurile monetare de la furnizori de utilitati publice pana la consumatorii finali.
O alta intrebare ar fi de ce decizia celor doua firme (Paypoint si Payzone) de a fuziona ar trebui sa modifice starea actuala a pietei de incasari plati utilitati unde exista mai multi actori, dar numai cei doi sunt relevanti in special pe anumite segmente de plati si sub-piete? In plus, ambele au actionari majoritari societati financiare din Marea Britanie, tara care actualmente se afla in procedura de “brexit”… oare o pura intamplare? sau mai mult decat atat?
Sa speram ca cei in drept, inclusiv CSAT si Consilul Concurentei, vor evalua si analiza cu competenta aceasta situatie de concentrare economica astfel incat sa fie minimizate toate riscurile ulterioare unei astfel de concentrari. (Ec. Adrian Radu).
[1] (n.n.) O situatie interesanta in piata romaneasca dar trecuta cu vederea de presa economica, posibil din cauza complexitatii si a numerosilor participanti implicati, care dupa unele estimari ar fi cel putin 20.000 de societati comerciale/intreprinderi, printre care: mici comercianti, retele de retali si supermarket-uri, operatori de telefone mobila, furnizori diversi etc.
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2017/09/dezbatere_angaj_paypoint_aug_2017.pdf”]
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2017/09/versiune_neconfidentiala_angajamente_propuse.pdf”]
Actualitate
Creșterea pieței de împrumuturi online în România

Într-o perioadă în care viteza dictează ritmul vieții, românii caută tot mai des soluții financiare rapide, sigure și ușor de accesat. Digitalizarea a schimbat profund felul în care oamenii interacționează cu instituțiile financiare, iar împrumuturile online au devenit o alternativă viabilă la metodele tradiționale oferite de bănci. Statisticile recente arată că în 2024 peste 45% dintre cererile de creditare din România au fost procesate online, o creștere semnificativă față de anii precedenți. Această tendință este alimentată de dezvoltarea sectorului IFN (Instituții Financiare Non-Bancare) și de apariția platformelor digitale care facilitează compararea ofertelor și trimiterea aplicațiilor fără birocrație.
Instituțiile Financiare Non-Bancare oferă flexibilitate și transparență. Acestea nu cer garanții mari și pun accent pe viteză: aprobarea se face uneori în mai puțin de 30 de minute. Pentru românii care au nevoie de o sumă mică pentru cheltuieli urgente, un împrumut online poate fi o soluție ideală.
Un exemplu concret este platforma BaniGo, care permite utilizatorilor să compare împrumuturi rapide online prin BaniGo și să aleagă oferta cea mai avantajoasă dintre mai multe IFN-uri licențiate. Platforma reunește date despre dobânzi, comisioane și termene de rambursare, oferind o imagine completă și obiectivă asupra pieței.
Spre deosebire de site-urile individuale ale IFN-urilor, BaniGo funcționează ca un marketplace financiar, unde transparența este esențială. Utilizatorii pot filtra ofertele după valoarea împrumutului, durata creditului și tipul de produs financiar, economisind timp și evitând ofertele care nu corespund nevoilor lor.Creșterea popularității împrumuturilor rapide online are și o dimensiune socială: oamenii care nu se calificau pentru un credit bancar pot acum accesa fonduri prin IFN-uri. Tinerii freelanceri, micii antreprenori sau persoanele cu venituri variabile sunt segmentele care profită cel mai mult de această schimbare. Potrivit unor analize efectuate de Banca Națională a României, piața IFN-urilor a crescut cu peste 18% în ultimii trei ani. Acest lucru reflectă nu doar cererea tot mai mare, ci și încrederea consumatorilor în platformele digitale, consolidate prin politici clare de confidențialitate și transparență.
Desigur, accesul facil la credite aduce și provocări. Experții financiari avertizează că lipsa educației financiare poate duce la decizii impulsive și la supraîndatorare. De aceea, este important ca fiecare solicitant să citească cu atenție termenii contractuali și să înțeleagă costul total al creditului, inclusiv DAE (Dobânda Anuală Efectivă). Pentru a evita riscurile, specialiștii recomandă alegerea IFN-urilor care sunt autorizate de BNR și care afișează toate condițiile pe site. Un alt sfat util este verificarea reputației companiei online și consultarea recenziilor altor clienți. Transparența este un indicator puternic al seriozității unei instituții financiare. Un avantaj major al platformelor precum BaniGo este faptul că oferă informații agregate, reducând riscul de a alege o ofertă incorectă. Prin intermediul unei singure aplicații, utilizatorii pot vizualiza zeci de produse și pot selecta soluția potrivită în funcție de venit, sumă dorită și perioada de rambursare.
De asemenea, legislația IFN-urilor din România a fost actualizată pentru a asigura protecția consumatorilor. Instituțiile trebuie să comunice clar toate comisioanele și să aplice dobânzi în limitele stabilite de lege. Acest cadru legal întărește încrederea clienților și limitează practicile abuzive din trecut.
Tehnologia joacă un rol tot mai important în procesul de creditare. Sistemele de scoring bazate pe inteligență artificială permit o analiză rapidă și mai precisă a profilului solicitantului. Astfel, timpul de aprobare s-a redus de la câteva zile la câteva minute, fără a compromite securitatea datelor.
Un alt aspect important este confidențialitatea. Platformele moderne folosesc conexiuni criptate și respectă reglementările GDPR pentru protecția datelor personale. Asta înseamnă că informațiile utilizatorilor sunt tratate cu aceeași grijă ca în cazul instituțiilor bancare tradiționale.
Impactul economic al digitalizării creditelor rapide este semnificativ. Potrivit unui raport publicat de Asociația Română a IFN-urilor, peste 1,2 milioane de români au accesat cel puțin un credit online în ultimii doi ani. Aceasta a generat o infuzie de lichidități în economie de peste 4 miliarde de lei, stimulând consumul și sprijinind micile afaceri.
Economiștii consideră că împrumuturile rapide contribuie la menținerea echilibrului macroeconomic, mai ales în perioade de incertitudine. Prin furnizarea de finanțări rapide, IFN-urile ajută la menținerea activității economice și la evitarea blocajelor în lanțurile de plată.
Într-un interviu recent, expertul financiar Andrei Mureșan a declarat: „Digitalizarea creditării nu înseamnă doar viteză, ci și responsabilitate. Platformele moderne pot analiza mai bine comportamentul financiar și pot oferi recomandări personalizate, contribuind la o economie mai stabilă.”
Totuși, Mureșan subliniază că educația financiară rămâne cheia. „Nicio platformă nu poate înlocui discernământul uman. O decizie de credit trebuie luată informat, ținând cont de veniturile reale și de planurile de rambursare.” Pe termen lung, specialiștii anticipează o convergență între băncile tradiționale și IFN-uri. Este posibil ca în următorii ani să apară produse hibride – credite rapide cu dobânzi mai mici, dar procesate integral online. Această evoluție ar putea transforma radical peisajul financiar românesc.
În plus, competiția între IFN-uri determină scăderea costurilor pentru consumatori. Fiecare instituție încearcă să atragă clienți prin oferte mai flexibile, termene de rambursare personalizate și interfețe tot mai intuitive. Rezultatul este o piață mai dinamică, mai transparentă și mai adaptată nevoilor reale ale oamenilor.
Pentru cei care iau în considerare un împrumut online, iată câteva recomandări practice: 1. Analizează venitul lunar și stabilește un buget realist pentru rambursare. 2. Compară ofertele de la mai multe IFN-uri. 3. Verifică DAE și eventualele costuri ascunse. 4. Citește recenziile și asigură-te că platforma folosită este securizată. În concluzie, piața de împrumuturi rapide online din România este într-o expansiune accelerată. Prin combinarea tehnologiei cu responsabilitatea financiară, consumatorii pot beneficia de soluții moderne, rapide și sigure. Platforme precum BaniGo contribuie la democratizarea accesului la finanțare și la creșterea nivelului de educație financiară. Viitorul aparține celor care știu să folosească inteligent aceste instrumente.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 12 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!