Actualitate
România se află pe primul loc din Europa în privinţa izvoarelor termale şi minerale

România se află pe primul loc din Europa în privinţa izvoarelor termale şi minerale, însa doar 12% dintre acestea sunt exploatate din punct de vedere turistic. La ora actuală, din pachetul de servicii, doar 10-15% reprezintă tratamentul propriu-zis, restul procentelor fiind ocupate de cazare, alimentaţie publică şi comerţ.
Începând cu 1990, turismul balnear românesc s-a degradat continuu, multe dintre cele 8.500 de izvoare ale ţării ajungând în paragină. Până acum, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului – autoritate publică de reglementare, planificare strategică, promovare, autorizare şi control, – a ignorat acest sector de activitate, atenţia guvernului fiind focusată asupra Litoralul românesc, unele staţiuni montane şi mănăstirile bucovinene. Cele mai afectate de această stare de fapt sunt persoanele suferinde de anumite afecţiuni, în special copiii și bătrânii. Dacă până în 1989, turismul balnear s-a bazat pe o dezvoltare extensivă, ce viza asigurarea unui număr cât mai mare de locuri de cazare şi tratament la preţuri accesibile, această strategie a fost ulterior abandonată şi îngropată.
Dacă la nivelul anilor ’80, jumătate din populaţia României beneficia de un sejur într-o staţiune turistică – la fel ca în ţările dezvoltate – în perioada următoare sub un milion de persone le-au mai frecventat anual. Motivele din care s-a ajuns în această situaţie ar fi următoarele:
- Staţiunile balneare sunt aproape în întregime dependente de piaţa internă;
- Majoritatea spaţiilor de cazare din staţiunile balneare sunt de 2-3 stele ori neclasificate, şi nu îndeplinesc standarde acceptabile secolului al XXI-lea;
- Mare parte din spaţiile de cazare şi-au epuizat demult durata de viaţă şi nu pot fi recondiţionate, pentru a satisface cerinţele vizitatorilor;
- Infrastructura şi facilităţile de distracţie din multe staţiuni sunt foarte învechite, reflectate în cheltuielile reduse ale majorităţii vizitatorilor;
- În multe staţiuni există clădiri de patrimoniu care s-au degradat;
- Guvernul a făcut concesionari pe termen lung unor companii private pentru utilizarea surselor de apă, cu obligaţia de a oferi aceste bogății naturale către utilizatori şi centre de tratament. Această strategie a provocat dispute pe tema taxelor percepute şi critici la adresa concesionarilor, care nu renovează facilităţile și utilitățile zonale;
- În afara graniţelor se cunosc foarte puţin beneficiile terapeutice deosebite ale tratamentelor balneare din România.
Să adăugăm că, în staţiunea Olăneşti (şi nu numai) s-a mers până acolo unde accesul turiştilor la unele izvoare termale să fie îngrădit în mod ilegal de către concesionari.
În urmă cu 35 de ani, pe raza comunei Vâlcăneşti din Judeţul Prahova s-a constatat existenţa unor ape termale sulfuroase, cu calităţi benefice asemănătoare celor din zona Pucioasa, Judeţul Dâmboviţa. A fost efectuat şi o amplă expertiză fizico-chimică, care a evidenţiat că apa izvorului Trestioara este indicată mai multor afecţiuni precum: boli reumatice, ale sistemului nervos periferic, radiculite (inflamaţii ale rădăcinilor nervoase craniene sau rahidiene), nefrite (inflamaţii acute sau cronice ale rinichilor), boli ginecologice, digestive, hepato-biliare şi altele.
În ciuda acestor evidenţe, puţinele fonduri alocate vor acoperi cel mult diversele studii de fezabilitate generos plătite din banul public, ce vor rămâne doar pe hârtie. Cât despre atragerea investitorilor străini în această afacere – ar fi inutil să mai vorbim. În acelaşi timp, sute de mii de euro (dacă nu şi mai mult) au fost alocate de la bugetul consolidat al statului pentru difuzarea de spoturi publicitare care promovează România. Din păcate, atenţia se îndreaptă cu predilecţie spre ecoturism şi agroturism, Delta Dunării şi Litoral, turismul istoric, cultural ori religios. Cât despre cel balnear, nicio vorbuliţă.
Cele mai frecventate staţiuni balneoclimaterice din România sunt la ora actuală Băile Felix, Herculane, Căciulata, Covasna, Sovata, Govora şi mai puţin, părăginitul Olăneşti. (Sava N.).
Actualitate
Spania indeplinește obiectivul NATO de 2% din PIB pentru cheltuieli cu apărarea

Investiții militare semnificative anunțate
Spania a declarat că va atinge obiectivul de 2% din PIB pentru cheltuielile cu apărarea NATO în acest an, în urma prezentării unui plan de investiții militare în valoare de 10,5 miliarde de euro (12 miliarde de dolari). Aceasta marchează încheierea unor decenii de subfinanțare a forțelor sale armate și vine în contextul criticilor aduse de administrația Trump.
Planul, denumit „plan industrial și tehnologic pentru securitate și apărare”, a fost anunțat de prim-ministrul Spaniei, Pedro Sánchez, marți, în urma unei întâlniri executive a Consiliului de Miniștri, și se angajează la o cheltuială anuală totală pentru apărare de 33 miliarde de euro până în 2025.
Procentajul cheltuielilor cu apărarea
Spania se număra printre țările NATO cu cele mai scăzute cheltuieli în 2024, alocând 1,4% din PIB pentru apărare în acea perioadă. Totuși, Sánchez a afirmat că țara „se va ridica la acest moment istoric,” angajându-se să „ofere ajutor și să facă asta fără a renunța la valorile și interesele noastre.”
El a adăugat: „Garantarea securității Spaniei și a cetățenilor săi în contextul geopolitic și tehnologic actual este primul obiectiv” al noului plan de investiții.
Amenințări și obiectivele planului
Planul va aborda amenințările din partea „dușmanilor Europei”, inclusiv rachete, tancuri, drone, atacuri asupra infrastructurii și lanțurilor de aprovizionare, „în timp record” prin dezvoltarea de „capabilități umane și tehnice,” conform lui Sánchez.
Un al doilea obiectiv principal al planului este transformarea Spaniei într-un „membru central și de încredere al Uniunii Europene și Alianței Atlantice.” În plus, „inovația și reindustrializarea” tehnologiilor cu utilizare duală reprezintă o a treia ambiție cheie.
„Ne confruntăm cu o schimbare de eră, iar acest lucru necesită să ne asumăm controlul propriului destin și să construim uniunea de securitate și apărare pe care fondatorii Uniunii Europene au propus-o la începutul secolului XX,” a explicat Sánchez.
Alocarea fondurilor
Puțin peste 35% din noua cheltuială a fost dedicată „condițiilor de muncă și instruirii trupelor și marinarilor,” precum și investițiilor în echipamente militare, deși Sánchez nu a dezvăluit detalii referitoare la achiziții majore pentru aeronavă, teren, mare sau aerospatial.
Aproximativ 3,26 miliarde de euro din fonduri vor fi utilizate pentru un „scut digital”, care include modernizarea sistemelor de telecomunicații criptate și achiziționarea de sateliți, antene și radare, în încercarea de a întări „instrumentele de securitate cibernetică atât civile, cât și militare.” Investițiile în stocarea în cloud, 5G, inteligență artificială și calcul cuantic vor continua, de asemenea.
Aproape 2 miliarde de euro au fost alocate pentru „echipamente de apărare și descurajare,” dintre care aproximativ 1,75 miliarde de euro vor fi folosiți pentru a sprijini capabilitățile duale ale forțelor armate în cazul dezastrelor naturale și „situațiilor care devin tot mai grave din cauza schimbărilor climatice.”
Se vor achiziționa elicoptere suplimentare „de salvare și suportLogistic” pentru a sprijini eforturile de reziliență față de schimbările climatice, împreună cu „vehicule pentru construirea de poduri și avioane cisternă pentru stingerea incendiilor.” De asemenea, se va închiria o „nouă navă hidrografică.”
Implicațiile politicii de apărare
Mai puțin de 4% din fondurile rămase vor fi folosite pentru îmbunătățirea „condițiilor de securitate” pentru aproape 3.000 de militari spanioli implicați în 16 misiuni de menținere a păcii.
Împingerea Spaniei de a crește cheltuielile pentru apărare vine într-un moment în care aliații se pregătesc pentru viitorul Summit NATO de la Haga, Olanda, unde discuțiile se vor concentra pe creșterea obiectivului de 2% la 3% sau mai mult. Totuși, apelurile Statelor Unite pentru ca națiunile europene să atingă o țintă de 5% sunt puțin probabil să fie acceptate.
Această decizie reprezintă un pas semnificativ pentru Spania, care, prin aceste investitii, își va consolida capacitățile de apărare și va contribui la securitatea colectivă în cadrul NATO și Uniunii Europene. Prim-ministrul Sánchez și-a exprimat angajamentul față de construirea unei infrastructuri de apărare robustă, subliniind importanța adapției la noile provocări geopolitice.
Actualitate
John Phelan anulează contracte pentru eficiență bugetară în Departamentul Marinei
Actualitate
Ultima călătorie a Papei Francisc: Ceremonia funerară la Roma
-
Exclusivacum 4 zile
Justiția sub atac: Inculpatul pseudo-jurnalist spagar si santajist Stavri Cătălin, în centrul unei controverse legate de abuzurile procurorilor
-
Exclusivacum 3 zile
Faraonul Volosevici: O comedie administrativă în Parcul Industrial Ploiesti
-
Exclusivacum 3 zile
ROF-ul ANP: O capodoperă birocratică fără substanță
-
Exclusivacum 2 zile
Schimbarea programului de lucru în Poliția Română va crește costurile și va complica serviciul polițienesc
-
Exclusivacum 3 zile
Modul controversat de a „plimba” deșeurile: Genesis Biotech Filipestii de Padure sub lupa
-
Featuredacum 4 zile
Tensiuni în jurul Președintelui Curții Constituționale: Marian Enache și dosarul securității
-
Exclusivacum 3 zile
Critici dure la adresa IGPR: interpretarea distorsionată a Ordinului S/108/2011
-
Administratieacum 2 zile
Performanțe remarcabile: Întoarcerea echipei Eastern Foxes de la Campionatul Mondial