Actualitate
România se află pe primul loc din Europa în privinţa izvoarelor termale şi minerale
România se află pe primul loc din Europa în privinţa izvoarelor termale şi minerale, însa doar 12% dintre acestea sunt exploatate din punct de vedere turistic. La ora actuală, din pachetul de servicii, doar 10-15% reprezintă tratamentul propriu-zis, restul procentelor fiind ocupate de cazare, alimentaţie publică şi comerţ.
Începând cu 1990, turismul balnear românesc s-a degradat continuu, multe dintre cele 8.500 de izvoare ale ţării ajungând în paragină. Până acum, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului – autoritate publică de reglementare, planificare strategică, promovare, autorizare şi control, – a ignorat acest sector de activitate, atenţia guvernului fiind focusată asupra Litoralul românesc, unele staţiuni montane şi mănăstirile bucovinene. Cele mai afectate de această stare de fapt sunt persoanele suferinde de anumite afecţiuni, în special copiii și bătrânii. Dacă până în 1989, turismul balnear s-a bazat pe o dezvoltare extensivă, ce viza asigurarea unui număr cât mai mare de locuri de cazare şi tratament la preţuri accesibile, această strategie a fost ulterior abandonată şi îngropată.
Dacă la nivelul anilor ’80, jumătate din populaţia României beneficia de un sejur într-o staţiune turistică – la fel ca în ţările dezvoltate – în perioada următoare sub un milion de persone le-au mai frecventat anual. Motivele din care s-a ajuns în această situaţie ar fi următoarele:
- Staţiunile balneare sunt aproape în întregime dependente de piaţa internă;
- Majoritatea spaţiilor de cazare din staţiunile balneare sunt de 2-3 stele ori neclasificate, şi nu îndeplinesc standarde acceptabile secolului al XXI-lea;
- Mare parte din spaţiile de cazare şi-au epuizat demult durata de viaţă şi nu pot fi recondiţionate, pentru a satisface cerinţele vizitatorilor;
- Infrastructura şi facilităţile de distracţie din multe staţiuni sunt foarte învechite, reflectate în cheltuielile reduse ale majorităţii vizitatorilor;
- În multe staţiuni există clădiri de patrimoniu care s-au degradat;
- Guvernul a făcut concesionari pe termen lung unor companii private pentru utilizarea surselor de apă, cu obligaţia de a oferi aceste bogății naturale către utilizatori şi centre de tratament. Această strategie a provocat dispute pe tema taxelor percepute şi critici la adresa concesionarilor, care nu renovează facilităţile și utilitățile zonale;
- În afara graniţelor se cunosc foarte puţin beneficiile terapeutice deosebite ale tratamentelor balneare din România.
Să adăugăm că, în staţiunea Olăneşti (şi nu numai) s-a mers până acolo unde accesul turiştilor la unele izvoare termale să fie îngrădit în mod ilegal de către concesionari.
În urmă cu 35 de ani, pe raza comunei Vâlcăneşti din Judeţul Prahova s-a constatat existenţa unor ape termale sulfuroase, cu calităţi benefice asemănătoare celor din zona Pucioasa, Judeţul Dâmboviţa. A fost efectuat şi o amplă expertiză fizico-chimică, care a evidenţiat că apa izvorului Trestioara este indicată mai multor afecţiuni precum: boli reumatice, ale sistemului nervos periferic, radiculite (inflamaţii ale rădăcinilor nervoase craniene sau rahidiene), nefrite (inflamaţii acute sau cronice ale rinichilor), boli ginecologice, digestive, hepato-biliare şi altele.
În ciuda acestor evidenţe, puţinele fonduri alocate vor acoperi cel mult diversele studii de fezabilitate generos plătite din banul public, ce vor rămâne doar pe hârtie. Cât despre atragerea investitorilor străini în această afacere – ar fi inutil să mai vorbim. În acelaşi timp, sute de mii de euro (dacă nu şi mai mult) au fost alocate de la bugetul consolidat al statului pentru difuzarea de spoturi publicitare care promovează România. Din păcate, atenţia se îndreaptă cu predilecţie spre ecoturism şi agroturism, Delta Dunării şi Litoral, turismul istoric, cultural ori religios. Cât despre cel balnear, nicio vorbuliţă.
Cele mai frecventate staţiuni balneoclimaterice din România sunt la ora actuală Băile Felix, Herculane, Căciulata, Covasna, Sovata, Govora şi mai puţin, părăginitul Olăneşti. (Sava N.).
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o ziBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 9 oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 2 zileJilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 22 de orePenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



