Connect with us

Actualitate

EXCLUSIV/ Dosarul “Mineriada”/Procurorii care au arestat ilegal sute de români în iunie 1990 au fost făcuţi scăpaţi de colegii lor de la Parchetele Militare/ REVOLTATOR: Corneliu Coposu nu este parte vătămată în dosarul “Mineriada”

Publicat

pe

Doar 14 persoane, în frunte cu Ion Iliescu, au fost trimise în judecată pentru atrocităţile din urmă cu 27 de ani

În dosarul “Mineriada din 13-15 iunie 1990”, procurorii militari, care au întocmit rechizitoriul din 12 iunie 2017 prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 14 persoane pentru infracţiuni contra umanităţii, au scăpat de răspundere penală două categorii de persoane implicate în săvârşirea actelor criminale de atunci. Este vorba, pe de o parte, despre procurorii care au întemniţat, pe criterii politice, oameni nevinovaţi, iar pe de altă parte de reprezentantii eşaloanelor doi şi trei din structura piramidei infracţionale.

Justificarea şefului Parchetelor Militare

Refuzul actualei echipe de anchetatori militari de a face cercetări şi de a dispune punerea sub învinuire a procurorilor care începând cu data de 15 iunie 1990 au coordonat reţinerea nelegală a unui număr de circa 1200 de persoane, dispunând arestarea preventivă pentru 200 dintre acestea fără nici o probă, este justificat de procurorul militar şef al Secţiei Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte, general magistrat Gheorghe Cosneanu, astfel, într-o Ordonanţă din 17.07.2017: “În ce priveşte eventuala vinovăţie a persoanelor care au dispus măsura arestării preventive, aceasta a făcut obiectul dosarului penal nr. 751/P/2005 al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul PICCJ, dosar în care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, prin rezoluţia din 31.05.2006 şi în care nu s-a dispusredeschiderrea urmăririi penale. Mai mult, prin încheierea nr. 845 din 03.11.2015, pronunţată în dosarul nr.3225/1/2015 al Înaltei Curţi – Secţia Penală, a fost respinsă plângerea formulată împotriva soluţiei de neurmărire dispuse în această cauză”.

Ce spune CEDO

Însă, Parhetele Militare uită că CEDO a statuat în cauza ”Mocanu contra României” aceste lipsiri de libertate în mod nelegal fac parte din infracţiunea contra umanităţii prevăzută de art. 439 CP, deoarece ele au fost rezultatul atacului generalizat şi sistematic lansat de forţele statului împotriva populaţiei civile inocente, în intenţia şi cu scopul de a persecuta grupul de intelectuali şi opozanţi politici  prin restrângerea gravă a exercitării drepturilor fundamentale pe motive de ordin exclusiv politic.

Pentru aceste motive, CEDO  atrage atenţia că nici distrugerile şi nici devastările sediilor unor persoane juridice sau lipsirile de libertate în mod nelegal, nu pot fi tratate ca infracţiuni de sine stătătoare, conform normelor comune din dreptul intern, ci ele reprezintă modalităţi alternative ale infracţiunii contra umanităţii. Astfel că tot CEDO precizează, în mod expres, că este exclusă invocarea prescripţiei pentru aceste fapte.

Doar comandanţii de la Băneasa şi Măgurele sunt traşi la răspundere

Un alt argument pe baza căruia se poate aprecia că la acest moment urmărirea penală este incompletă îl constituie faptul că în cauză, pentru lipsirea de libertate a unui număr de o mie două sute de părţi vătămate, reţinute nelegal în cadrul actualei Academii de Poliţie A.I Cuza din Pădurea Băneasa şi UM 0575 Măgurele, ambele aparţinând Ministerul Afacerilor Interne, au fost puse sub inculpare numai două persoane, respectiv comandanţii celor două unităţi, gen. r. Dobrinoiu Vasile şi col. r. Peter Petre, scriu colegii de la Incisivideprahova.ro. Actuala echipă de procurori anchetatori îi acuză pe cei doi foşti ofiţeri de săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, constând în aceea că ar fi acceptat începând cu 13 iunie 1990 ca în unităţile lor să fie aduse de către echipe mixte, formate din poliţisti şi mineri,  persoane civile care fuseseră întâmplător reţinute pe stradă fără ca împotriva lor să existe probe de vinovăţie. În plus, cele două unităţi militare nu erau parte structura instituţională consacrată de lege să primească persoane cercetate penal ca urmare a reţinerii, arestării preventive sau a condamnării la pedeapsa cu închisoarea.

Ordin de la ministru

Este de la sine înţeles că cei doi comandanţi sunt vinovaţi, dar nu sunt singurii. Trebuia luat în calcul că întreaga comandă a celor două unităţi militare a fost implicată în această activitate infracţională. Exemplificăm aici cu gen. r.  Pavel Abraham care a primit ordin scris de la comandantul său Dobriniu nu permită accesul în şcoală al celor aduşi decât dacă persoanele în cauză sunt reţinute conform legii. Cu ocazia audierii sale Abraham  ”a mărturisit”, că nu a executat ordinul primit deoarece noul ministru de interne, instalat în data de 14.06.1990 la orele 16, i-a dat ordin verbal şi apoi şi scris să primească toate persoanele aduse spre reţinere de echipele mixte de poliţişti şi mineri. Au fost ridicate în acest sens, atât de la academie cât şi de la MAI , documente prin care într-adevăr noua conducere a ministerului a transmis ordine în acest sens.

Aşadar nu există niciun motiv ca procurorii militari să nu efectueze cercetări complete în vederea stabilirii adevărului şi tragerii la răspundere penală a tuturor persoanelor vinovate.

Procurorii au închis ochii

Dacă studiem probele cauzei, vom mai vedea că, de fapt, întreaga responsabilitate a continuării reţinerii celor 1200 de persoane din dimineaţa de 15.06.1990 revine unei echipe de procurori şi ofiţeri de cercetare penală, din cadrul fostei Procuraturi a Municipiului Bucureşti. În dimineaţa celei zile, aceştia s-au deplasat în incinta celor două unităţi militare pentru a-i selecta pe cei reţinuţi acolo, împarţindu-i în două categorii: vinovaţi şi nevinovaţi. Asta în condiţiile în care această anchetă s-a desfăşurat timp de mai multe zile cu persoanele cercetate în stare faptică de reţinere, supuse unui regim demn de lagărele comuniste  (bătăi , lipsă hrană alimentaţie si medicamentaţie, supunerea la intoxicare cu gaz de eşapament,  ameninţări cu moartea  etc.). Este evident că orice procuror, prezent în astfel de loc, ar fi avut în realitate o singură obligaţie, adică să dispună de îndată punerea în libertate a tuturor persoanelor reţinute ilegal.

Delictul de opinie

Echipa de procurori şi-a încalcat această obligatie, de restaurare a legalităţii dispunând pentru câteva zile menţinerea stării în care se aflau cele 1200 de persoane reţinute, având ordin de la superiorii lor să caute vinovaţi acolo unde de fapt ei nu erau, sa-i aresteze preventiv, în scopul trimiterii în judecată, urmând să li se reproşeze că au participat la manifestaţiile paşnice din Piaţa Universităţii şi că au alte convingeri politice decât cea a regimului Iliescu, recent instalat la cârma ţării.

În acest context, echipa de procurori a dispus arestarea preventivă a circa 200 de persoane, fără să deţină în realitate probe că ele ar fi săvârşit vreo faptă penală. Cei care nu au fost arestaţi preventiv au fost eliberate începând cu data de 19.06.1990.

Procuratura a dispus verificări interne

Imediat după ce au fost arestate cele 200 de persoane, în cadrul Procuraturii Municipiului Bucureşti s-a creat un curent de opinie conform căruia măsurile de arestare preventivă  erau total nelegale şi profund abuzive. Pe acest fond, conducerea unităţii de procuratură, cu aprobarea conducerii Procuraturii Generale, a dispus efectuatea unor verificări ce urmau a fi făcute de către procurorii inspectori.

“Eroare judiciară colectivă”

În urma acestor verificări s-a confirmat nelegalitatea măsurilor preventive dispuse, stabilindu-se că dintr-un număr de 72 dosare penale analizate, în 59 măsura arestării preventive a fost nelegală. La finalul cercetărilor,  procurorii inspectori din cadrul Procuraturii Municipiului Bucureşti a întocmit raportul S55/I/3 din18 iunie 1992, care constata că cele 1200 de persoane au fost reţinute nelegal, într-un interval cuprins între una şi opt zile în două unităţi militare, motiv pentru care a fost sesizată Direcţia Procuraturilor Militare pentru tragerea la răspundere penală a cadrelor militare dar şi a civililor vinovaţi. Materialului de control a fost trimis şi la Direcţia I a Procuraturii Generale, singura competentă la vremea respectivă să efectueze cercetări asupra procurorilor implicaţi şi a “cauzelor care au determinat această eroare judiciară colectivă”.

Corneliu Coposu nu este parte vătămată în dosarul “Mineriada”

Procurorii miltari au luat, prin Rechizitoriul din 12 iunie 2017, decizia de clasare a cauzei ca parte vătămată în privinţa lui Corneliu Coposu şi a uneia dintre surorile sale, a partidelor şi instituţiilor publice care au fost devastate, a “Asociaţiei 21 decembrie 1989”, dar şi a preşedintelui acesteia, Teodor Mărieş. Acesta din urmă a făcut plângere împotriva măsurii, care i-a fost respinsă prin Ordonanţa din 17.07.2017 a şefului Secţiei Parchetelor Militare, general de brigadă magistrat Gheorghe Cosneanu. În plângere, Mărieş scria: “ceea ce mă onorează dar şi mă întristează, în acelaşi timp, este faptul că tot în această categorie se încadrează şi ”seniorul” Corneliu Coposu, dar şi sora acestuia, despre care se ştie că au fost ţinte principale ale Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Alături de noi se află şi persoane care se pare că nu au suferit vătămări de nici un fel (…)  Mă întreb, cum a fost posibil ca aceiaşi procurori militari să-mi confere la data de 21.10.2016 calitatea de persoană vătămată, ca urmare a săvârşirii infracţiunii contra umanităţii, iar la data de 13 iunie 2017 ”să-mi ridice tot ei această calitate, fără ca între timp să se administreze vreo probă care să le fundamenteze această ultimă decizie?”. Generalul Cosneanu a motivat că în cazul lui Mărieş acesta nu a suferit vătămări, deşi a stat patru luni nevinovat în arest, aşa cum a stabilit Înalta Curte prin decizie definitivă în 1992. În ce priveşte distrugerea sediilor Universităţii Bucureşti, PNŢCD, PNL etc., şeful Parchetelor Militare a arătat că aceasta nu întruneşte “elementele de tipicitate ale vreuneia dintre variantele normative ale infracţiunilor contra umanităţii”.

Cei 14 trimişi în judecată

Fix după 27 de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, au fost trimişi în judecată 14 dintre cei care au orchestrat oroarea. Este vorba de Ion Iliescu, la data faptelorpreşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al SRI; Mugurel Cristian Florescu, şef al Direcţiei Procuraturilor Militare; amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedintele Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Peter Petre, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

GRAV: 1250 de persoane au fost lipsite de libertate, 4 persoane au fost omorâte prin împuşcare

Prin Rechizitoriu s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii faţă de unele persoane (Ec Adrian Radu si Roland Cătălin Pena –Evenimentul Zilei).

nr 1 b

 

 

 

Actualitate

Alegerile europarlamentare din 9 iunie, din România, sunt comasate cu cele locale, iar asta ar putea aduce o mare surpriză în privința prezenței la vot

Publicat

pe

De

Rezultatele unui Eurobarometru al Parlamentului European arată faptul că 74% dintre români s-ar duce la vot. De asemenea, a scăzut drastic numărul celor care consideră apartenența la Uniunea Europeană ca fiind un lucru rău pentru România.

Întrebaţi dacă ar vota la alegerile europene în condiţiile în care scrutinul ar avea loc săptămâna viitoare, 74% dintre români au spus că probabil ar vota (faţă de 71% la nivelul UE). La polul opus, 6% susţin că probabil nu ar vota (faţă de 14% în UE), iar proporţia lor a scăzut cu 14 puncte procentuale faţă de Eurobarometrul din februarie/martie 2019, deci de dinainte de precedentele alegeri europene.

Această creştere a intenţiei de vot este mai mică numai decât cea din Cehia, care a crescut cu 28 de puncte procentuale între 2019 şi 2024, de la 30% la 58%. Totuşi, pe primele locuri în ceea ce priveşte nivelul intenţiei de vot se află Danemarca (87%), Olanda (86%) şi respectiv Suedia (81%).

La nivelul general al UE, creşterea medie a intenţiei de vot este de zece puncte procentuale faţă de ultimul barometru de dinainte de precedentul scrutin. În ceea ce priveşte interesul faţă de alegerile din UE, în România acesta este similar cu media din blocul comunitar, fiind evaluat de ultimul Eurobarometru la 60%, în creştere cu 11 puncte procentuale faţă de toamna anului trecut.

Românii continuă să aibă o imagine total pozitivă despre Parlamentul European în proporţie de 46%, la fel ca în toamna anului trecut, deşi procentul celor care au o imagine total negativă a crescut cu 7 puncte procentuale, până la 19%. La nivelul UE, percepţia total pozitivă este în medie de 41%, iar cea total negativă de 18%.

Cincizeci şi trei la sută dintre români şi-ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important pe viitor (56% în UE), iar 37% ar vrea ca, dimpotrivă, instituţia să joace un rol mai puţin important (faţă de 28% în UE).

În total, 20% dintre români ştiu exact când vor avea loc alegerile europene în ţara lor, peste media UE de 14%, în timp ce 12% ştiu doar luna şi anul, faţă de media UE de 15%. Procentul celor care cunosc doar anul în care vor avea loc alegerile pentru PE este 48 în România şi 38 în UE.

Cincizeci şi patru la sută dintre români spun că pentru ei personal este important să voteze în alegerile europene (53% în UE), 40% spun că votul are pentru ei o importanţă medie (36% media UE), în timp ce 5% afirmă că scrutinul are o importanţă scăzută pentru ei (10% în UE).

Mai important pentru români este votul în alegerile naţionale, despre care 63% spun că are importanţă ridicată (69% în UE), 33% că are importanţă medie (25% în UE), iar 3% că are importanţă scăzută (5% în UE).

Românii consideră că principalele teme care ar trebui să fie discutate în campania electorală pentru alegerile UE sunt sprijinul pentru economie şi pentru crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (37%), respectiv lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (33%), teme care sunt pe primele trei locuri şi în topul priorităţilor la nivelul UE-27, dar în ordine inversă.

Întrebaţi ce valori ar trebui să apere cu prioritate Parlamentul European în următorii cinci ani, românii au plasat pe primele locuri democraţia (39%), respectarea identităţilor naţionale, a culturii şi tradiţiilor în statele membre (26%), respectiv solidaritatea între statele membre ale UE şi între regiunile sale (24%).

O proporţie de 68% dintre români consideră că votul la alegerile europene este şi mai important în contextul european actual, faţă de 81% la nivelul întregii UE.

La nivelul comportamentului de vot nu există o diferenţă între români şi alţi europeni, 58% dintre ei afirmând că votează mereu, indiferent că este vorba de alegeri locale, naţionale sau europene. 32% dintre ei au spus că votează deseori (identic cu media UE), iar 5% că nu votează niciodată (faţă de 9% în UE).

Întrebaţi cum a evoluat nivelul lor de trai în ultimii cinci ani, 46% dintre români au spus că a scăzut (45% în UE), 46% că nu s-a schimbat (49% media UE) şi 7% că a crescut (doar 6% în UE). În acelaşi timp, 51% dintre români spus că au avut ocazional probleme cu plata facturilor la sfârşitul lunii (faţă de 29% media UE), iar 8% că au probleme în cea mai mare parte a timpului din acest motiv (faţă de 7% în UE).

Nu mai puţin de 45% dintre români cred că lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă în UE, mult peste media europeană (32%), în timp ce 41% susţin că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, în condiţiile în care media UE este de 49%.

Pe de altă parte, numai 34% dintre români (în creştere cu cinci puncte procentuale faţă de septembrie/octombrie 2023) au răspuns afirmativ la întrebarea dacă „În prezent, consideraţi că, în general, lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă în ţara dvs?”, faţă de o medie europeană de 27%, în timp ce 57% au răspuns că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, în contextul în care media UE e de 60%.

În acelaşi timp, 63% dintre români au spus că viaţa lor personală se îndreaptă într-o direcţie corectă (69% la nivelul UE), cu 12 puncte procentuale în creştere faţă de precedentul eurobarometru, iar 27% au oferit un răspuns contrar (19% media UE), în scădere cu 9 puncte procentuale. Cetăţenii români cei mai mulţumiţi de direcţia în care se îndreaptă viaţa lor personală sunt cei din grupele de vârstă 25-39 de ani (73%) şi 40-54 de ani (66%).

Majoritatea românilor (59%) se declară total nemulţumiţi de modul în care funcţionează democraţia în ţara lor, faţă de 42% media UE, iar 39% susţin că sunt total mulţumiţi (56% media UE). În ceea ce priveşte modul în care funcţionează democraţia în UE, 50% dintre români se declară total mulţumiţi (în scădere cu 6 pp faţă de septembrie/octombrie 2023), şi 45% total nemulţumiţi (în creştere cu 7 pp), faţă de 52% şi respectiv 42% media UE.

În acelaşi timp, majoritatea românilor au ales varianta „total în dezacord” când li s-a cerut să comenteze afirmaţiile „vocea mea contează în UE” (56% în România, faţă de 48% media UE), respectiv „vocea mea contează în ţara mea” (52% în România, faţă de 37% media UE). Pe de altă parte, 53% dintre români cred că vocea ţării lor contează în UE (faţă de 67% media UE), în timp ce 42% au o opinie contrară (29% media UE).

Românii sunt mai optimişti decât media UE că nivelul lor de trai va creşte în următorii cinci ani (17% faţă de 15%), respectiv mai puţin pesimişti că nivelul lor de trai va scădea în această perioadă (30% faţă de 32%). Procentul celor care cred că nivelul de trai le va rămâne neschimbat în următorii cinci ani este aproape similar în România şi în UE (48% şi respectiv 49%).

De asemenea, românii sunt mai optimişti decât alţi europeni în privinţa creşterii nivelului lor de trai în următorul an, 23% afirmând că le va fi mai bine, 43% la fel şi 31% mai rău, faţă de 14%, 51% şi respectiv 32% media UE. Totuşi, acest optimism privind nivelul de trai pe termen scurt este cel mai ridicat în grupele de vârstă 15-24 de ani (44%) şi respectiv 25-39 de ani (30%) şi scade progresiv odată cu vârsta.

Românii sunt mai optimişti decât media UE că situaţia economiei ţării lor va fi mai bună peste un an (21% faţă de 14% în UE), dar se situează la acelaşi nivel în ceea ce priveşte încrederea în viitorul UE. Şaizeci şi unu la sută dintre români sunt total optimişti în ceea ce priveşte viitorul UE, iar 35% sunt total pesimişti.

Cu toate acestea, proporţia românilor care urmăresc ce se întâmplă în politica UE este de doar 52% (faţă de 60% media UE), dar este în creştere cu două puncte procentuale faţă de precedentul Eurobarometru din toamna anului trecut. Categoriile de vârstă cele mai interesate de politica UE sunt 25-39 de ani (55%) şi respectiv peste 55 de ani (52%).

În privinţa impactului acţiunilor UE asupra vieţii lor de zi cu zi, 13% dintre români au spus că este foarte mare (20% în UE), 52% au estimat că există într-o oarecare măsură (53% în UE), 26% au spus că nu este prea mare (20% în UE), iar 7% au spus că acesta nu există (faţă de 6% în UE).

O proporţie de 50% dintre români afirmă că imaginea pe care o au despre UE este total pozitivă (47% media UE), 33% spun că imaginea pe care o au este neutră (36% în UE), în timp ce 16% au o imagine total negativă despre UE (17% în UE).

Cu toate acestea, doar 45% dintre români cred că apartenenţa ţării lor la UE este un lucru bun, în scădere cu şase puncte procentuale faţă de toamna anului trecut, iar 20% cred că este un lucru rău, proporţii substanţial diferite faţă de media UE, unde 60% dintre europeni împărtăşesc opiniile favorabile şi 12% pe cele negative.

Pe de altă parte, 59% dintre români spun că pentru ei este importantă apartenenţa ţării la UE, faţă de 65% la nivelul UE, 29% sunt neutri (22% în UE), iar 11% spun că nu este importantă apartenenţa ţării la UE (12% în UE).

Şi mai mare este proporţia românilor care cred că ţara lor a beneficiat de pe urma aderării la UE, 65% (în scădere cu 4 pp faţă de precedentul Eurobarometru), deşi mai mică decât media UE (71%), iar 30% dintre români spun că ţara lor nu a beneficiat de aderare (faţă de 23% media UE).

Întrebaţi cât sunt de mulţumiţi de modul în care UE a răspuns la o serie de crize, românii s-au declarat total mulţumiţi în proporţie de 46% de răspunsul la schimbările climatice, 39% (situaţia economică şi financiară), 39% (invazia Rusiei asupra Ucrainei), 39% (migraţie) şi 36% (Brexit). Răspunsurile în situaţiile de criză ale UE de care românii sunt total nemulţumiţi au vizat pandemia de COVID-19 (60%), situaţia economică şi financiară (58%), invazia Rusiei în Ucraina şi migraţia (câte 56%).

În prezent, 35% dintre români cred că rolul UE în lume a devenit mai important în ultimii ani (40% media UE), în timp 35% spun că a rămas la fel (identic în UE) şi 27% spun că este mai puţin important (22% în UE).

În ceea ce priveşte domeniile de interes pentru consolidarea poziţiei sale în lume, la nivelul UE pe primele poziţii se află apărarea şi securitatea (37%), independenţa energetică, resurse şi infrastructuri (30%) şi respectiv securitatea alimentară şi agricultura (30%). Românii consideră că principalele domenii de interes pentru consolidarea poziţiei UE în lume trebuie să fie apărarea şi securitatea (33%), securitatea alimentară şi agricultura (31%), respectiv competitivitatea, economia şi industria (29%).

Românii diferă faţă de ceilalţi cetăţeni din UE şi în ceea ce priveşte opiniile pe care le au despre patru state importante din afara UE. Astfel, 45% dintre români au o părere total pozitivă faţă de China (faţă de doar 24% la nivelul UE), 18% faţă de Rusia (12% media UE) şi 61% faţă de SUA (48% în UE). Diferenţa de percepţie favorabilă este cea mai mare în cazul Turciei, faţă de care 55% dintre români au o părere total pozitivă, comparativ cu 26% în UE.

Sondajul Eurobarometru a fost efectuat în perioada 7 februarie – 7 martie 2024, prin interviuri faţă în faţă, pe un eşantion de 26.411 persoane la nivelul UE şi 1.046 în România, în rândul populaţiei de peste 15 ani.

Citeste in continuare

Actualitate

Teheranul a desfăşurat rachete balistice cu rază medie de acţiune Emad şi Kheibar Shekan în atac

Publicat

pe

De

Racheta Emad transportă o sarcină utilă de 750 kg la o distanţă de 1700 km cu o precizie de 10 m. A derivat din racheta Shahab-3, dar designul este puţin modificat pentru a permite şi o detonare a focosului deasupra unei ţinte, ceea ce o face potrivită şi pentru folosirea de arme de distrugere în masă (chimice, biologice, nucleare), sau chiar pentru un atac cu impulsuri electromagnetice nucleare.

Iranul a dezvoltat o serie de variante ale rachetei originale Shahab-3. Acestea au fost menţionate de diverse surse de informaţii şi mass-media ca Shahab-3A, Shahab-3B, Shahab-3D, Shahab-3M, Qadr-1 şi Emad. Shahab-3 a fost, de asemenea, folosit ca bază pentru un program spaţial iranian, iar aceste rachete au fost numite Kavoshgar-1, IRIS şi Safir.

Kheibar Shekan sau Kheibarshekan este o rachetă balistică iraniană cu combustibil solid cu rază medie de acţiune operată de Forţa Aerospaţială a Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice. Aceasta face parte din a treia generaţie de rachete IRGC şi a fost prezentată în 2022 în cadrul unei ceremonii la care au participat comandanţii militari iranieni cu ocazia celei de-a 43-a aniversări a Revoluţiei iraniene. Racheta are combustibil solid şi în faza de aterizare are manevrabilitate pentru a trece prin scutul antirachetă şi are capacitatea de a lovi ţinte pe o rază de 1.450 km.

Racheta Kheibar Shekan are o lungime de 11,4 metri, un diametru de 76 centimetri şi cântăreşte 6,3 tone cu o încărcătură explozivă de 550 de kilograme. Corpul rachetei Kheibar Shekan este fabricat din material compozit, la fel ca racheta Raad-500 şi prinde o viteză la impact apropiată de cea a rachetelor hipersonice, de cinci ori mai mare decât viteza sunetului.

Duminică dimineaţă, Iranul a lansat în jur de 350 de rachete şi drone spre Israel, ca răspuns la atacul Israelului asupra consulatului iranian din Siria, de pe 1 aprilie, care a rezultat în moartea a mai multor oficiali de rang înalt ai Gărzii Revoluţiei Islamice Iraniene.

Este vorba de peste 170 de drone Shahed şi 40 de rachete de croazieră Paveh care nici nu au ajuns în spaţiul aerian al Israelului, fiind doborâte de aeronave şi sisteme antiaeriene de pe nave. Acestea au avut rolul să acopere şi să ţină ocupată Armata Israelului pentru atacul cel mai important al Iranului, format din peste 120 de rachete balistice Emad şi Kheibar Shekan. Totodată, în presa iraniană au apărut imagini cu explozii ale unor obiecte aeriene, ceea ce înseamnă că au fost cazuri în care rachetele sau dronele nu au funcţionat şi s-au prăbuşit la puţin timp de la lansare.

Israelul susţine că armata israeliană şi aliaţii săi – SUA, Franţa, Germania, Marea Britanie şi Iordania – au interceptat 99% dintre rachete şi drone, însă unele rachete balistice au trecut de apărarea israeliană şi au lovit două baze aeriene din sudul Israelului.

Baza aeriană Nevatim, din Negev, a fost lovită de 5 rachete balistice, avariind pista principală, un avion de transport C-130 şi mai multe spaţii de depozitare. Baza aeriană Ramon, aflată tot în Negev, a fost lovită de 4 rachete balistice, provocând pagube nespecificate.

Israelul pregăteşte contraatacul

Tensiune maximă în Orientul Mijlociu, în condiţiile în care Israelul pregăteşte variantele de răspuns la atacul Iranului de duminică dimineaţă, astăzi fiind convocat pentru a treia oară Cabinetul de Război. Şeful Statului Major al Apărării, generalul Herzi Halevi, a declarat că Israelul va răspunde decisiv, dar nu a oferit detalii.

Statele Unite consideră că răspunsul Israelului va fi probabil limitat şi s-ar putea concentra pe lovirea unor ţinte cheie din afara Iranului. Se fac eforturi diplomatice uriaşe pentru calmarea situaţiei. Iranul a avertizat SUA că va răspunde „rapid şi decisiv” la orice atac al Israelului. Iranul a avertizat Iordania, Marea Britanie, Franţa şi Germania să nu mai susţină Israelul. Mariano Grossi, directorul AIEA, a avertizat Israelul să nu atace facilităţile nucleare ale Iranului. (F. Jipa).

Citeste in continuare

Actualitate

De ce sunt avantajoase serviciile de inchirieri masini

Publicat

pe

Autoturismele reprezintă bunuri indispensabile ce facilitează desfășurarea activităților zilnice și permit deplasări rapide dintr-un punct în altul. Ele sunt esențiale pentru a ajunge la locul de muncă, pentru călătoriile de vacanță și pentru diverse alte scopuri. Cu toate acestea, în situația în care mașina personală se defectează sau necesită reparații, locuitorii din capitală pot întotdeauna să apeleze la serviciile de închirieri auto din București pentru a-și menține mobilitatea. Cu o gamă largă de opțiuni disponibile, companiile de închirieri auto din București oferă clienților posibilitatea de a alege mașini în funcție de necesități și preferințe. De la mașini mici și economice, ideale pentru deplasările urbane, până la SUV-uri confortabile și limuzine elegante, oferta este variată și acoperă diversele nevoi ale clienților. Flexibilitatea serviciilor permite clienților să închirieze mașini pentru perioade scurte sau lungi, în funcție de necesitățile individuale. În plus, companiile de inchirieri auto Bucuresti ofera servicii suplimentare , cum ar fi asigurările complete și asistența rutieră, pentru a asigura o experiență lipsită de griji pentru clienți. De la rezervări online rapide și ușor de făcut până la livrarea mașinii la domiciliu sau la aeroport, serviciile de închirieri auto din București sunt concepute pentru a oferi conveniență și confort maxim clienților lor. Astfel, în situații neașteptate sau în perioade în care mașina personală nu este disponibilă, închirierea unei mașini reprezintă o soluție practică și eficientă pentru a rămâne mobil și pentru a continua să te bucuri de independența oferită de un autoturism. Daca ai nevoie de o oferta personalizata iata care sunt avantajele de care te vei bucura daca ii alegi ca parteneri pe cei de la Inchirieriauto-bucuresti.com

Costuri cat se poate de avantajoase

Indiferent dacă ești în căutarea unei mașini din clasa mică sau a uneia din clasa medie, închirierea pe o perioadă mai lungă de timp poate aduce avantaje financiare semnificative. Cu toate că tarifele de închiriere auto pot varia în funcție de diferiți factori, cum ar fi modelul mașinii, perioada închirierii și compania de închirieri auto aleasă, în general, închirierea pe termen lung poate fi mai rentabilă decât opțiunile pe termen scurt. Mulți furnizori de închirieri auto oferă tarife preferențiale pentru clienții care doresc să închirieze mașini pe o perioadă mai lungă, ceea ce poate reduce semnificativ costurile totale. În plus, închirierea pe termen lung poate aduce și alte beneficii, precum flexibilitatea în utilizare și accesul la o gamă mai largă de opțiuni de vehicule. Astfel, dacă ești în căutarea unei soluții de transport pe termen lung, închirierea unei mașini poate fi o opțiune economică și practică, oferindu-ți libertatea de mișcare fără a te angaja într-un angajament pe termen lung sau a investi într-un vehicul propriu.

Ai diverse optiuni de inchiriere

Când vine vorba de rent a car Bucuresti, ai o gamă largă de opțiuni disponibile, fie că îți dorești un model compact din clasa mică, un model premium sau chiar unul din gama de lux, în funcție de preferințele și bugetul personal. O mașină din clasa mică poate fi o alegere practică pentru deplasările urbane, oferindu-ți eficiență în consumul de combustibil și ușurință în manevrare în traficul aglomerat al orașului. Pe de altă parte, dacă îți dorești un nivel mai ridicat de confort și tehnologie, poți opta pentru un model premium, care vine echipat cu caracteristici și dotări superioare, precum sisteme avansate de asistență pentru șofer și materiale de înaltă calitate în interior. Pentru cei care doresc să se răsfețe cu luxul și rafinamentul absolut, mașinile din gama de lux sunt alegerea perfectă. Acestea oferă performanțe excepționale, design elegant și cele mai noi tehnologii disponibile pe piață, creând o experiență de conducere memorabilă și plină de satisfacții. Indiferent de opțiunea aleasă, companiile de închirieri auto sunt pregătite să satisfacă nevoile și preferințele fiecărui client, oferind o gamă variată de modele și servicii pentru a asigura o experiență de conducere de neuitat. Astfel, închirierea unei mașini devine nu doar o modalitate practică de a te deplasa, ci și o oportunitate de a experimenta confortul, luxul și rafinamentul oferite de diversele clase de vehicule disponibile pe piață.

Servicii de inchirieri masini avantajoase in aeroportul Otopeni

Turistii straini care viziteaza Romania au acum la dispozitie optiuni avantajoase de inchirieri auto Otopeni, care le ofera flexibilitate si comoditate in timpul sederii lor. Aceasta facilitate este deosebit de utila pentru cei care doresc sa exploreze tara pe cont propriu, sa viziteze locatii mai putin cunoscute sau sa calatoreasca in afara oraselor mari, unde mijloacele de transport in comun pot fi limitate. Unul dintre avantajele majore ale acestor servicii este posibilitatea de a livra masinile direct in parcarea aeroportului, facilitand astfel accesul rapid si eficient la vehiculul inchiriat imediat dupa sosirea in tara. Acest lucru elimina necesitatea de a cauta alternative de transport sau de a face fata complicatiilor legate de transportul bagajelor pana la o locatie de inchiriere auto situata in afara aeroportului. De asemenea, serviciile de inchirieri auto Otopeni sunt disponibile intr-o gama variata de optiuni, inclusiv masini compacte pentru cupluri sau calatorii solo, SUV-uri pentru familii sau grupuri mai mari si chiar vehicule de lux pentru cei care doresc o experienta mai exclusivista. Prin urmare, turistii straini au acum posibilitatea de a alege vehiculul care se potriveste cel mai bine nevoilor lor, indiferent de buget sau preferinte. Cu aceste optiuni de inchirieri auto convenabile si accesibile la dispozitie, turistii straini pot explora Romania cu mai multa libertate si confort, facand din calatoria lor o experienta memorabila si fara griji.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

ARTEHNIS

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România.
Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național?
Garantăm confidențialitatea!

Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503
Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com
Departament Investigații - Secția Anticorupție

TOP KINETO MEDICAL Ploiesti

Știri calde

Exclusiv8 minute ago

EVADARILE DIN PENITENCIARELE ROMANESTI, INSTITUTII IN SUBORDINEA MINISTERULUI JUSTITIEI, O AMENINTARE LA ADRESA SIGURANTEI NATIONALE !?

Ultimii doi ani au scos la lumina slabiciunile Directiei Siguranta Detinerii si Regim Penitenciar, din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor,...

Exclusiv55 de minute ago

Solicitare de a-i înceta calitatea de „desemnat” a ofițerului de nota 4,09/Cms. șef  Mititelu Daniel este împuternicit de fostul împuternicit inspector șef Terciu Ciprian – Ioan succesiv, timp de 12 luni pe această funcție

Realizam ca nu numai la IPJ Prahova se intampla lucruri „absconse”! (aici) Dacă nu am fi avut observator la concursul...

Exclusiv57 de minute ago

Pensionarii militari, foste cadre militare, au sanse in perioada asta, sa dezghete, insa doar pentru ei, actualizarea „soldei de grad”/Pensionarii militari, fosti politisti, spera sa li se aplice si lor/Nicio sansa

Pensionarii militari, foste cadre militare, au sanse in perioada asta, sa dezghete, insa doar pentru ei, actualizarea „soldei de grad”,...

Exclusivo zi ago

Un distins cetățean european cu drepturi și libertăți a tăiat anvelopa unei mașini de poliție.

Un distins cetățean european cu drepturi și libertăți, în timp ce se plimba pe străzile din orașul Lupeni, județul Hunedoara...

Exclusivo zi ago

Ordinul ministrului bate fisa cadru de la DOP

Sunt IPJ-uri care au inteles ca ordinul MAI 62/2018 trebuie pus in executare, inclusiv pentru sefii de post, indiferent de...

Exclusiv2 zile ago

WHITE TOWER (XXXI – a)/Sub protectia politistilor corupti, gruparea de criminalitate economico-financiar organizata (din dosarul WHITE TOWER) a pus „laba” si pe Termo Ploiesti!/Cum au picat pe interceptări și cine plimba stick-ul cu caietul de sarcini cu preturi gata aranjate …?

De aproape un an, scandalul WHITE TOWER tine prima pagină a ziarelor locale și naționale, dar autoritățile par a închide...

Exclusiv2 zile ago

„Dorel” de la Dolj/DGF cloceste si livreaza inselaciunea

Nici  IPJ Dolj nu a auzit de expresia ” salariul de functie in plata”! DGF cloceste si livreaza inselaciunea iar...

Exclusiv3 zile ago

WHITE TOWER (XXXI)/Modalitatea cum pseudo-ziarisul narcoman, santajist si spagar, Catalin Stavri, locotenenul procurorului „Portocala” a incercat sa il pacaleasca pe procurorul de caz, dupa ce primise MITA mai multe apartamente, prin sotia si mama sa

Scandalul WHITE TOWER este departe de a se termina prea curând. Procurorii fac audieri pe bandă rulantă, iar surse judiciare...

Exclusiv3 zile ago

Avem și noi Mafie?/Fostul politist Frangulea Alexandru – alias „Capitan la 15 ani” a protejat afacerile murdare ale sefilor SRI Prahova

Realitatea este insa ca in nici o tara din lume lupta impotriva infractorilor nu se poate duce cu politisti si...

Exclusiv3 zile ago

Garda de Mediu Prahova si IPJ Prahova nu sunt interesate de sănătatea populației!?/Este o problema de siguranta nationala, de SRI!

In parcarea de la Kaufland Comarnic stationeaza autoturisme cu deseuri periculoase în ele, mai exact cu deseuri medicale? Ce rețele...

Exclusiv3 zile ago

Administrația Națională a Penitenciarelor contabilizează, controlează, sancționează și pe alocuri delirează !

ANP are  un  director al Direcției de Siguranță și Regim Penitenciar capabil să gestioneze situațiile de criză? https://youtu.be/MuYmQpRkw6Q?t=3 Din câte...

Exclusiv3 zile ago

Conform DGF, excelenta a crescut in ianuarie 2024 prin magie, fara sa fie implicat programul de salarizare MAISAL. Asta probabil ca au auzit ei prin targ ca niste fosti sefi BCCO ii ameninta cu plangeri penale pentru modificarea ilegala a programului informatic

Daca nu poti sa-i convingi, zapaceste-i! Un fost sef de financiar mi-a explicat magistral, in cateva cuvinte, tehnica lui Grecu,...

Exclusiv3 zile ago

„Șefii din poliție au imunitate/Îi sfătuim pe agenții de siguranță să refuze să mai semneze procesele-verbale de instruire! Și așa spun procurorii și judecătorii că n-au nicio valoare juridică”

Un procuror și un judecător au „legiferat” falsul intelectual la Poliția Roman! S-a creat un precedent extrem de grav, dezvaluie...

Exclusiv3 zile ago

USR-iștii și toți confrații lor au pentru polițiști și militari o ”vitrină” goală, din care străbate un miros urât de medicamente netestate suficient și înghițite odinioară

USR-iștii au fost cei mai nerăbdători să se arunce în cursa euro-parlamentarelor, de departe un soi de pizdulicea măcelarului (pentru...

Exclusiv5 zile ago

Breaking News/Dupa ce a fost bătut cu simț de răspundere, coruptul putinist „Capitan la 15 ani”,  a stabilit un nou record mondial la…fuga

Politist corupt pensionar, fost sef al SERVICIULUI ARME, EXPLOZIVI ŞI SUBSTANŢE PERICULOASE si fost sef al Serviciul Județean Anticorupție Prahova a...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv

error: Articolele nu se pot copia!